luni, 24 noiembrie 2014

Au trecut alegerile



. Citeste tot...

duminică, 23 noiembrie 2014

Au trecut alegerile



. Citeste tot...

joi, 20 noiembrie 2014

Au trecut alegerile



. Citeste tot...

miercuri, 19 noiembrie 2014

Hotnews, bucură-te! Mîndruță, fii mîndru!

Dintre sutele de mesaje de ura pe care le-am primit in ultimul timp, asta mi se pare definitioriu, paradigmatic, chintesentza urii pe care Basescu si acolitii lor au reusit s-o semene in rindul poporului roman.

Cititi mai jos, avertizindu-va ca e un limbaj extrem de virulent, cum nici in crisme, bodegi, bordeluri, nici in cele mai joase straturi ale societatii nu intilnesti asa usor. Stiti voi, avertizarile alea: NSFW. Sa nu dati la copii sa citeasca asa ceva.

Deci...

"Ia cu verde de Paris, pufosu pulii. Futu-ti mortii si dumnezeii ma-tii de pesedist jegos imputit, baga-mi-as cacatu in gura ma-tii, caca-m-as pe neamu' tau de trogloditi si pe hotul de sef al tau."

Evident ca o semneaza anonim. Are curaj, evident. Am primit - si primesc inca - de-astea cu sutele. Fac parte din cafeaua mea de dimineata. Unii ma ameninta ca stiu unde stau. Altii ma indeamna la lichide. Altii imi doresc, onest si cinstit, numa moartea. Altii imi vor si suferinta.

Priceperea retorica variaza. Mesajul e cam acelasi. La inceput ma deranjau. Acum le privesc cu un ochi clinic, cum se uita chirurgul la tumori.

Vreau sa intelegeti, dragi pufosi anti-guvernamentali si intensi de rit basescian, iohannesian, penelian si pedelian, ca astia sint oamenii de linga voi. Astia sint cei care v-au ajutat sa claditi speranta si sa va recapatati tara.

Ura, dezbinare, incrincenare, paroxism. Care, iata, nu se termina nici dupa alegeri.

Sper din tot sufletul sa invatati si voi, distinsi pufosi anti-guvernamentali, ceva din victoria asta, cum si noi invatam din aceasta infringere.

Sint curios Hotnews, Lucian Mandruta, Mediafax, Digi 24, B1 TV si celelalte publicatii obiective, deci independente, ce spin profesionist vor da si de data asta in asa fel incit sa ma scoata un nemernic si din aceasta postare.

Cu siguranta nu vor pastra si acest paragraf. Sint sigur ca au prin redactii oameni suficient de priceputi, cu periutza de dinti intr-o mina si cu punctajul in cealalta, care sa transforme acest mesaj al meu intr-o nemernicie guvernamentala. Uite ce oameni are Ponta! Uite ce limbaj grobian folosesc! Uite ce mirlan e Palada! Huooo! Puie Malada!

Asta sa fie problema.

Am pierdut o batalie. Una serioasa. Dar nu vom muri cind vreti voi, pufosilor. Sintem aici sa luptam pentru cei pe care ii reprezentam, pentru cei care cred in noi. Nu mor caii cind vor ciinii. Si mai ales nu murim atunci cind primim asemenea mesaje nemernice. Astfel de mesaje ne intaresc, pufosilor, nu ne inmoaie gleznele.

PS: Sint multi dintre voi probabil care veti considera deplasat acest post. Fie pentru ca expune un limbaj pe care unii nici nu stiati ca exista. Fie pentru ca ati considera ca astfel il incurajeaza. Nu sint de acord cu voi. Daca inchidem ochii la aceste nemernicii de fapt le incurajam. Ele trebuie expuse si arse cu fierul rosu in public. Oameni buni, chiar daca voi nu vorbiti astfel, sa stiti ca altii o fac.

PPS: si altele, poate nu v-a fost de ajuns ala

mireleeeeeeeee, sugi pula! iar. de data asta...solemn!
si cum era cu cacatul la cur....? jigodie!
game over! definitiv!

multa muie pufoasa. aratateo

Bai ordinarule ce esti !! JAVRE BOLSEVICE , CE SUNTETI !! SA-I SPUI LUI MATA " mars la vot ,,,!! "
IN PUSCARIE CU VOI TOTI JEFUITORII DE TARA SI TRADATORI DE NEAM !! ORDINARI CE SUNTETI !! VINO IN SPANIA SI SA NE VORBESTI ASA SI O SA VEZI CUM O SA TE RELAXEZI JAVRA ORDINARA !!

