Cel mai recent sondaj (5 decembrie)

CCSB. 1,115 cazuri. Marja plus minus trei. CATI. Reprezentativ national. 3-5 dec. Pt IMG.




Citeste tot...

Estimarea votului la alegerile parlamentare

Pentru cǎ de-aia facem sondaje, sǎ prevedem viitorul,

pentru cǎ știm cu toții de la lecțiile de murphologie omidoasǎ cǎ predicția este foarte dificilǎ, mai ales cînd se referǎ la viitor,

pentru cǎ dacǎ nu facem asta înseamnǎ cǎ rǎmînem doar la stadiul suboptimal de pǎrerologi la televizor, mama voastrǎ de sociologi, cum mințiți voi poporul cu televizorul,

pentru cǎ toate astea și ceva în plus,

pǎi atunci sǎ emitem pretenții de futurolog

și sǎ vǎ citeascǎ Turambar în globul de sticlǎ al calculatorului cu mînere,

sǎ vǎ spui eu cum crez cǎ vor sta lucrurile fix peste o sǎptǎmînǎ și restul secunde.

Participare la vot: undeva în zona de jos a lui 40. Între 42 și 45. Variație în funcție de vreme (mostly), dar și de priceperile organizatorile ale strǎlucitorilor combatanți. Acum în sondaje ne iese 48%. Va fi mai puțin. Dar va începe cu 4.

Vot popular:
USL: 56%
ARD: 23%
PP-DD: 9%
UDMR: 7%

Acum, într-un context de puternicǎ percepție popularǎ cum cǎ USL va cîștiga alegerile, acesta obține în mod constant în sondaje peste 60%. În sondajele noastre, evident, nu ale altora, unde la fel de evident cǎ obține în mod constant peste 40%, dar foarte evident cǎ totuși sub 50%. 48%, hai poate 49, uneori chiar 49,3, cu virgulǎ exactǎ, așa cum îi șade bine unei mǎsurǎtori aproximative, dar totuși sǎ înceapǎ cu 4, damn it :).

Hai, sǎ lǎsǎm rǎutǎcismele. Sǎ ne întoarcem la ale noastre.

Deci 60% și chiar și peste. Însǎ aceastǎ valoare de peste 60% conține cu siguranțǎ și o componentǎ psihologicǎ. Unii spun cǎ vor vota cu cîștigǎtorul, deși n-o vor face: efectul bandwagon. Alții știu cǎ vor vota cu underdogul, dar nu o declarǎ: efectul de spiralǎ a tǎcerii. Le mǎsurǎm, facem lucrǎri științifice despre ele, încercǎm sǎ le neutralizǎm.

Dintr-o lucrare caldǎ, recentǎ, sǎ citez din clasici, adicǎ din mine:

“USL este din ce în ce mai clar perceput în ochii populației drept partidul care cîștigǎ alegerile. Dacǎ la începutul anului erau ceva mai puțin de jumǎtate care sǎ considere asta (45%), acum – dupǎ cele douǎ evenimente electorale de succes, alegerile locale și referendumul de demitere, dar mai ales dupǎ începerea campaniei electorale, sînt aproape trei sferturi (71%) cei care considerǎ cǎ USL va cîștiga alegerile, indiferent de opțiunea lor de vot (procente din total populație).

Aceastǎ percepție modificǎ precum o lupǎ distorsionantǎ și declarațiile de vot.

Fie efectul de învingǎtor, de bandwagon: unii care nu ar vota cu USL, dar se simt obligați de presiunea socialǎ (interacțiunea cu operatorul de interviu, fațǎ de care subiectul dorește sǎ facǎ o impresie bunǎ) sǎ declare cǎ ar vota cu cîștigǎtorul.

Fie invers, efectul de stigmǎ la adresa perdanților, “spirala tǎcerii”: cei care intenționeazǎ sǎ voteze cu partidele percepute a nu cîștiga alegerile, în cazul nostru PDL ori PP-DD, dar care se jeneazǎ sǎ declare asta operatorului de interviu, tot pentru a crea o impresie bunǎ (managementul imaginii).

