miercuri, 12 mai 2010

Ante portas

Nu este nici prima dată, nici cu siguranță ultima cînd o populație este pe cale să o înlocuiască pe alta.

Ca să fim mai riguroși în termeni, vorbim de fapt despre grupuri etnice. Cînd un grup etnic ia locul altuia. De cînd lumea și pămîntul, de cînd proto-istoria și pre-istoria și istoria noastră oamenii tot numai asta am făcut.

Am bătut pămîntul în lung și în lat și, animale teritoriale și gregare și violente ce sîntem, am încercat să le luăm prăjitura de sub nas altora. Iar alții au încercat să-și apere prăjitura. Teritoriul. Rîul, ramul, nevoile și bătătura.

Unele din aceste mișcări și înlocuiri au fost făcute brusc, violent, catastrofic. S-au numit năpădiri și invazii. Și au purtat urma de foc și de sabie și de sînge a războiului.

Mongolii au venit peste Europa și au trecut prin foc și sabie pe toți la rînd în calea lor: persani, ruși, pecenegi, români (cîți eram pe-aici pe-atunci), unguri. De n-ar fi murit căpetenia lor, ar fi intrat precum cuțitul în carne, pînă la prăsele, pînă la Atlantic.

În alte vremuri, cartaginezii au venit peste romani. Apoi romanii s-au dus peste ei și n-au mai lăsat piatră peste piatră, copil lîngă mamă, om lîngă persoană. Au dat și cu sare, să fie siguri că nu mai crește nimic peste ruinele Cartaginei.

În timpul ăsta, celții au venit peste romani, numai-numai să-i babardească cu mare babardeală de iureș nestăvilit. Noroc cu niște gîște, nu? Mai apoi romanii s-au răzbunat și s-au dus ei peste celți și la fel, n-a mai rămas piatră peste piatră, pînă în cețurile septentrionale ale Scoției pictice.

În Irlanda, unii au venit peste alții și pe urmă alți peste ceilalți. Tuatha Dé Danann au fost babardiți cu mare babardeală de fier rece și viclean de către celți. Pe urmă celții de către asupritorii britanici. Nici acum n-au căzut la o pace.

În Anglia, tot o vraiște. Popoarele pre-indo-europene au fost și ele năvălite de celți. Pe urmă celții de romani. Pe urmă poporul celto-roman, britanii, de anglo-saxoni, întru îmbogățirea fondului mitologic al umanității cu acea învîrtoșată și elaborată și înfricoșată poveste a regelui Artur, dux bellorum, războinicul urs, care și acum doarme somnul drepților și al veghetorilor sub colină, gata să se scoale și să ajute Britannia la vremi de restriște.

Pe urmă anglo-saxonii au fost cotropiți de dani, de viperele mării, de vikingi, de Hengist și Horsta, și mare amăreală au avut parte. Și un nou popor s-a forjat din scînteile trosnelii, și acesta a fost la rîndul lui cotropit la Hastings de Guillaume, de mama lor de normanzi, de nepoții vikingilor de pe vremuri, și din nou alt popor s-a forjat, și alte zăticneli s-au zăticnit, și Robin Hood a ieșit din pădurile din jurul Nottingamului să-și apere neamul, pe vremuri cotropitor.

Iar azi welșii și scoții sînt rămășițe de popoare cotropite și asuprite, stăpîni și cotropitori, azi slugi și sufocați.

Și peste tot pe lumea asta s-a întîmplat la fel. Americanii pe amerindieni. Australienii pe aborigeni. Bantu pe pigmei și pe San și pe alții. Apoi olandezii pe aceștia. Apoi englezii pe aceștia. Arabii pe egipteni. Apoi arabii pe vizigoți și pe vandali, care la rîndul lor invadaseră rămășițele Imperiului Roman cu secole în urmă. Hittiții pe huriți.

Și tot așa, și tot așa, ad nauseam, istoria omenirii este o învolburare de migrații, de năvăliri și de cotropiri și de trosneli, uneori rapide, bruște, violente, alteori lente, insidioase, cu viteza și forța lavei care curge, a oțelului care se întinde, a pămîntului care încet-încet alunecă la vale.