Pufosu dracului, vedeateas la racoare de mana cu ponta boule, daca ne intalnim vreodata iti jur ca iti fac ca in ucraina, ca atat meriti in tomberon sa ajungi, nu ai nici un drept sa-i insulti astfel la cat au stat la coada

iar ti-ai luat muie, cretinule

bai mirele ce ciuma sa abatut asupra voastra,,,vai cat de rau imi pare de voi,,,oricum ca sa sti ,mandria si aroganta sant cele mai mari pacate,,,,apropo inca ceva,,,,toate sondajele tale care le faci si manipulezi ar fi bine sa le faci sul si sa ti le bagi in cur,,,,sictir animal nenorocit

MUISTULE...

mai suge o data,fraiere care esti! esti perfect pt psd-PROST!

Ai cam luat o la Muie cu toate postarile tale, futu ti pe mata de cioban de la Telega

Retardatule, sa-ti bagi exit poll-ul in cur. Ati luat bataie ca magarul in panta. Hai sictir , tarane, dati-va demisia golanilor!

Bai Mirelus, te-a luat Dracu si pe tine! Electric! Jegule! Imputiciune!

Mirele, cârnatule, băga ne am mula n ma ta și n neamul tău. SUGI pula

Sa-ti fut io mortii de vierme guvernamental care, astazi, in mod public, ai luat in bascalie un popor intreg. Nu mai merge cu aroganta la romanii, ca se pisa pe tine cu jet de hidrofor. Ai simtit-o astaz, jeg mic si neinsemnat. Ati belit-o, pretenas!

Mamicuta ta stie cat retard esti ? Era sa uit...Pufosule!

Nu te caci in pantaloni pufosule? Scursura umana!

sociojegosolog e profesia ta. Sondajele mati de corupt coclit, plin de impresii si arogant ca cel caruia ii faci felatii verbale si manipulatoare. Dispari si inghiti-te-ar desertul (din poza)!

Fututi mortii matii de muist
Ia de aici de o ciucalata

MARS MA IN PULA MEA DE IMPUTIT ORDINAR SI INFECT ! HOMOSEXUAL RETARDAT SI LINGATOR DE CUR !

Băi jegosule, ați luat-o peste bot cum nici eu nu speram. Bășcălia găunoasă nu v-a ajutat. Să muriți în chinuri!

Ba comunistule imputit si ordinar , esti un maimutoi , un circ de om.

Cacatule....ai luat-o in dos ! Nu mai esti smecher ? Nu mai postezi gunoiule?

Ba jegosulei tie ta futut pana acum cineva morti in gura? dute-n morti lui ma-ta si lasa-ne zdreanta otropa marsi in morti tai de aurolac inputut mars in morti lui mata.

Citeste tot...

vineri, 14 noiembrie 2014

Generației mele, cu drag

Fac parte din acea generație care a deschis ochii întru tinerețe și maturitate imediat după 1990.

Am terminat liceul în 1991, la Cîmpina. Tot în acel an, toamna, am sosit în București, la facultate, taman la timp pentru mineriada de toamnă.

Sînt dintre cei care s-au socializat civic și politic în acei ani zbuciumați. Am făcut parte din organizațiile studențești, evident anti-comuniste pe vremea aceea. Am fost la mitinguri. Am protestat.

Am fost mișcat pînă la lacrimi de moartea lui Coposu. Am stat cățărat pe zidurile Universității la procesiunea sa funerară. Și acum îl consider unul din cei mai mari oameni politici pe care i-a avut România în acești ani post-decembriști.

L-am votat pe Emil Constantinescu. Ca foarte mulți din generația noastră, mi-am pus speranța în el. Am suferit cînd acesta s-a declarat înfrînt în 2000. Am votat în 2004 cu Traian Băsescu, fiind încins de mașinăria de marketing politic a acestuia întru indignare tinerească anti-pesedistă.

Sînt ca mulți dintre voi. Pe mulți dintre voi vă știu, fie față în față, fie de pe Internet.

Sînteți mulți la fel ca mine, cei din generația decrețeilor, cei care acum încălecați vîrsta de 40 de ani: unii un pic sub, mulți un pic peste. Cei crescuți în valorile occidentale. Cei care ați învățat în anii 90 să vă temeți de revenirea influenței sovietice la noi în țară și să vă uitați cu un ochi chiorîș înspre PSD.