În consecințǎ, pentru a recupera validitatea mǎsurǎrii, este foarte important sǎ facem trecerea de la procente la voturi absolute (mii votanți), sǎ-i reintroducem în calcul pe cei “fǎrǎ voce”, care intrǎ în logica “spiralei tǎcerii” și sǎ refacem calculele.”

Deci sǎ nu ziceți cǎ nu v-am spus.

Deci sǎ cînte graficele. Zi-le, domnu’ Turambar! Dǎ și tu grafice la tot cartieru, cǎ oamenii ǎștia n-are rǎbdare sǎ citește cuvinte multe, dar diverse.



Fig. 1. Vot politic. Sondaj CCSB: SocioPol 2012 11



Fig. 2. Vot politic. Evoluții. Sondaje CCSB: SocioPol 2012



Fig. 3. Percepția cîștigǎtorului



. Citeste tot...

Decembrie, un bal predictibil

În primul și în primul rînd, lucrurile sînt din ce în ce mai bine conturate: un USL care se definește din ce în ce mai probabil ca trecînd ștacheta 50% + 1, deja discuția fiind dacǎ o va trece pe cea de 60%.



Din punct de vedere al votului popular este destul de puțin probabil sǎ treacǎ de 60%. Deși în sondaje evolueazǎ în mod constant undeva ușor peste 60% (62% linie în ultimele trei luni de sondare SocioPol: august, septembrie, octombrie), este foarte probabil ca acel 60% sǎ conținǎ, pe lîngǎ o parte predominantǎ de vot efectiv, și o minoritate de rǎspunsuri modelate de conformismul social.

Conformismul social vs Spirala tǎcerii
Oamenii sînt ființe cu un nas social foarte fin. Sute de mii de ani de interacțiuni continue i-au fǎcut sǎ-și dezvolte un simț al majoritǎții vital pentru supraviețuire. E simplu: dacǎ nu știai cum bate vîntul cel puternic în comunitate, riscai sǎ fii ostracizat, expulzat, și pe vremuri asta însemna moarte pur și simplu.

Deși în zilele de azi accesul la resurse a fǎcut ca ostracizarea sǎ nu mai reprezinte neapǎrat o condamnare la moarte, efectele emoționale rǎmîn în continuare puternic negative. În consecințǎ, oamenii învațǎ sǎ amușineze, sǎ adulmece de unde bate vîntul dominant și sǎ fie de partea lui, pentru a nu suferi rǎni emoționale / narcisice.

Aplicația acestui mecanism în plan electoral este cǎ ori de cîte ori se contureazǎ un partid ori candidat dominant, cum e cazul USL-ului acum la nivel național, cum a fost cazul lui Sorin Oprescu în București acum jumǎtate de an, se gǎsesc unii care sǎ declare în sondaje cǎ ar vota cu dominantul, deși e probabil sǎ nu o facǎ.

Ei spun asta operatorilor de interviu doar pentru a crea acestora o impresie pozitivǎ. E vorba de un principiu elementar al gestionǎrii de imagine în relația cu un necunoscut. Ipocrizie pozitivǎ. Necesara minciunǎ ca sǎ ne simțim bine, sǎ fim de partea celor învingǎtori. Salvarea aparanțelor.

Diferența dintre declarațiile de vot și votul propriu-zis la urne
În consecințǎ, deși USL are în sondaje 62%, estimez cǎ aprox. 5% - 7% sînt declarații conformiste de vot. În oglindǎ, pe baza conceptelor simetrice de spiralǎ a tǎcerii / de stigmǎ asociatǎ votului cu partidele percepute nefavorabil în ochii majoritǎții, cred cǎ atît ARD (adicǎ de fapt PDL mascat printr-o mișcare de marketing politic deja testatǎ la alegerile locale), cît și PP-DD sînt ușor subestimate în sondaje.

Dacǎ ARD este undeva sub 20% (19% în cel mai recent sondaj), estimez cǎ avem undeva în jur de 3%-4% care nu apar în sondaje, fiind mascate fie în vot USL (minciunǎ de conformism propriu-zis), fie în declarații de nehotǎrîre (declarații de eschivǎ, specifice spiralei tǎcerii). Așijderea și cu PP-DD, cam 2%-3% puncte procentuale mai mult decît apare acum în sondaje.