Cum s-a întîmplat în cazul albanezilor în Kosovo. Cum s-a întîmplat în cazul românilor în Transilvania.

Cum se va întîmpla în cazul țiganilor în România.

Asta pentru că demografia bate istoria. Sau, mai bine zis, demografia face istoria. Populația umple – sau, după caz, golește – teritoriul, precum apa vasul, precum whisky-ul paharul. Și paharul se umple, se golește, se umple la loc cu un alt lichid. Poate același. Poate altul.

Peste tot pe lumea asta, mai lent sau mai rapid, s-au întîmplat astfel de umpleri și de goliri. De năvăliri și de cotropiri și de schimbări de balanță etnică.

Însă acum e prima dată de ceva timp aici pe pămîntul nostru cînd noi sîntem protagoniști la acest joc de-a umplutul și golitul. Și, din păcate, sîntem de partea proastă a ștremeleagului istoriei.

Ne-a pierit vîna de poftă de viață. Plecăm în Italia. Plecăm în Spania. Facem prea puțini copii. Ne petrecem viața în fața televizorului. Ne jelim. Ne smiorcăim. Nimic pe lumea asta nu ne mai place, deși – în mod paradoxal, dar nu vrem să o recunoaștem – trăim în cea mai bună dintre Româniile de pînă acum.

Mai prosperi decît părinții noștri, și mai prosperi decît bunicii și străbunicii noștri, cu alt nivel al calității vieții (nemulțumirile vin de la discrepanța dintre nivel și standardele dezirabile). Mai siguri decît părinții noștri. Și totuși, cu un mal d'être remarcabil.

Fără vlagă. Fără putirință. Fără poftă de viață.

Orice cultură, orice grup etnic are viața sa. Se naște, crește, ajunge la zenit, dă din coatele metafizice, își cucurigește supremația ontologică și estetică și morală și teritorială, apoi se înmoaie și se petrece de pe lumea asta, cum zice înțeleptul popular anonim necunoscut pe care l-a cules Noica din gura lumii și ni l-a dat să-l mestecăm în creier.

Singura întrebare este: în cît timp? Într-o sută de ani? În două sute? În cinci? Într-o mie de ani, precum poporul roman? În trei mii de ani, precum poporul egiptean?

Aici e miza. Cît facem umbră pămîntului și istoriei cu limba noastră, cu genele noastre, așa metisate cum sînt ele, că nu prea e grup etnic care să nu se fi corcit pe parcursul vremii în nenumărate feluri și în felurite poziții, cu felul nostru de a fi (cultură, în sensul antropologic al termenului, pentru cei gomoși), cu acest corp social care populează acest teritoriu.

În curînd – curînd în termeni istorici – în cincizeci sau o sută sau o sută cincizeci de ani, dacă vom continua în felul ăsta, vom fi pămînt și nu va avea cine să ne pună flori pe piept. La fel ca alte grupuri etnice date la coșul de gunoi al istoriei, și noi ne vom duce. Ne vom contopi în alte feluri de-a fi mai de succes, cu o rată de supraviețuire genetică și culturală mai ridicată.

Că vom fi țigani sau chinezi sau italieni sau spanioli, mai puțin important pentru noi, la fel cu e mai puțin important pentru irochezi dacă bruma lor de material genetic se găsește azi în vreun vînzător de McDonalds anglo-saxon sau în vreun hispanic sau în vreun polițai irlandez de pe străzile Chicago-ului.

Cum la fel de puțin important pentru celt este dacă urmașii lui sînt francezi sau englezi. Sînt alt popor, iar neamul celtic s-a cam dus.

La fel și românii, vom fi o enclavă, pe undeva, precum sînt ciobanii aromâni de azi. Precum sînt bascii în colțul peninsulei iberice și al munților lor. Precum bretonii care se încăpățînează încă să nu moară, dar care își pierd încet-încet identitatea culturală.

Asta pentru că nu mai facem copii. E simplu. E o socoteală inexorabilă de artimetică de clasa a IIIa. Hai, poate a cincea sau a șaptea.

Locul nostru va fi luat pe aceste locuri de țigani. De chinezi. De khazastanezi. De indieni – de fapt, țiganii tot un soi de indieni sînt, nu, dacă stăm strîmb și judecăm drept.

