luni, 31 decembrie 2007

O țâță pe zi

O țâță pe zi
Face cât trei poezii
Cinci covrigi și opt copii.



Ultima țâță pe anul ăsta. Și ultimul post pe anul ăsta.

Și fiind ultima, e cu bonus: nu una, ci trei. Din fericire, în trei imagini diferite.

La mulți ani!


Pentru ochi




Pentru inimă





Pentru mână

Citeste tot...

Vorbeam de tocat

He he. Prea mult romantism strică. Uite cum toacă roboțelul varză. Cu poze.

Scarlatti, K 455. O interpretare taca - taca. Foarte faină ideea de vizualizare a notelor în stilul cartelelor de pianină mecanică, cu luminarea notei când este cântată. Te ajută să înțelegi. Cel puțin pe noi, pe ăștia vizualii.

Fortran. Cobol. Pascal. C++. Scarlatti.

La mulți ani!

Scarlatti, Sonata, K. 455 (vezi si mai jos, Bach)




LATER EDIT: Se pare că e o întreagă colecție de astfel de filmulețe de vizualizare a muzicii clasice. Bach, Chopin, Scarlatti, jazz. O găsiți aici: The Music Animation Machine. Duceți-vă la watch, unde le puteți vedea, că zău se merită.

Până una alta, vizualizați niște matematică. Pură. Bach, bineînțeles. Uitați-vă la linii cum se întretaie. Uitați-vă la formele geometrice recurente. Și ascultați. Nu e interpretarea cea mai hiper-super-califragilistică, dar nici rea nu e.



Bach, Toccata and Fugue in D minor

Citeste tot...

Cred că încep să înțeleg

M-au trecut fiorii. Cred că încep să înțeleg essorul romantic. Eu, ăla care se plictisește dacă nu se aude un toccato clar, răspicat, de fugă barocă. Precum postul anterior, cu Martha Argerich. Aia e rezonanța mea. Isterică, tăioasă, matematică, iute. Eu, abhoreurul de patos lacrimogen. Ușor, ușor. Ca un câine chior…

Am stat să mă uit la degetele lui și să înțeleg comentariile celor de pe pagina de YouTube. Și, dintr-o dată, am avut insightul. Nu prea pot să-l pun în vorbe. Este despre ușoara variație a intensității. Cum unele note de-abia se aud. Cum altele parc-ar năvăli, dar ar și zăbovi. Cum crește și ușor scade valul. Cum se leagă notele imperceptibil între ele. Legato, bre, legato.

Cum se mișcă apa la marginea lacului. Încet. Încet.

Vezi, de-aia e bine din când în când sa fac o cură de dezintoxicare de cafea. It slowly brings back the natural, unrushed rythms within my hoit.

Doamne, ce ciudat este să începi să înțelegi. Până acum erau vorbe sterile, frânturi de noțiuni abstracte. Teorie. Labă inutilă și gomoasă și pedantă și căutată.

În pula mea de comuniști: dacă nu m-a învățat nimeni. Trebuie ca eu acum, tractoristul de 35 de ani, să învăț de pe YouTube. Mama voastră de proletari mârlani și ucigași.

Ascultați. Cu răbdare. Priviți degetele. Cu iubire. Încet. Încet...


Citeste tot...

K 141

Până acum v-am tot dat Bach. Să schimbăm, dar să râmânem tot acolo: pian, baroc, matematică, inevitabilitate, vecinătate topologică cu perfecțiunea. Epsilon mic până la Dumnezeu. Chiar dacă nu există, în asemenea momente auriculare trebuie inventat.

O argentiniancă, Martha Argerich, cântând o piesă a unui un italian, Domenico Scarlatti, care a compus în Spania, puternic influențat de ritmurile populare arabe. Adică de flamenco, bre lăutari maneliști mioritici și triști ce-mi sunteți.