Nu știu rusă. Sunt fluent în franceză și mai ales în engleză. Cred cu tărie în modelul occidental de viață. Cred cu tărie că România trece acum printr-una din cele mai faste momente din istoria sa, de cînd este în UE și în NATO.

Am fost un an de zile în Statele Unite cu bursă, într-un orășel cu nume imposibil și tare fain: Kalamazoo. Vorbeam ziua doar în engleză și noaptea visam doar în română.

Puteam să rămîn acolo. Nu am rămas. M-am întors în țară. Am terminat studiile universitare aici. Am învățat o meserie și o cale de viață: sociologia. Am învățat să fac sondaje. Le fac destul de bine: și săptămînile trecute ați avut ocazia să vedeți acuratețea sondajelor noastre.

Am un doctorat în domeniul în care mă pricep: sociologie politică. Am un bagaj cultural destul de consistent. Un enciclopedism ușor superficial, dar larg acoperitoriu pe multe domenii, cum îi șade bine sociologului integrator.

Știu să mă exprim destul de bine – unul din elementele definitorii ale unui intelectual. Sînt una din vocile onlineului din România. Din 2000 încoace mă cheamă și Turambar pe Internet, după numele unuia din eroii lui Tolkien.

La ceva timp după întoarcerea în țară, m-am căsătorit. Îmi cerusem soția în căsătorie pe e-mail, cît timp eram în America și mi-era al dracului de dor de ea. Îmi pare rău că nu mai am discheta cu acel e-mail emoționant, probabil una din primele cereri în căsătorie pe Internet din țara noastră.

Avem doi copii frumoși și deștepți și faini ca părinții lor. Primul copil l-am făcut în cămin, cît încă mai eram student. Am stat în chirie, ca orice student provincial cînd termină facultatea și rămîne în București. Mai tîrziu, am reușit să ne luăm casă – fix la timp înainte să crească prețurile, altminteri ne-ar fi fost mult mai greu.

Am făcut mai multe firme, fie cu alții, fie singur. Încet-încet, mi-am făcut un nume în breasla mea, dovedind că mă pricep la ceea ce fac, într-un mediu profesional destul de complicat și destul de competitiv.

Mai ales și mai ales, am construit încet-încet o echipă de oameni profesioniști de care îmi e tare drag și de care sînt tare mîndru. Eu i-am crescut cu mîna mea pe toți. Și toți sînt buni și pricepuți.

Pînă și pomi am plantat grămadă la viața mea, ca să împlinesc acel stereotip privitor la făcut copii, înălțat casă, plantat pomi. Îmi plac pomii la nebunie, moștenire de la mama mea profesoară de biologie și de la înțelepciunea celtico-scandinavă a lui Tolkien. Cine îmi citește blogul știe că nu sînt vorbe goale.

Sînt liberal în gîndire și în comportament. Și sînt în echipa lui Victor Ponta. Și sînt mîndru că sînt în echipa lui Victor Ponta.

Sînt mîndru că am reușit să mă lepăd de marotele și de stereotipurile pe care le căpătasem în tinerețe la adresa PSD-ului și pesediștilor.

Și ei sînt oameni. Nici mai buni, nici mai răi decît alții. Și ei sînt români. Și ei doresc bunăstarea acestei țări.

Încet-încet, am reușit să ies din cușca de neîncredere și de reticență la adresa lor și astfel am devenit un om mai normal la cap, care nu gîndește în stereotipuri și nu etichetează oamenii după ce citește în ziar ori aude clamat de către alți politicieni.

De cîțiva ani, sînt din ce în ce mai alături de ei. În aceste zile în care ideologiile încet-încet converg spre un centrism pragmatic, nu mai contează ce etichetă porți, ci ce faci.

De mai bine de un an de zile, sînt alături de Victor Ponta, în echipa sa guvernamentală. Și nu mi-a părut rău nici o secundă, nici cînd mi-a fost bine, nici cînd mi-a fost rău.

De mai bine de un an de zile, sînt și eu în echipa PSD. Nu sînt membru de partid, sînt un tehnocrat. Dar aș fi ipocrit să spun că nu sînt alături de pesediști.

Și de aici, din interior, pot să depun mărturie că sîntem normali la cap. Oameni obișnuiți.

Nu mîncăm oameni. Nu vindem țara rușilor sau chinezilor. Nu sîntem kaghebiști. Nu scoatem țara din NATO sau din UE. Nu introducem impozite progresive. Nu protejăm corupții. Nu sîntem șerpilieni.

Sîntem oameni obișnuiți, o echipă tînără, dintre acei tineri care au deschis ochii în spațiul public după 1990.