Pe scala istoriei vom fi un sughiț, la fel cum și alte popoare au ajuns un sughiț. O paranteză închisă, în urma căreia trăiesc, se bucură, suferă, trec și petrec pe această lume alții. Supraviețuitorii. Învingătorii.

Împuitorii.

Ca sociolog, dezbrăcat de valori și de sentimente, mă uit la această evoluție de manieră detașată. Precum se uită istoricul la felul în care Bantu i-au înlocuit pe San. Sau indo-europenii pe proto-indo-europeni.

Sau precum biologul care se uită cum mușuroiul de furnici negre e cotropit și cucerit de coloana de furnici roșii. Mă doare la bască. Admir elaboratele curente de adîncime care se întrezăresc dincolo de zăticneala bezmetică a vieții de zi cu zi.

Ca român, mă doare sufletul. Îmi pasă cine va locui la Telega peste o sută de ani, peste o sută cincizeci de ani.

Îmi pasă cine va sta la umbra platanului pe care l-am plantat, cu șezlongul pe iarba care crește peste și din cenușa mea de sociolog mort și putred și mîncat de viermi.

Îmi pasă dacă nepoții nepoților nepoților mei vor vorbi româna sau țigăneasca sau chineza sau engleza sau rusa.

Îmi pasă, deși n-ar trebui să-mi pese. Deși ar trebui să zic: auziți voi, copiii moșului, e viața voastră, e soarta voastră, ia mai dați-vă în istoria mea și mai descurcați-vă și voi, că noi ne-am descurtat la vremea noastră.

Acuma sîntem pămînt și cenușă și mîncare de viermi. Acum e vremea voastră să vă bateți capul.

Dar îmi pasă. Animalul teritorial din mine și-a marcat teritoriul cu platanul și cu casa și cu copiii și acum vreau ca platanul să se facă mare, să nu-l taie nici un tembel.

Vreau casa pe care am reparat-o și adus-o la o nouă viață să fie și ea reparată și întreținută și adusă la o nouă viață peste cincizeci și peste o sută de ani și peste o sută cincizeci de ani.

Vreau ca nepoții nepoților mei să vorbească tot româna, să se bucure de frunzele de fag verzi, de liliac și de ploaie, de mirosul de sare și de petrol de pe coastele Călinetului, de lut și de cătină și de Măceș și de gherghini.

Și asta nu se va întîmpla decît dacă toți vreți același lucru, pentru cuibul vostru, pentru nepoții voștri, pentru casele și grădinile și balcoanele voastre, fie că sînteți în Dristor sau în Mizil sau în Cugir sau la Săpînța sau la Bîrlad sau la Babadag.

Doar dacă toți avem pofta de viață și de răzbatere prin vremi, pe același pămînt pe care l-au populat și cucerit strămoșii noștri ideologici dacii și tracii și geții și mama lor de romani și strămoșii noștri genetici avarii și pecenegii și cumanii și goții și slavii și tătarii, făcînd acest maclavais genetico-cultural care acum sîntem noi, ăștia, românii, cu bunele și relele, multe rele, dar și cîteva bune.

Doar dacă voi toți aveți poftă de viață și gînd pe termen lung, doar așa la umbra platanului meu de la Telega, pe iarba care se hrănește din stîrvul meu, vor sta la taclale oameni care vorbesc și gîndesc și visează și trăiesc în limba română.





35 comentarii:

fish spunea...

cit era rata aia de inmultire? am doua numere in cap 1.3 sau 2.1....

ipo spunea...

Si totusi civilizatia mai puternica va fi cea care va supravietui. Si aici nu e vorba doar de demografie ci si de cultura, de asimilare. Si oricum, din confruntarea intre neamuri nu a razbatut niciodata unul singur dintre doua combatante, nu neschimbat si nealterat de celalat in lupta dreapta. Cand va fi sa dispara romanii, la Telega nu vor sta nici tiganii, nici chinezii, nici rusii. Va sta un neam nou.

Turambar spunea...