Domenico Scarlatti, Piano Sonata K. 141. Una din sonatele sale mai cunoscute urechii laice. Și al dracului de grea. Să cânți la pian ca și cum ai cânta la chitară.

Urmăriți mâinile lui Argerich. Pure bliss... God is there, within their topological neighbourhood.

Citeste tot...

Difuzie culturala

Sociologie, frate, nu gluma.

Ildirim ciubuc. Ataturk. Fes sherbet ilic ibric. Iatagan rahat sultan firman. Papuc.

Si acum, o femeie care canta metale grele in Turcia: Şebnem Ferah. Nascuta in 1972. De-o seama cu noi.

Nu-i asa ca se schimba lumea? Viitorul e prezent. Si prezentul e atomic.

:D

Citeste tot...

We are fast

We are fast, geologically time speaking. We are the Speedy Gonzales of the monkeys.

It looks like culture enhances variance. The cultural development acts as a chatalyst for genetic variance and selection.

It starts like this:


Genome study places modern humans in the evolutionary fast lane

Dec. 10, 2007

by Brian Mattmiller

Countering a common theory that human evolution has slowed to a crawl or even stopped in modern humans, a new study examining data from an international genomics project describes the past 40,000 years as a time of supercharged evolutionary change, driven by exponential population growth and cultural shifts.

In a study published in the Dec. 10 issue of the Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), a team led by UW-Madison anthropologist John Hawks estimates that positive selection just in the past 5,000 years alone — around the period of the Stone Age — has occurred at a rate roughly 100 times higher than any other period of human evolution. Many of the new genetic adjustments are occurring around changes in the human diet brought on by the advent of agriculture, and resistance to epidemic diseases that became major killers after the growth of human civilizations.

“In evolutionary terms, cultures that grow slowly are at a disadvantage, but the massive growth of human populations has led to far more genetic mutations,” says Hawks. “And every mutation that is advantageous to people has a chance of being selected and driven toward fixation. What we are catching is an exceptional time.”



Restul il putetzi citi aici. Ia, hai, mai dati-va de aici shi mai facetzi trafic shi la altzii, ca suntetzi prea multzi shi ma ingramaditzi... :) Citeste tot...

Pentru Marta si Andra

This one is really funny. Funny like in childish funny.

No strings attached. No deep thinking. Just sheer fun.

Enjoy / Pana joi :)


Citeste tot...

The Story Of Our Lives

Dincolo de potentzialul sau de fun, egzista si o corespondenta personala. Durere. Durere personala. Experienta traumatizanta. Piu piu. Itzi cere copilul Piu Piu, ii dai Piu Piu. Pe urma il mai vrea o data. Si ii mai dai o data Piu Piu. Si iti mai cere o data.

Si te simti ca pinguinu.

Piu. Piu Piu.

Aaaaaaargghhhh!!

:( :)


Citeste tot...

Biciul lui Herzog

Mânia lui Dumnezeu. Prietenul lui Herzog și al maimuțelor. Cuceritorul inutilității. Ucigașul șchiop.

Aguirre, mânia cinematografiei.

Cine nu l-a văzut, să-l vadă. Cine l-a văzut, să-l mai vadă o dată.


Așa începe




Așa se ajunge rege

Citeste tot...

O țâță pe zi




O țâță pictată
E mult mai curată
Chiar dacă-i murată
Zbârcită și lată.


Începe să-mi placă. Ar trebui să fac o regulă: ziua și țâța. Noaptea și mâța.

Azi, o țâță artistică: o tzatza de la Tate. Galeriile alea cu muci în cap: artă, frumos, și călare și pe jos.

Din puterea nediscriminatorie a Google-ului.

LOL. Noapte bună / Fără lună / Și cu suc de mătrăgună. Citeste tot...

Reclame cool

Na, mai duceti-va si la altii. Din blogareala aleatorie data de BlogBrowsing.ro. Sometimes it's really fun.

Faine printuri. Faine copy. Zau ca merita vazute.

Enjoy. Pana joi.

:) Citeste tot...

