vineri, 14 octombrie 2011

Y Ddraig Goch ddyry gychwyn!

Nu uitați o voi surori, alegǎtori și frați: centrul lumii nu este mîine în Carpați.

Mîine, de la orele 11:00 trecute fix, ora localǎ, asta a noastrǎ, româneascǎ, neaoșǎ, fǎcutǎ în casǎ, fǎrǎ E-uri, se întîmplǎ cǎ douǎ echipe care nu sînt românești joacǎ un sport care nu a fost inventat de români pentru o mizǎ la care românașii noștri foaie verde de trei sferturi nu vor fi în stare niciodatǎ sǎ viseze, cǎ așa sîntem noi, mai guguștiuci și mai fraeri și mai mediocri și am fost și bolnavi cînd eram mici.

Într-o țarǎ care nu este România, într-o emisferǎ în care noi nu avem ce cǎuta, cu excepția emigranților noștri care s-au dus la canguri și la ornitorinci, douǎ echipe vor juca mîine pentru istorie.

Una, Țara Galilor, va juca sǎ facǎ ceea ce neam de neamul ei n-a fǎcut pînǎ acum: sǎ ajungǎ prima datǎ în istorie într-o finalǎ de Campionat Mondial de Rugby. Alta, Franța, sǎ demonstreze cǎ poate ajunge în continuare într-o finalǎ, indiferent ce prohod i se tot cîntǎ prin presǎ de dujmani, fǎrǎ numǎr, fǎrǎ numǎr.

Deci doamnelor și domnilor, mîine simtem nu românește, ci globalicește: ne uitǎm la niște echipe strǎine, pe un teren strǎin, în mijlocul unui ocean strǎin, și ne simtem bine, da? Și ținem evident cu celții, cǎ ei sînt cei mai români dintre occidentali: niște fraeri intenși și dezorganizați care și-au luat-o în frezǎ de la toate popoarele imperialist-decadente ale acestui continent, mama lor de fraeri frumoși. Cymru am byth!

Pe urmǎ poimîine, așijderea: se joacǎ de fapt finala. Australia și Noua Zeelandǎ joacǎ cea de-a doua semifinalǎ, tot de la orele 11 ora României, într-o semifinalǎ care de fapt este finalǎ. Cine cîștigǎ, pe urmǎ sǎptǎmîna viitoare mai cîștigǎ încǎ o datǎ și ridicǎ sǎrǎcia aia de glastrǎ de flori deasupra capului.

Drept pentru care eu vǎ recomand, cu toatǎ responsabilitatea patrioticǎ din dotare, sǎ uitați preț de vreo douǎ zile cǎ sînteți români și sǎ vǎ scǎldați în decadența alexandrinǎ a globalizǎrii care ne furǎ sufletul și ne face sǎ ținem cu alții, ah, Vadime, cum de nu ne împuști tu pe toți, Crǎișorule, sugea-ne-ai sufletul sǎ ni-l sugi, sǎ ne faci daci și traci și alți costoboci care am fost și nu mai sîntem. Și sǎ țineți cu alții, absolut la întîmplare, cu cine vǎ lasǎ pe voi inima, adicǎ în mod evident cu Țara Galilor și cu Noua Zeelandǎ.

Hai, sǎ ții cu Australia parcǎ mai accept și v-aș înțelege, acolo undeva 5%, și nu vǎ voi șterge din agenda mea de pretini. Dar dacǎ îndrǎzniți cumva mǎcar și în somn sǎ cochetați cu ideea cǎ țineți cu francejii, ați îmbulinat-o cu mine, vǎ desconsider with extreme prejudice, vǎ trec la lista de mînǎ stîngǎ, la damnați, la socialiști, la gușteri, la trǎdǎtori, la infernali și șerpilieni. Comuniștilor! Mîncǎtorilor de melci! Oameni fǎrǎ de suflet ce sînteți! Huooo!

Hai, bucurați-vǎ cǎ preț de douǎ zile nu veți fi români și veți putea sǎ nu vǎ simțiți dezamǎgiți atunci cînd vǎ uitați la rugby. Cînd vǎ uitați la televizor. Cînd vǎ uitați în preajmǎ. Cînd deschideți ochii sǎ vedeți lumea care vǎ înconjoarǎ.

Crouch Touch Pause Engage! Cymru am byth! Hen Wlad fy Nhadau! Dal ati!, Daliwch ati! Y Ddraig Goch ddyry gychwyn!...



3 comentarii:

B.deComp spunea...

A fost, cândva, un dragon rosu, Gareth Edwards. Ar putea sa-si faca mâine o placere. Nu de alta, dar se va ïntoarce cu fata spre pamânt unul mai mare :)

Turambar spunea...

:)

Doru spunea...

Merg pe mâna galezilor şi a celor mai frumoşi nebuni, complet în negru, ai acestui sport magic...