@ Fish: 2.1. Iar acum este 1.3. Sintem la subsol si sapam... :(

@ Ipo: Sigur, cum sa nu. Civilizatia si neamul telegenesc. We will conquer the world, I said.

:)

Turnofftheglory spunea...

Ironic este ca suntem un neam de metisi sub ideologia Mioritei.

Bogdan B spunea...

Da Mate, nu mai facem copii. Si pe buna dreptate.
Eu astept sa-mi vina copilul prin septembrie. Abia astept.
Si acum vine vestea: Guvernul reduce indemnizatia pentru cresterea copilului de la 85% din salariu la 600 de lei. Pai eu cu ce naiba il cresc mai stralucitorilor ???(cum ai zice tu).
Il mai aud si pe conducatorul suprem la TV spunand ca "daca vrei sa faci copii trebuie sa ai ai bani[]"
Ma puca sila.
N-am vrut sa plec din tara. Dar acum sunt disperat sa plec. Nu ma mai recunosc in tara asta.
*sad*

Turambar spunea...

@ TOG: Toate grupurile etnice au ajuns dupa o perioada de timp sa fie inevitabil metise. Este un trunchi comun genetic pe care s-a tot variat. Studiile genetice recente, atit pe genomul feminin (pe mitocondrii), cit si pe cel masculin (pe cromozomul Y) arata variatii mari in cadrul grupurilor, din care scoate capul cite un marker distinctiv, cu o recurenta mai mare intr-o anumita populatie. Aia este mostenirea genetica pe care o avem la comun. Restul e metisaj. Corceala. Marea involburare genetica, pentru cei care au citit ciclul Dune.

@ Bogdan B: Daca nu va dadea indemnizatia, sa intzeleg ca nu mai faceatzi copil? Hm....

Pacat ca nu te mai recunosti. Vei pleca si te vei simti o viata intreaga strain. Alegerea ta, in fond si la urma urmei.

:sad:

Theo-Phyl spunea...

Draga Turambar,

Coana Istorie, este o dama capricioasa si nu-i pasa de individuali. Are ea socotelile ei care nu sunt intotdeuna statistice. Molime, razboaie si tot felul de invarteli care nu pot fi calculate de nimeni niciodata.

Nu cantitatile au supravietuit, niciodata si nicaieri ci calitatile. Hititi au adus fierul in Anatolia si tot Orientul Mijlociu, au facut egalitate cu Egiptenii in apogeul lor si au disparut din istorie desi erau multi, puternici si destepti.

Nu demografia ci natura i-a terminat. Cutremure si seceta. Au trebuit sa se transforme in altceva, benevol pentru a supravietui.

Poate fara a ne dori, noi romanii ne transformam in altceva, asa vrea istoria care este o dama capricioasa.

Semnez ca ultimul roman din familia lui desi am trei copii si 4 nepoti (deocamdata). Asa a fost sa fie. Istoria dama capricioasa!

Turambar spunea...

Sic transit hitittae et romanorum populos mundi :(

cdmitroi spunea...

Da. Nimic nu se pierde, totul se trasforma.

Turnofftheglory spunea...

Turambarre, ce e haios e ca ungurii, bulgarii, grecii, sarbii si albanezii, ca si polonezii sau ucrainenii sunt genetic fratii nostri. Ma uitam la mama lui de cromozom, nu imi venea sa cred ca de diferiti suntem genetic de "latini".

Pe de alta parte, radem glumim dar populatia va supravietui. Nu stiu cat din popor sau natiune va supravietui. Gene ca genele, dar ma uit in 20 de ani unde a ajuns calusul, plugusorul si colinda.
Chestii vechi din neolitic sunt anihilate.

Turambar spunea...

@ CDMitroi: :(

@ TOG: Ca baza de fundament de temelie, structura genetica a populatiilor este muuult mai stabila decit cea culturala. Din cite am citit, aceasta zona este genetic puternic influentata, mostenitoare a populatiilor neolitice post-glaciare de acum 5-7 mii de ani. Acei primi locuitori ai Mariei Gimbutaj.

Deci concluzia este: se pastreaza singele, se schimba cultura. Probabilistic vorbind, evident, pt ca sint si multe contra-exemple de inlocuiri genetice ale populatiilor.

cdmitroi spunea...

si eu sunt oripilat de cata dreptate ai

Lanternativa spunea...