În consecințǎ, pe baza evoluției de pînǎ acum din sondaje, corectatǎ cu aceste estimǎri de efect de conformism social / spiralǎ a tǎcerii, estimez cǎ vom avea urmǎtoarele cifre de vot popular la alegerile din 9 decembrie:

USL: 55% ... 57%
ARD: 22% ... 23%
PP-DD: 8% ... 9% (ce cîștigǎ la neutralizarea subdeclarǎrii pe motiv de stigmǎ pierde pe motive de limitare organizaționalǎ în teritoriu)
UDMR: 6% ... 7%
Restul (partide mici): 6%... 7% (în medie)

Redistribuirea celor care nu trec peste pragul electoral de 5%
Buun. Peste 50%, dar sub 60%. Peste 20%, dar mult sub 30% clamat triumfalist. Însǎ aceste procente sînt doar începutul, nu rezultatul final al votului. Pentru cǎ trecem prin douǎ recalculǎri, conform cu legea electoralǎ.

Prima recalculare, prima redistribuire, ține de eliminarea partidelor care nu trec de pragul electoral. Cele trecute în tabelul de mai sus la rubrica rezidualǎ Restul (partide mici).

Dacǎ facem calculul, rezultǎ urmǎtoarele valori pentru partidele care intrǎ în Parlament:

USL: 58% ... 60%
ARD: 24% ... 25%
PP-DD: 9% - 10%
UDMR: 7%

Prima majoritarǎ, datǎ de regula lui “50% + 1”
Însǎ nici acest calcul nu este cel final, cel care sǎ estimeze cel mai probabil distribuția mandatelor în Parlamentul urmǎtor. Mandatele, momentul final, momentul adevǎrului. În cazul de fațǎ diferit de votul popular, pentru cǎ aici intervine pîrdalnica excepție a regulii lui 50% + 1.

Ce spune la lege? Dacǎ ai cîștigat mandatul cu 50% + 1, e al tǎu, indiferent de regula distribuirii pe baza votului popular, pe baza proporționalitǎții în circumscripția ta (județ, respectiv municipiul București).

În aprox. jumǎtate din țarǎ, preponderent în zonele extracarpatice, ca sǎ vorbim ca la INHM, adicǎ în Regat, adicǎ în Moldova, Dobrogea, Muntenia (inclusiv București) și Oltenia, avem circumscripții (județe, Bucureștiul), unde USL, ia lejer peste 50% + 1, undeva în zona lui 60% - 65%.

E simplu: dacǎ la nivel național ia 55% - 57% și în Ardeal / Transilvania stǎ sub medie, trebuie ca în restul sǎ ia peste medie, cǎ nu se poate sǎ fim ca pe vremea lui Ceaușescu, sǎ fim toți sub medie. De altminteri asta începe sǎ se vadǎ și în sondajele fǎcute la nivel local în aceste județe.

Ei bine, cu cît e mai mult peste 50%, adicǎ în zona lui 60%, 65%, 70%, cu atît e mai probabil sǎ cîștige mai toate colegiile, dacǎ nu chiar pe toate, cu regula lui 50% + 1. Asta înseamnǎ ca USL va obține la prima distribuire a mandatelor, așa cum se menționeazǎ la lege, mai multe mandate decît ar avea dreptul pe sistemul proporțional, ǎla care spune: ai luat 60% din voturi în județul X, ia te rog și 60% din mandate.

Exemplu de modificare a procentelor datoritǎ primei majoritare
De exemplu, ca sǎ fie simplu de înțeles: dacǎ avem un județ din Regat cu 10 mandate de deputat și USL obține în județul respectiv 60%, ar trebui pe regula proporționalitǎții sǎ ia 6 mandate. Dacǎ ARD ia 20%, iar PP-DD 20%, atunci ARD ar trebui sǎ ia 2 mandate și PPDD încǎ 2. Însǎ dacǎ USL are 60% din voturi în medie în tot județul, e foarte probabil ca în fiecare din cele 10 colegii în parte el sǎ obținǎ peste 50%, adicǎ sǎ ia mandatul pe regula lui 50% + 1. Adicǎ în loc sǎ ia 6 mandate pe regula proporționalitǎții, sǎ le ia pe toate 10 pe regula majoritǎții.

