marți, 1 noiembrie 2011

Un copac pe zi: ULMUL

Cu scoarța cenușiu închisǎ, șǎnțuitǎ mai mǎrunt decît la stejar, cu silueta zveltǎ, dar nu moale, lipsitǎ de putere, cum o are mesteacǎnul sau plopul, ci zdravǎnǎ și dreaptǎ și frumos țîșnitoare înspre cer, cu frunzele sale aspre, ridate, ca la carpen, vǎrul sǎu mai puțin rǎspîndit, ulmul e un domn între domni între copacii care cresc pe la noi. În putere, cu lemnul tare, alb, dens, e un semn de vigoare, de tǎrie, de rezistențǎ.

Dacǎ ar fi sǎ facem o analogie cu rugby-ul, ulmul este flanckerul pǎdurii, zdravǎn dar nu gras, înalt dar nu prea, flǎcǎu în putere, dur, ca piatra, dar nu butucǎnos precum stejarul, acel pilier mǎtǎhǎlos al regnului copǎcesc de pe la noi.

Sînt multe specii de ulm, genul Ulmus fiind bogat. Împǎrțeala cea mai obișnuitǎ, cel mai ușor de ținut minte și de folos pentru zona noastrǎ este între ulmul de munte (U. glabra / U. montana) , ulmul de cîmpie (U. minor / U. campestris) și ulmul alb sau velnișul (U. laevis). Din ce vǎd, la noi “cel mai ulm”, adicǎ cel mai des întîlnit și care știm cǎ e ulm este Ulmus glabra, cel de munte.



Ulmul a trecut printr-o cumpǎnǎ grea în ultima jumǎtate de secol. S-au uscat ulmi grǎmadǎ, de-a-n-picioarelea, și prin orașe, și prin pǎduri. Lumea zice cǎ e o ciupercǎ olandezǎ. Alții însǎ, adepți ai teoriilor conspiraționiste, zic cǎ li se trage ulmilor de la undele radio ori, și mai și, de la experimentele nucleare fǎcute în anii 50-60.

Nu știu, la asta chiar nu mǎ pricep, știu doar cǎ a fost o vreme cînd ulmii picau pe capete și mulți se întrebau dacǎ specia cumva va resista. Dar dacǎ vǎ uitați pe harta de la sfîrșitul acestui material și constatați cǎ cele mai multe uscǎri au fost în zonele mai apropiate de Rusia, parcǎ-parcǎ are o umbrǎ de temei și bîrfa conspiraționalǎ...



Din fericire, în ultimul timp vǎd cǎ ulmii rezistǎ. Pe la Telega, dar nu numai, e tot o împuiere de ulmi, prin pǎduri, prin toate gardurile, pe poieni, le vezi lǎstarii cum țîșnesc din iarbǎ. Iar ulmii cei tineri și cǎrora îi știu cǎ le mergea prost, de erau janghinoși și rǎpǎnoși și pe jumǎtate uscați, acum și-au revenit și se duc în sus frumos și drept, cum îi șade bine ulmului.

Ulmul are un lemn valoros. Tare, uscat, nu chiar ca stejarul, cam ca frasinul, cu fibra amestecatǎ, bǎtutǎ, cum o are paltinul, pǎrul și gutuiul, ține bine la tǎvǎlealǎ și e și maleabil, se îndoaie frumos la abur, ia forma care îi spui. Pe vremuri, înainte de vremea fierului și a altor metale și a plasticului, era folosit la tot soiul de chestii, de la fǎcut unelte la inimi de cǎruțǎ, prǎjini, roți, țevi de transportat apa, scînduri, podele, mobilǎ.



Acum mai degrabǎ lemn de foc și pe post de copac ornamental. E des întîlnit pe trotuarele orașelor, crește destul de repede, nici chiar ca plopul sau ca oțetarul, dar nici chinuitor de încet ca stejarul și dureazǎ ani buni, pǎlǎlǎi frumoase și pline de flǎcǎri cenușii, deși pe unii îi deranjeazǎ mizeria fǎcutǎ primǎvara de inflorescențele sub formǎ de fluturei pǎioși (samare, mi-ar șopti maicǎ-mea, profesoarǎ de biologie).

De cîte ori mergeți pe strǎzi, ridicați privirea și uitați-vǎ la copaci. Ulmi, frasini, stejari, plopi, paltini, platani, castani, nu conteazǎ. Copaci sǎ fie. Ajutǎ la creer. Nu vǎ face mai deștepți în nici un caz, dar cu siguranțǎ vǎ face mai înțelepți.




.

11 comentarii:

Dragos Bora spunea...

"Lumea zice cǎ e o ciupercǎ olandezǎ."

Pai da, daca n-au facut control fitosanitar precum actualii guvernanti...

Hey, Freddy, where's Elm St. ???

Ștefan A. spunea...

Olmo in italiana . :) Folosit in cofraje la constructii civile si industriale . Mai bine zis , noi vindem lemnul si nemtii il prelucreaza construind acele cofraje prefabricate pe ca ulterior le vind inapoi romanilor la un pret de 50 de ori mai mare decit pretul nostru de vinzare a materiei prime . :(
Verdele nu a facut rau nimanui si noroc cu intrarea in UE ca defrisarile au fost cit de cit "subtiate" . :)

Anonim spunea...

Ulm Spineanu?

ZaffCat spunea...

astept artarul japonez
:-)

matusalem spunea...

@ZaffCat
Nu m-ar mira. Din cate mai tin eu minte, pe la Telega s-a plantat si bambus... platanul e fumat deja... cine stie ce surprize ne mai rezerva... :))

Dragos Bora spunea...

"platanul e fumat deja..."

Pai da... Barbatii adevarati nu fumeaza iarba, fumeaza direct copaci... ... ...

Dragos Bora spunea...

Uite, din asta, arbore de mătase, am scos din seminte usor si creste rapid, rezista la frig, buni pentru albine, sint si-n Bucuresti multi.

Moromitic spunea...

Sa-nteleg ca ai fost inspirat de asta?

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-10583490-ulmul-din-capeni-judetul-covasna-fost-desemnat-arborele-anului-2011.htm

Turambar spunea...

Nope. Nu am fost inspirat de ea, nu stiam stirea. N-are nici o legatura. Pur si simplu m-am gindit sa reiau seria de articole "Un copac pe zi" si zilele astea am tot trecut pe linga ulmi frumosi :)

Turambar spunea...

@ Dragos Bora: Neah. Nu-mi place. Prea cocota. De-ai nostri de-astia autohtoni: frasini, fagi, carpeni, jugastri, paltini, plopi, mesteceni, brazi, platani, bambusi ;) :p

Dragos Bora spunea...

Mă, o sa murim sufocati de noxe pana cresc ai nostri ca brazii... :)

Ca-n bancul ala cu viermii, rahatul si dragostea de tzara... :)