Cum s-a întâmplat în cazul românilor în Transilvania - hm.

(nu m-am putut abține :D )

Anonim spunea...

In Romania, acum, nu sunt conditii civilizate, ca sa faci copii. Pentru ce sa-i faci? Ca sa fie carne de tun? Deja ne-am sudamericanizat, cu o populatie formată din 10% foarte bogati si bogati, si cu restul de 90% saraci. Cand o sa fie conditii civilizate, atunci sa vorbim de cresterea natalitatii. Dacă nu, aici o sa se intamplă ceea ce normal sa se intample, Romania va deveni Mica Indie, si nici ca-mi pasa. Daca celor de sus nu le pasa, de ce mi-ar pasa mie, atunci? Dan D - Bucuresti.

fish spunea...

@Theo-Phyl: raportat la genetica, nu esti ultimul roman din familia ta :) poate raportat la acte/mentalitate/cultura
Aici e rindul Turambarrului sa ne explice care e predominantza care da definitia romanismului: genetica/cultura (in cazul tau particular si localizarea geografica :)

Turambar spunea...

@ Fish: Cultura, domnilor, cultura. Vointza de a fi ceea ce au fost si cei dinaintea ta si de a nu te cameleoniza (vorbesc de atributele esentiale, mai ales de limba, de teritoriu si de asumarea apartenentei la acel grup, cu acea istorie, nu de cele pasagere: cum ne incheiem la camasa, daca mergem cu calul, cu trasura sau cu masina, daca mincam brinza sau masline sau ceafa de porc sau cu betzisoare)

@ Dan D: Asta este paradoxul. Acum sint conditii mai civilizate decit acum 20 de ani sau decit acum 50 de ani, si totusi romanii fac copii mai putini.

Exemplul pe care il dai cu America de Sud nu e fericit ales pentru justificarea argumentului tau. In America de Sud, in ciuda inegalitatilor sociale flagrante si cronicizate, oamenii fac copii tot intr-o veselie.

Scaderea demografica este specifica societatilor care o duc din ce in ce mai bine, nu mai rau. Iar noi, oricit de multe zaticneli punctuale am avea, inclusiv cea de acum, o ducem din ce in ce mai bine, comparativ cu inaintasii nostri.

zvoner spunea...

Auzi, de cand am citit Norii lui Petru Cretia nu m-am mai simtit asa de bine...

Si noi ne petrecem ca norii, in marea invalmaseala pe care unii o numesc Istorie. Da' asta nu inseamna ca populatiile care va sa vina (sau care sunt deja printre noi) nu pot imprumuta de la noi valorile care ne sunt dragi.

Pentru asta solutia e tripla: sa ne respectam noi insine valorile, sa ne educam noi insine copiii - si copiii celorlalti, si sa in includem cat mai mult in societate pe cei care se impuiaza, sau pe imigrantii care va sa vina.

Iar daca valorile noastre sunt solide, atunci orice fond genetic ne inlocuieste sau ne inghesuieste conteaza mai putin: ele vor dainui, preluate de-a lungul secolelor de altii, si aduse la zi.

Asa cum facuram si noi cu ce am primit de la romani - de la sarbatorile 'crestinate' pana la institutiile fundamentale de drept; dar si de la evrei si greci, cu morala crestina si placerea mestecatului altora in public.

fish spunea...

@turambar #16 - care cultura stimabile? ce valori caram noi atit de nepretuite? ginditorul de la hamangia? brancusi? cioran? si mai ce? semintele sparte in fatza blocului?

Turambar spunea...

@ Fish: "Cultura" in sensul antropologic, nu in cel artistic ("cultura inalta").

http://en.wikipedia.org/wiki/Culture#Cultural_anthropology

"The total, generally organized way of life, including values, norms, institutions, and artifacts, that is passed on from generation to generation by learning alone" -- Dictionary of Modern Sociology

http://courses.ed.asu.edu/margolis/spf301/definitions_of_culture.html




* * *

# systems of meaning, of which language is primary
# ways of organizing society, from kinship groups to states and multi-national corporations
# the distinctive techniques of a group and their characteristic products

http://www.wsu.edu/gened/learn-modules/top_culture/culture-definition.html

explorish spunea...