Sîntem exact ca voi: filme muzică Internet familie sport în timpul liber, iar cînd e de treabă, e de treabă. Rîdem, glumim, dar cînd viața e serioasă, sîntem și noi serioși.

Mai toată echipa guvernamentală a lui Victor Ponta are mai puțin de 50 de ani. Sîntem ca voi. Sîntem de vîrsta voastră.

Am urmat aproximativ același curs în viață, ne-am construit niște cariere profesionale, am răzbit în viață, avem aceleași valori. Sîntem, de fapt, voi. Voi sînteți noi. Noi sîntem voi.

Noi toți sîntem noi. Și "noi", în sensul de recenți, de acum, din zilele astea. Dar și "noi" în sensul de noi toți, o comunitate, o generație, o țară.

Asta nu înțelegeți, unii dintre voi, temători să acceptați schimbarea. Viața s-a schimbat. PSD s-a schimbat. România s-a schimbat. Lumea s-a schimbat. Noi ne-am schimbat, pe dinăuntru.

Nu mai putem trăi cu marotele și cu fricile și cu stereotipurile anilor 90. Avem o țară de construit. Avem o viață de trăit. Avem niște uri de lepădat și niște frici de înfrînt și niște vise de visat.

Vă propun să faceți acest leap of faith – sînt sigur că știți engleză și înțelegeți ce înseamnnă – pe care l-am făcut și eu cu ceva ani în urmă și să vă dați seama că de fapt, vă uitați în oglindă.

Sîntem aceiași. Noi sîntem ca voi. Aceeași generație. Aceleași fire de viață. Aceleași destine. În aceeași țară.

Nu vă rog să-l votați pe Victor Ponta. Veți vota cu cine credeți voi de cuviință, nu vă voi convinge eu aici, în aceste rînduri.

Știm foarte bine că generația noastră e suficient de inteligentă și de autonomă și chiar de încăpățînată încît să nu voteze decît cum o taie capul. (Și cum o păcălește Băsescu, ar spune răutăcios Turambar – dar nu o spune, că nu-l las).

Doar atît vă rog: să nu uitați că sîntem la fel. Noi, dragilor, sîntem voi. Iar noi toți, împreună, sîntem cu toții români.

De luni încolo, după această patimă a votului, a demonizării, a urii și a vehemenței și a împărțirii în Us and Them, vă propun să ascultăm Pink Floyd, exact melodia Us and Them, și să ne aducem aminte că, deși ascultăm muzică în engleză, sîntem români.

Eu, unul, voi vota cu Victor Ponta. Pentru că e ca mine. Din generația mea. Și pentru că am încredere în el.

Sînt mîndru că sînt în echipa lui Ponta. Sînt mîndru că am învățat să nu mai împart lumea în noi și ei. Sînt mîndru că sînt din aceeași generație cu voi. Sînt mîndru că votez cu Victor Ponta. Și mai ales, sînt mîndru că sînt român.

Vă mulțumesc!



.
Citeste tot...

miercuri, 12 noiembrie 2014

Vin alegerile!



. Citeste tot...

O dezbatere necesară pentru România

Dezbaterile prezidențiale sunt importante. Nu doar pentru sociologi și strategi de campanie, care analizează dinamica electorală. Ci mai ales pentru cetățeni.

Ele creează un anumit tip de tensiune care se apropie de momentele pe care un Președinte la are de gestionat în timpul mandatului.

Prestația din dezbatere spune despre un candidat cât de stăpân este pe el, cât de tare poate face față stresului, cum își poate ține cumpătul și cum înțelege el să se pregătească pentru un moment important.

Această grilă de interpretare trebuie să o avem în vedere când discutăm despre dezbaterea de ieri.

La fel cum un candidat gestionează la televizor o situație conflictuală, fluctuantă, de criză, în condiții de adversitate și de reacție în direct, la fel și viitorul președinte al României se va descurca în toate cele neprevăzute pe care soarta i le va scoate în cale cînd va conduce țara, de la gestionări de luări de ostateci ori de accidente grave pînă la negocieri la nivel înalt, cu mize uriașe pe masa verde a diplomației internaționale.

Indiferent de cel pe care îl susțineți, vă invit să faceți un exercițiu de sinceritate și să vă gândiți cine a fost ieri mai pregătit să fie Președintele României. Ca prezentare, ca mesaje și cunoaștere a temelor de politică internă și externă.

Numai cine e iremediabil deluzional nu recunoaște că aseară Iohannis i-a fost clar inferior lui Ponta la toate aceste capitole.