Ce ne facem, neamule? Pǎi cum îi urgisim pe bieții de la PDL și de la PP-DD? Cum le dǎm cele 2 mandate, respectiv 2 mandate pe care le-au cîștigat pe bunǎ dreptate? Simplu: inventǎm 4 mandate suplimentare. Ia și tu 2, în colegiile unde ați obținut cele mai multe voturi, deși ați pierdut în fața tǎvǎlugului USL. Ia și tu încǎ 2, cǎ avem de unde, nu dǎm de la noi, așa zice legea. Lucky losers, pentru cine se uitǎ la sǎrituri cu schiurile, la calificǎrile în Turneul celor 4 trambuline.

S-a fǎcut dreptate. Dar totuși, echilibrul inițial se schimbǎ. În loc sǎ ai 6 USL + 2 PDL + 2 PPDD, acum ai 10 USL + 2 PDL + 2 PPDD. Adicǎ USL obține de fapt o primǎ de 4 mandate. Iar ponderea mandatelor se schimbǎ de la 6 / 10 vs 2 / 10 vs 2 / 10 la 10 / 14 vs 2 / 14 vs 2 14. Adicǎ USL în loc sǎ obținǎ 60% mandate, obține 71% din mandate. Iar PDL și PPDD în loc sǎ obținǎ fiecare cîte 20% din mandate, obțin fiecare cîte 14% mandate.

Deci un cîștig procentual pentru USL de aprox. 10 puncte procentuale și o pierdere procentualǎ pentru PDL și PP-DD de aprox. 5-6 puncte procentuale. Asta întîmplîndu-se în aprox. jumǎtate din colegii, înseamnǎ un cîștig procentual pentru USL de aprox. 4-5 puncte procentuale, respectiv o pierdere pt. PDL, PPDD de aprox. 2 puncte procentuale și pt UDMR de aprox 1 punct procentual.

Dificultatea neutralizǎrii primei majoritare prin redistribuirea la nivel național
E drept cǎ e foarte posibil ca la redistribuirea naționalǎ sǎ se neutralizeze / compenseze într-o oarecare mǎsurǎ acest avantaj prin redistribuirea colegiilor neocupate la distribuirea localǎ preponderent cǎtre ARD și PP-DD.

Însǎ pǎrerea mea este cǎ sînt prea multe județe extracarpatice (și unele din interiorul Transilvaniei) unde sǎ se inventeze mandate pentru USL pe bazǎ de primǎ majoritarǎ încît sǎ nu se mai poatǎ face reechilibrarea înapoi spre proporționalitatea inițialǎ, cea datǎ de votul popular național, așa cum zice la Art. 48, paragraful (6), “pînǎ la concurența mandatelor nerepartizate” și la Art. 48, paragraful (6), alin. a): “se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale”.

Pentru cǎ deja USL va fi ocupat pe regula lui 50% + 1 mai multe mandate decît i s-ar fi cuvenit pe baza proporționalitǎții, a votului popular, adicǎ aprox. 58% - 60% din total 452 mandate de parlamentari, adicǎ 266 de mandate.

E foarte probabil sǎ cîștige mai multe de 266 din prima, și atunci redistribuirea naționalǎ nu mai poate face corectura de proporționalitate prin umplerea mandatelor neocupate la prima turǎ doar în favoarea ARD sau PP-DD.

Rezultatul tuturor redistribuirilor
Și atunci, la cele 58% ... 60% mandate pe care le-ar obține pe regula proporționalitǎții, va mai primi undeva în jur de 2 ... 3 puncte procentuale primǎ majoritarǎ care nu poate fi neutralizatǎ de cǎtre redistribuirea naționalǎ.