2 intrebari: 1 - credeti ca fondul genetic al unui grup etnic influenteaza intr-un fel cultura? mai precis, daca te nasti neamt, esti cumva "genetic" programat sa fii punctual, iar daca te nasti roman, sa zicem, mai putin?
2 - as fi si eu curios cu faza cu romanii din transilvania - am interpretat corect mecanismul de tip "lava"? pe ce se bazeaza asumptia - s-au descoperit chestii recent?

Turambar spunea...

1 - Nope. Nu prea e. Iei un copil grec si-l cresti german, isi dezvolta naravuri (bune si rele) germane. Iei un copil nou-nascut german si-l cresti grec, va fi grec in obiceiuri

2 - Pe parcursul a vreo doua-trei sute de ani, de pe la 1500 la 1800 (dupa Mohacs), romanii incet-incet au devenit dominanti numeric.

Nu discut aici perioada 400 - 1200, cind nu stim. Nu am nici chef, nici vina de rabdare sa intru in disputa cine a fost primu care a descalecat de pe cal in Ardealu nostru scump si drag. Discut despre perioada mai recenta istoric.

Acelasi lucru cu alte etnii in urbanul romanesc, mai ales in Moldova. Dar acolo a fost scurt si brutal. In Transilvania a fost luuung si inceeet. Ca ardelenii... :)

Florin Pîtea spunea...

La romani, faza a fost cam asa:

Guvernantii de la Roma au pus impozite. Populatia a cam saracit, a facut mai putini copii, iar intr-o generatie sau doua la buget, la capitala, s-au strins mai putini bani.

Atunci s-au pus mai multe impozite. Populatia a saracit si mai tare, a facut si mai putini copii, ca nu mai avea surplusul cu care sa ii creasca. La buget s-au adunat si mai putini bani.

Si guvernantii au pus mai mari si mai multe impozite, ca asta stiau ei sa faca. Pina cind cetatenii, aia care mai erau, au preferat sa plece in bejenie, sa fraternizeze cu barbarii sau sa treaca in slujba unui senior local care avea armata personala cu care sa puna pe fuga perceptorii din capitala.

Suna cunoscut?

richard spunea...

@Florin. Corect. Preferau sa fuga in teritoriile stapinte de huni, mai ales in timpul lui Atilla.Ca sa vezi ce singerosi erau barbarii, ntz, ntz.
Apropo, Base are markerul M17. Detalii pe internet.

John Galt spunea...

Daca voi o lalaiti aflati ca altii (adica eu) s-au apucat deja de treaba.

Egalitarismul asta prost inteles trebuie sa inceteze.

E ca la poker: daca tu stii ca pierzi insa vrei doar sa treaca timpul atunci mai bine lasi banii pe masa de la bun inceput, te ridici si la revedere/drum bun. E mult mai elegant asa.

Insa cand voi tineti locul ocupat aiurea, sa stati cu diverse femei nu pentru copii ci asa, pentru "iubire", apoi n-am ce sa va fac.

Asumati-va obligatiile (fata de trecut) domnilor, priviti cu atentie la ce sacrificii au facut stramosii vostrii ca sa ajungeti voi aici.

Din nordul tarii (unde se agata harta in cui), eu n-am de gand sa ma predau.

Aici am explicat multor ucrainieni venit in "pelerinaj" ca piesele lor obosite la chitara pe care se smiorcaiau ca niste fetite sunt de fapt prelucrari dupa "BEATLES", ba nici nu au aparut in urma vrunui decret scos de Andropov.

So move along.. :P

John Galt spunea...

Scipio Africanul..

:P

Turambar spunea...

@ John Galt: ce au bre libertarianule extremist cu tine oamenii astia rai de esti banat de peste tot?

:rofl:

John Galt spunea...

ADEVARUL doare. Largeste orizonturi..

:D

Turambar spunea...

