Asimptotic și fierbinți Ne-o tot luǎm zilnic în dinți

De cînd ne știm, e plin discursul public de vǎicǎreli la adresa sorții crude de care are parte aceastǎ “biatǎ țhǎrrrișoara nhoastrrrǎ”. Toatǎ lumea se taie pe burtǎ, încet și trist, își smulge metaforic pǎrul din cap, face precum intenșii de pe vremuri, profețind dezastrul, catastrofa, anihilarea, neantul, apocalipsa, maicǎ. Toate ne put, nimic nu ne convine. Trǎim o stare de opǎrire perpetuǎ, continuǎ, neîntreruptǎ. Sîntem perpetuu ofuscați.

Ne ofuscǎm în fiecare zi la adresa agriculturii, a educației, a industriei, a numǎrului de vaci pe cap de locuitori, a moralei, a rapiței, a clasei politice, a investițiilor strǎine, a emigrǎrii, a caracterului, a universitǎților private, a lungimii diverselor extremitǎți corporale, a pensiilor, PIB-ului, sistemului de vot, a felului în care sîntem tratați de alte nații.

Sîntem nemulțumiți de doctori, de asistente, de avocați, de judecǎtori, de procurori, de instalatori, vameși, brutari, popi, polițiști, notari, psihologi, sociologi, cosași, tractoriști și pǎdurari. Nici mǎcar curvele nu ne mai convin, nu mai corespund standardelor de calitate, ah, vai, ou sont les putes d’antan? Singurii care au scǎpat – deocamdatǎ – sînt astrologii și prezentatorii de la OTV.

Nimic nu ne place. Bacalaureatul, roșiile, avioanele F-16, emisiunile TV, pǎdurile, drumurile și folcorul, toate sînt proaste, toate merg prost, toate se duc de rîpǎ, toate crapǎ, pier, se duc dracului, se fac pulbere, nu mai sînt ce-au fost. Te și miri cum naiba de mai rezistǎm. Cum dracu’ de n-am

Spunînd acestea, Turambar își coborî sfios pleoapele și vǎ invitǎ sǎ citiți continuarea pe Curs de Guvernare

.