Săraca fată

Săraca fată.
Și futută, și violată
Cu o curea lată
Și plastilină colorată.
Săraca fată. Săraca fată...



Pretextul e cinefilia. Contextul e intromisia. Restul e confuzia.

Auzi, bre? Măi bărbat de băiat de femeie de franțuz de englezoaică de București…

O bate





O dojenește





Pentru cine nu știe filmul, rușine. O prezentare didactică, pedantă și logoreică. Faute de mieux…


O prezentește

Citeste tot...

duminică, 30 decembrie 2007

Viitorul e prezent

Si prezentul e atomic. Plin de Internet.

Am invatzat fetele sa intre pe messenger, sa fim totzi trei deodata (conference).

Si am inceput sa ne prostim, sa facem bataie cu zambiltchi.

Pe urma Flo si-a dat seama ca aia mica, Andra, e left alone. Taia mamaliga cu cutzitu in bucatarie. Saracutza: are doar doi ani shi ea nu are mess. Technically challenged.

Meanwhile, in timp ce Florentina se preocupa de soarta celei fara de messenger (inca), suna telefonul: Oni, fratele Florentinei de la Telega. Almost 50 years old. Care i se destainuie Florentinei, candid shi stingher, ca "a dat drumul la televizor, ca s-a saturat de Internet".

Repet. S-a saturat de Internet.

Auzi, ba cititorule, ba? Asta la Telega. Un om de 47 de ani. I-a lasat Bogdan, fii-su, leptocu, si-au bagat recent Clicknet, si Oni al nostru sta pe Internet. Auzi, ba programatorule de programe la televiziuni si account managerule si omule de publicitate? Om de 47 de ani, cu un deget taiat la gater, tamplar de meserie. Sta pe Internet, nu se mai uita la televizor. Auzi, ba? Atzi supt-o cu totzii. S-au dus dracului GeRePe-urile voastre. Slowly, but surely.

Si intre timp, Flo ii povesteste lui Oni pedant la telefon, in timp ce Marta e langa mine si eu o invatz cum sa faca flooding cu zambilitchi, cum sa caute pe AccuWeather vremea la Telega. Iar eu strig, auzing conversatzia: Spune-i sa-si puna messenger!

LOL. ROFL. State of wonder. Unfuckingbelievable. :blink: Stai sa ma ciupesc sa fiu sigur ca e adevarat.

A innebunit lupu. Ne-am sarmulizat cu totzii.

Acum zece ani inca bagam apa in Telega. Acum stam pe Internet si dam consultantza despre AccuWeather lu cumnati-meu, iar Marta, de 7 ani, ii da telefon lui Tudor sa-i explice de ce nu putem ajunge la timp. Tudor asculta Dupa Melci.

Intelegi, bre Belea de Zi, ca asta e sociologie? The shape of things to come. La fel de semnificativ si de serendipic ca si evolutzia GeDePe-ului in ultimii zece ani de zile.

Antropologie for fun. For wonder. For our children.

For you, mates...

Go figure. :) Citeste tot...

Attack ships on fire off the shoulder of Orion

Nu eu. Altzii. Unii doar in vis, iar altzii, glorioshii altzii, nenascutzii inca, chiar in carne si fier.


Mi-ash dori si eu, dar la mine carnea e moale, tzevile-s goale, lenea e tare si frica e mare.

I've seen things you people wouldn't believe.
Attack ships on fire off the shoulder of Orion.
I watched C-beams glitter in the dark near the Tannhauser gate.
All those moments will be lost in time... like tears... in rain.



Citeste tot...

The Third Man

Tot despre puterea asociatiei spontane si a intamplarii intamplatoare, aleatorie si totusi atat de plina de semnificatie. Puterea zarului.

S-a nimerit ca filmul zilei propus de cei de la AllMovie sa fie The Third Man. Hai sa cautam un clip. Unde? Pe YouTube. Elementary, my dear Watson.