Doare, doare, dar e cam nashpa felul in care acesti socialisti groaznici reusesc sa infringa bunatate de wagnerian ca tine. Eu zic sa faci ceva, o drujba, o violentza, ceva, sa le bagi un pic mintzile in cap la acesti totalitaristi demonici. Adica sa le scoti creerii si sa ii degusti cu sensibilitatea-tzi caracteristica, o tu semizeule, o tu Endiku...

:rofl:

John Galt spunea...

Turambar, Theo..

Nu mor caii cand vor cainii..

Din cauza asta am scapat pana acum.

:D

Logosfera spunea...

Nationalismul trebuie inlocuit cu altceva. Tu vrei ca copii copiilor tai sa traiasca la umbra copacului pe care l-ai plantat. Poate ei vor sa traiasca in Canada. Si ce te faci daca si in Canada e unul ca tine care le-a insuflat compatriotilor aceeasi "dragoste de glie"?

Ne place sau nu distantele nu mai sunt ce-au fost. In 24 de ore ajungi oriunde in lume. Daca vrem sa avem libertatea sa ne cautam fericirea oriunde trebuie sa-i lasam si pe altii s-o caute la noi.

Gabi spunea...

Vitalitatea unui neam este invers proportionala cu "umbra" lasata de statul "asistential".
Statul trebuie sa ne ingrijeasca de la gradinita pana la adanci batraneti. Si cum pentru noi copii sunt o povara... sa se ocupe statul.
Pentru altii poate ca ei sunt "un mijloc de productie".
Revenirea la normalitate ar insemna asumarea de fiecare a responsabilitatilor ce ne revin ca oameni in primul rand si mai apoi ca romani.
Si cred ca asta se va intampla volens-nolens mai repede decat ne-ar placea. Sunt curios cum vor arata cifrele peste 4-5 ani sa zicem.

Turambar spunea...

@ Logosfera: Ar fi de preferat sa-si doreasca sa traiasca aici, in Telega si in Bucuresti si in Romania, si sa le fie suficient de bine incit sa nu tinjeasca sa plece in Canada decit cel mult poate in croaziera.

Auzi tu, Logosfero, daca sintem atit de globalizati, cum se face ca acei canadieni raman acolo, in Canada?

Migratii au fost dintotdeauna. Si dintotdeauna au fost si din cei care au stat si au tinut la platanul din mijlocul curtii.

@ Gagi: bine spus. :)

DumneZERO spunea...

Sti ca cresterea populatiei nu este un fenomen independent, ci e relativ la resurse. De multe ori in istorie populatia a stagnat sau a scazut.

Treaba cu tiganii este mai clara. Ei nu produc, nu fac agricultura, nu fac comert destul; ei au nevoie de alta populatia langa care sa traiasca daca vor sa-si pastreze cultura lor nomadica. Prin urmare, cand ajung majoritari, vor avea de ales intre o prabusire a societatii (ceea ce inseamna si o scadere a populatiei si o imprastiere a populatiei); sau o reforma de "civilizare" care va contine tot niste conflicte civile intre cei cu valori nomadice si cei cu valori de "ocupatie si crestere".

Iar daca populatia va tinde spre civilizatie stabilita, atunci vor ajunge cum suntem noi acum, plus ceva mai multa melanina.

Daca nu tind spre asta, se vor canibaliza.


Nu stiu daca pe tine te intereseaza societatea sau culoarea pielii... am presupus ca esti om inteligent care intelege ca toti suntem o specie si etniile si rasele si cultele sunt criterii superficiale si irationale.

Carmen spunea...

Cred ca expunerea aceasta le-ar putea da idei de campanie celor de la Rosia Montana. Eu insami incep sa vad diferit lucrurile :) Inainte ziceam ca nu e bine sa vindem, dar daca nu vindem, le ramane tiganilor si asteptarea momentului ii face sigur sa ramana aici in stand-by. Daca l-am vinde acum, poate se supara si o iau in pribegie, ca oricum stau cam prea mult intr-un loc pentru un popor care se vrea nomad ca definitie culturala. :D

Anonim spunea...

Românii care aparţin cultelor neoprotestante au totuşi mulţi copii (de la 4 în sus, cei pe care-i ştiu).
Mai nou, cel mai frecvent nume de româncă pe care îl aud este Rahela, apoi Tabita.