Maya be thy name, Molly my dear

Damn it. I've watched Inception. I need a drink.

:/

Știți prima senzație? Primul gust în gură?

Neuromancer.

Gibson all over the ceiling.

Toată articularea tehnologico-criminală, toată tăioșenia organizațională, de free lanceri always on the edge, always nipping at the impossible and the impossible staring back at them.

Toată eleganța perversă a stației orbitale prin care niște nemernici eleganți caută o cutie cu niște pene în ea, și sensul vieții în subsidiar.

Da, știu. We're speaking much more profound things here. We're speaking trauma and psychoanalysis and maya, the veil of deception.

Dar dincolo de toate, înainte de asta, stă la pîndă zetgeistul cyberpunk care vine și te prinde și te rostogolește într-un tăvălug de decadență înalt tehnologică și de Sprawl și de Tokyo și de corporate theft și de sînge fier viteză free floating and consummate deception.

E cyberpunk all over, dragilor.

Și restul, evident, e vis. Paradis abis circumcis. Și ucis.