Si uite ce-a iesit:
- What are you tailing me for?
- ... Cat got your tongue?...
- Comme on out! Comme on, comme on, whoever you are.
- Step out in the light, let's have a look at. Who's your boss?


Cum zic slovacii: si non e vero, ma e benno trovato. Sau cam asha ceva, ca eu e dumb shi nu shtie sa citeshte in slovaca prea bine, cu literele astea complicate si dificile si grele.

:P

Read Cotton's lips: There's trouble ahead. Sorrow and pain. Abel and Cain. Paine si miere / Femei si durere.

The Third Man, in all its glory. Cine nu l-a vazut, sa-l vada.


Citeste tot...

Life iz a bitch, and then we shoot

Puterea asociatiei spontane. Go figure. There's mud inside, and the name of the game is fame.

Or sex.

Citeste tot...

To BJ, ex BB

Dialog. Monolog. Epilog. Olog. Boshorog. Inorog.

Vagin. Putzin. Meschin. Pelin.

Nastratin.


As Bruce Sterling, one of the judges said: "Archly transgressive, anonymous hooker is definitely manipulating the blog medium, word by word, sentence by sentence far more effectively than any of her competitors. It's not merely the titillating striptease aspects that are working for her, but her willingness to use this new form of vanity publishing to throw open a great big global window on activities previously considered unmentionable ... She is in a league by herself as a blogger."


Shtiu ca nu eshti ea. Ca te faci, te prefaci si te razgai. Insa din pacate pentru rautatea ta si pentru lenea mea, tot despre trei tzatze e vorba. Despre manipulare, vanitate si stil. Elegantza amorala. Roasa de resentiment. Rugina. Vina. Lumina.

The rest is rugby, honey bunny... :) Citeste tot...

S-a dus si asta?!...

Zice ca s-ar fi dus si aXXo de sufletul extensiei genitale, precum oink sau demonoid earlier this year.

Nu stiu daca e adevarat, since vad printr-un interviu pe care l-a dat mai an ("badica Traian...") ca s-ar mai fi retras o data la chilia lui de ebonita si sticla.

Pentru cei care stiu despre ce este vorba, get sad. Pentru ceilaltzi, oricum nu va interesa. Get laid.

May he RIP in peace... :) Citeste tot...

Secrete de stat deconspirate in vis

O combinatie de John Le Carre si Alberto Sordi. Ar fi de ras, daca nu ar fi de plans. Din capitolul "Minte omul, dar mai si gandeshte inainte..."

Courtesy of Ziua.

:)

==============

Secrete de stat deconspirate in vis


-- Guvernul britanic a fost constrans sa recunoasca faptul ca a aprobat un test nuclear in 1974, ca raspuns la un articol scris de un jurnalist dupa ce a avut un vis despre o explozie atomica.


Premierul britanic de la vremea respectiva, Harold Wilson, a depus toate eforturile pentru a tine secret acest test nuclear, efectuat in desertul Nevada din Statele Unite, in mai 1974. Insa jurnalistul cotidianului Daily Express, Chapman Pincher (foto) a aflat totul din surse "originale".

Un reprezentant al Ministerului de Externe a povestit totul intr-un memorandum, in urma unei intalniri cu redactorul sef al sectiei Externe a cotidianului, John Ellison. "Credeti sau nu, dar Ellison a spus ca sursa lui Pincher este insusi Pincher", spune Crispin Tickell in document, care urma sa devina ambasadorul britanic la Natiunile Unite. "Acesta obisnuia sa-si petreaca vacantele in Scotia. Intr-o dimineata, la micul dejun, acesta a povestit ca a avut un cosmar despre o explozie nucleara, despre care era sigur ca era britanica", scrie diplomatul.

La intoarcerea la Londra, jurnalistul telefoneaza unor cunostinte din cadrul Ministerului de Interne si intreaba: "ce e cu aceasta poveste a testului nuclear britanic?". "Acesta a obtinut un raspuns destul de ambiguu pentru a-l convinge ca este pe o pista buna si a scris articolul", continua Tickell.