Problema pentru celelalte partide este cǎ, spre deosebire de prima recalculare, atunci cînd am dat la o parte voturile partidelor care nu au trecut de pragul electoral, de data asta distribuirea nu e cu plus la toți, ci doar la unul, la USL.

Adicǎ e un calcul de sumǎ zero: îți dau ție USL vreo 2 – 3 puncte procentuale, dar atenție, le iau de la ceilalți, sǎ-mi rǎmînǎ suma totalǎ 100%.

În consecințǎ, distribuția finalǎ a mandatelor va fi cel mai probabil urmǎtoarea:

USL: 60% ... 63%
ARD: 23 ... 24%
PP-DD: 8% ... 9%
UDMR: 6% ... 7%

Iatǎ de ce pînǎ pe 9 decembrie lucrurile sînt destul de predictibile. Iatǎ de ce institute de sondare care pînǎ acum au luptat cu cerbicie în a anunța un USL sub 50%, marginal sub 50%, sǎ înceapǎ cu 4, exact ca la prețurile alea cu virgulǎ 99 în coadǎ, sǎ creezi un efect pǎcǎlicios la ochi, dintr-o datǎ au început sǎ revinǎ la sentimente probabilistico-procentuale mai umane și dintr-o datǎ sǎ clameze scoruri pentru USL de “doar 57%”.

A mai rǎmas doar sǎracul CSOP pe post de soldat japonez disciplinat care sǎ continue sǎ trîmbițeze inevitabilitatea unui scor al USL de patruzeci și ceva la sutǎ. Asta este, trebuie sǎ fie și soldați disciplinați pe lumea asta.

Consecințe. Drobul de sare care tot picǎ
Iatǎ de ce pe de o parte USL prezintǎ o atitudine atît de sigurǎ pe ei, unii ar zice chiar prea sigurǎ. Iatǎ de ce ARD dǎ din colț în colț la nivel de discurs, de lideri, de acțiuni, precum rozǎtorul cel hipnotizat de cobra cabratǎ a spectrului pierderii guvernǎrii.

Încǎ sînt dintre cei care, speriați de bombele trecutului nu foarte îndepǎrtat, sînt ferm convinși în gîndirea lor catastrofico-defetistǎ cǎ Bǎsescu va coace ceva, în geniul lui de pricepere în caz de crizǎ, la înghesuialǎ. Sînt mulți cei din tabǎra USL, ca și din cea ARD de altminteri, doar coloratura emoționalǎ a discursului diferǎ, care cred cǎ Bǎsescu încǎ are un as în mînecǎ. Ultimul as, ultimul glonț pe țeavǎ, dar încǎ îl mai are.

Am suficienți cunoscuți care fie rostesc, fie îi vǎd cum dau mǎrunt din buze pe tǎcute, deși îmi zîmbesc politicos în fațǎ: “lasǎ-mǎ, dom’le, cu sondajele voastre mincinoase. Chiar și dacǎ ar fi adevǎrate, tot o sǎ facǎ ceva Bǎsescu sǎ ne înfunde pe toți, de o sǎ pierdem chiar și dacǎ cîștigǎm. Lasǎ-mǎ, frate, cǎ am mai vǎzut eu de-astea. Mihaela, dragostea mea! Dracului, doar voi l-ați fǎcut sǎ țopǎie de bucurie, r’ați ai dracu cu sondajele voastre mincinoase”.

E greu sǎ ieșim din aceastǎ paradigmǎ de tip deus ex machina, Bǎsescus multipotentum et cvasipriceputum est, și sǎ ne restructurǎm neuronii în jurul unei gîndiri lipsite de excepționalitate, simplǎ, fireascǎ, precum tǎvǎlugul istoriei cînd vine vine vine calcǎ totul în picioare: USL va cîștiga alegerile, Bǎsescu îl va desemna pe Ponta premier și lumea nu se va sfîrși nici pe 10 decembrie, a doua zi dupǎ alegeri, nici pe 12 decembrie, cînd zice calendarul mayaș, ci mai încolo.

Pînǎ atunci, rǎmîne cum am stabilit. Nimic nou pe frontul de est.



Citeste tot...