Sub tăcerea sa teutonică nu a fost nimic.

România lucrului bine făcut s-a evaporat în câteva atacuri școlărești ratate, scufundate într-o mare de continuă defensivă în fața lui Victor Ponta.

Victor Ponta, în schimb, a replicat de fiecare dată documentat și și-a redus contracandidatul la tăcere.

Tocmai am văzut audiențele. Milioane de români cu drept de vot (Ind18+) au urmărit dezbaterea, pe toate cele cinci posturi de știri care au transmis-o, și îndeosebi pe postul TV gazdă, Realitatea TV.

În curând vor veni și sondajele. Vom vedea care a fost impactul electoral. Îl estimez semnificativ - asta pentru a nu folosi cuvinte și mai tari.

Dar astăzi nu vreau să ne concentrăm pe audiențe ori pe sondaje, ci mai degrabă pe chestiunile de substanță, pe propunerile candidaților.

În spatele tăcerii domnului Iohannis se ascunde vidul. O incapacitate de a articula răspunsuri la temele importante, de a le arăta românilor ce fel de Președinte vrea să fie.

Domnia sa a fost pînă ieri un candidat al mitului, al stereotipului steril, al neamțului ideal din capul nostru de balcanici complexați de rigoarea teutonă. Al celui care, nedefinindu-se singur, și-a lăsat suporterii să proiecteze asupra sa toate așteptările, evident emoționale și exagerate, pe care le pot pune într-un candidat.

Ieri am asistat la o desvrăjire. Am putea spune deconspirare, dar nu vreau să duc dezbaterea publică din nou în acest domeniu. Am putea spune chiar dezbrăcare, ca să folosim cuvîntul drag lui Băsescu.

Candidatul Iohannis s-a dovedit aseară gol de conținut. Contactul cu politica la vârf l-a pulverizat. Aseară, urmărind dezbaterea, am putut exclama cu toții – mulți dintre noi chiar au și făcut-o în direct, pe Facebook: Regele e în fundul gol! Iohannis nu are nimic pe el. E despuiat dezbrăcat desvrăjit.

Și bine că s-a întîmplat așa. Românii nu au nevoie de un asemenea președinte mediocru, mototol, lipsit de priceperea adaptării în situații de criză.

Nu poți ajunge Președinte al României refugiindu-te în sloganuri și, când ești pus să te explici, să te uiți la ceas și să te plângi.

Sunt mulți care au condamnat aseară stafful domnului Iohannis pentru cum a înțeles să-l pregătească pentru o astfel de dezbatere. Eu, din punct de vedere profesional, i-aș felicita că au reușit să ascundă până acum cine este cu adevărat Klaus Iohannis. Dacă nu era această dezbatere de care s-au ferit atât, probabil reușeau până la capăt.

Tot la vorba lui Lincoln ajungem: Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul.

Pentru domnul Iohannis ieri a fost momentul adevărului, chiar dacă l-a trăit într-o finală prezidențială. Nu e pregătit să fie Președinte. Pentru arsul etapelor ai nevoie de mult mai mult decât un zâmbet înghețat pe față.

Pe de altă parte, Victor Ponta le-a arătat tuturor că este gata să îmbrace haina de Președinte. A fost pregătit și a punctat de fiecare dată.

După cum a și spus în direct, în timpul dezbaterii, dând dovadă de adecvare la situație și de grace unde fire atunci când Iohannis i-a reproșat că s-a pregătit, că prezintă cifre și citește din foi: "Da, m-am pregătit să fiu Președintele României! Dvs nu..."

A fost momentul definitoriu al dezbaterii de aseară. Un Victor Ponta pregătit să fie președintele României. Și un Klaus Iohannis hăbăuc, lent, mototol, rigid, lipsit de pricepere într-ale politicii și dezbaterii și discuției și reacției la situații dificile.

Concluzia e simplă. Dezbaterea de aseară a fost importantă și mai ales necesară. A reprezentat momentul adevărului, acea cumpănă din viața fiecăruia pe care nu o poți falsifica.

Iar Victor Ponta a demonstrat că poate. Că e pregătit.

Vin alegerile și astăzi suntem mai siguri decât ieri că România va avea un președinte pregătit și competent.

Citeste tot...

Cum s-a văzut dezbaterea de aseară pentru cei care mănîncă All Blacks pe pîine



. Citeste tot...

Dezbatere electorală privind resursele de sub luciul de apă



. Citeste tot...

Vin alegerile!



. Citeste tot...