Materialul sau a provocat polemici in Parlament, iar Harold Wilson a fost constrans, la vremea respectiva, sa vorbeasca in fata Camerei Comunelor si sa recunoasca faptul ca testul a avut deja loc. (D.M.) Citeste tot...

sâmbătă, 29 decembrie 2007

Emouvant

Din balaureala de pe Internet. Bine trait, bine scris. Un pic patetic, dar despre astfel de momente nu potzi sa scrii decat cel putin un pic patetic.

De la Andressa citire. Ei i s-a intamplat, eu o preiau cu o miscare eleganta de Copy / Paste.

Ieri la ora 4.

- “Stai, fa!”

Cineva se auzea la cativa metri in spatele meu strigand dupa mine. M-am intors: era un tigan dubios. Piata George Cosbuc mi s-a parut intotdeauna un loc periculos. Mergeam in pas grabit, mi-era frig, fularul imi acoperea si gura si nasul si imi indesasem caciula atat de adanc pe cap incat abia mai vedeam.

-”Stai, fa, un pic, n-auzi?!”

Sperasem sa ma lase in pace, grabisem pasul. Simteam ca ma urmareste inca. Mi s-a facut frica. Ma tineam bine de geanta si anticipam pierderile: cat dureaza sa imi refac actele?, bani nu prea aveam la mine, telefeonul - ar fi fost a treia oara cand mi se fura.

- “Tine-o, ma, pe fata aia!”, incepuse tiganul sa strige la un alt tigan pe langa care tocmai treceam eu privind in pamant.

M-am bucurat pentru ca cel de-al doilea tigan l-a ignorat.

- “Faaaa, n-auzi?!”

A mai strigat o singura data si a inceput sa alerge spre mine. Imi inclestasem mana pe geanta. Am respirat adanc, m-am oprit si m-am intors. Tocmai atunci el ajusese in dreptul meu. Avea vreo 30 de ani si purta haine murdare si rupte. Mirosea a birt.

- “Ti-a cazut asta.”

Mi-a intins mana murdara. Tinea bratara mea. Brata mea Swatch primita impreuna cu un inel de Sfantul Mihail si Gavril.

Imi venea sa plang. Nu puteam sa scot un cuvant. Ma tot uitam in ochii lui. Pana la urma am putut sa spun ceva, vocea imi tremura.

- “Va multumesc. Va multumesc mult, mult de tot.”

Mi-a dat bratara. A plecat.
Citeste tot...

O țâță pe zi

O țâță pe zi
Face cât trei copii
Te uiți la trei țâțe
Îți cresc și trei puțe.




La cererea admiratorilor care consideră că rostul mediei sociale este să distreze și șocheze, nu să educe și inculce, vă ofer tot ce vă poate oferi Internetul mai bun: țâțe.

Ca beneficiu secundar, pe undeva prin pagină, bine ascuns de ochii neinițiatilor profani, este vorba și despre constelația Orion, felul în care se aliniază piramidele egiptene și alte chestii de numerologie țâțiferă.

Să nu ziceți că nu v-am și educat. Obsedați intelectuali mici ce sunteți...

LOL Citeste tot...

Fiji Sevens

Pana acum nu am postat nici un clip de Sevens. L-am descoperit recent. Are farmecul lui, chiar daca e mai lipsit de intensitate decat in 15.

Echipa de Sevens a Fiji. Fiji si Noua Zeelanda, eternele rivale, cum zice limbaju de lemn. Si unul din jucatorii lor de magie, Hagi din Fiji: Waisale Serevi.

Courtesy of RubyDump.com. Mai duceti-va si voi pe acolo, ca au chestii faine.

Enjoy! :)





LATER EDIT: Inca unul, dintre care prima jumatate cu Siveni si a doua jumatate cu alt jucator de Sevens fijian, Ryer. Fijienii exceleaza la Sevens. Una din declaratiile unui jucator Springbok inainte de sferturile de finala impotriva lui Fiji, de la campionatul mondial de rugby recent incheiat (RWC 2007, ala clasic de 15), a fost: Vom juca normal, asa cum stim noi, si ii vom impiedica pe fijieni sa creada ca sunt la un joc de Sevens si sa se desfasoare de o maniera atletica. In fond, rugby-ul in 15 mai inseamna si altceva in afara de alergat. Mai inseamna si gramezi, si tuse...


:)


Citeste tot...

Poker, frate

John Wayne a castigat-o pe Lasssie odata la poker. In schimb, Erol Flynn a pierdut o insula in Caraibe. Bill Gates a adunat o parte din banii cu care a lansat Microsoft. Nixon o parte din banii cu care si-a finantat prima campanie politica. Acum sunt unii care vor sa introduca pokerul in curricula universitara, si ca obiect de studiu, si datorita valorilor pe care le instila: controlul riscului, analogia cu instrumentele financiare. Intre timp, turneele de poker devin din ce in ce mai de succes, iar pokerul este al treilea sport urmarit la TV in America, dupa cursele de masini si baseball si inainte de basketball.

Va vine sa credetzi? Cititzi si umpletzi-va de awe. Sau de indignare si scarba. Sau de uimire. Sau de curiozitate. Courtesy of The Economist.

There are more things in heaven and earth, Horatio, than are dreamt of in your philosophy. Citeste tot...

vineri, 28 decembrie 2007

Diana babana

Are nerv. Are stil. Are țâțe (pe blog. Probabil și în realitate). Are verb. E articulată, și răsfățată, și sofisticată, și mâțâită, și jucăușă, și gratuită, și știe de strada Puțul lui Zamfir, și se uită la fotbal, și citește Pro Sport, și se duce la ambasada cehă, să vadă nu știu ce filme decadente, și îl citează pe Norman Mailer cu un tupeu sexos de paragraf de sex cu 69 și cu schimb scârbos de lichide corporale, d'une manniere plus que risquee.

Are 22 de ani. E un talent, să ai 22 de ani. Ah, ou sont les vingt-deux ans d'antan...

Blogostări fericite, Diana! :)

Citeste tot...

Și ne iartă nouă greșalile noastre

Zoso ne întreba recent aici dacă ne-am corecta greșelile, în cazul fericit în care ne-am da seama că le-am făcut.

Iar eu vin și zic: Cred, Doamne, iartă necredinței mele! Am greșit, am păcătuit cu gândul și cu lipsa de speranță, nu am apucat să spun nimănui, dar acum îmi recunosc greșala în fața voastră, a tuturor. Cine n-a văzut filmul, să fie primul care să ridice bolovanul.

Nu credeam că în ziua de azi se mai pot face filme, nu mai spun de desene animate, care să stârnească acel fior de inocență plină de speranță pe care ni le stârneau, la vremea lor, The Aristocats și The Jungle Book și alte Disney-uri clasice ale anilor '50 - '60. Pur și simplu credeam că am ajuns să trăim într-o vreme bicisnică și colțuroasă, a scenariilor stereotipe și a animației pe calculator.

Și totuși. Precum criticul Anton Ego, vin și-mi fac mea culpa. Mea pulpa. Mea trupa. Mea supa.

Am greșit, doamne Disney. Iartă greșelilor greșiților noștri, și nu ne duce pe noi în ispită să începem să ne uităm la anime, sau la manga, sau la Jetix, și ne pixărește pe noi întru mare mila ta.

De ce această cenușă în cap?

Pentru că tocmai am descoperit se pot face desene animate dureros de mișcătoare și în ziua de azi. Gentile, stilate, mișcătoare, îndrăznețe, entuziasmante, fără des faux pas.

Tocmai am văzut unul. Ratatouille. Cu Flo, cu Marta și cu Andra împreună. A fost o seară de vis, ceea vă doresc din toată inima mea de ateu sălbatic, necruțător și crud și domniilor dumneavoastră.

Pentru că merităm... :)




Citeste tot...

Bash ROFL LOL - v03

Aici. Pentru pitici.

[17:36] <@fofo> Win32/Chir.B
[17:36] <@fofo> cum scapi de el?
[17:37] <@Cos2k> drag and drop
[17:37] <@Cos2k> drag compu la geam
[17:37] <@Cos2k> si drop Citeste tot...

Avatarul de pe vremuri



Pentru nostalgici, pentru cei care inca isi mai aduc aminte. Pentru moxx. Si pentru Lee van Cleef, bineintzeles.

Enjoy, pana joi! :) Citeste tot...

Alt fel de poezie. Una, o suta, o mie

Una, o suta, o mie. Alt fel de poezie. Na-tzi-o tzie, da-mi-o mie. E o poza, nu-i hartie.

The rest are tits. Citeste tot...

Ai să te faci urâtă, fată tristă

Pentru cei care nu stiu de el. Geo Dumitrescu. Poet, comunist, avantat, lucid, cinic, intens, revolutionar, indragostit, redactor, tanar, meschin, calau, batran, calauza. Cate putin din toate. Dar din poet, nu putin. Din poet tot.

Courtesy of Agonia si Cercul Poetilor

================

Madrigal răsturnat

Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră!...
Tot ce mi-ai dăruit sporeşte, urcă -
piere încet ce ţi-am dat, aşa cum seacă
bălţile neadânci uscate de vânt.
Mi-ai dat puţin - ţi-am luat tot,
ochii mei te păstrează întreagă
şi-n cana de lut a inimii mele
murmură sângele tău.

Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum!...
Tot ce era frumos, tot ce era de preţ
pe piept am, luat, pe frunte, comori uriaşe -
ce-a mai rămas e aproape nimic
şi mai puţin încă, ce-a mai rămas,
încet, încet, tot mie-mi rămâne,
căci strâng după tine harnic, avar, bob cu bob,
ca vrabia în urma sacului rupt.

Ai rămas puţină, fată tristă, creangă desfrunzită!...
Ca un tâlhar sălbatic te-am prădat:
te-am jefuit de taine, de idoli,
de flori şi de lacrimi,
iar fluturele tău viu, luminos şi năstruşnic,
ţi l-am furat, dezgropându-l din inima ta
şi lăsându-te stinsă, deşartă,
ca o veştedă crisalidă pustie.

Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată amară,
ca o grădină bătută de grindină!...
Lacom, înfrigurat, te-am spălat în apele mele,
te-am ales, strecurându-te ca pe un nisip aurifer -
nimic n-am scăpat printre degete:
toată pulberea ta strălucitoare
e-n mine.

Chiar umbra ta, să n-o cauţi zadarnic,
ţi-am oprit-o pe zid, la plecare,
atunci când inima mea, explodând,
te-a spulberat.
Şi iată mâinile mele, priveşte-le:
în palma lor a rămas încrustată
urma genunchilor tăi, aşa cum rămâne
pe cojile nucii urma miezului dulce...

Săracă ai rămas, fată tristă, fată proastă
în mine sunt toate comorile tale,
tot ce mi-ai dăruit urcă, sporeşte -
piere încet ce ţi-am dat, aşa cum seacă
bălţile neadânci uscate de vânturi...

Şi-ţi strig în fiecare noapte, răutăcios,
deschizând fereastra spre luna ce scapătă,
îţi strig mereu cu mâhnire adâncă şi teamă:
ai să te faci urâtă, ai să te faci puţină,
fată tristă, fată de gheaţă.

Ai să te faci urâtă, fată amară!...

============

Argumente îmi curgeau pe tâmplă

Ne salutam aşa : mai întâi aşezam mâna
pe obrazul ei, apoi o mutam uşor
pe obrazul meu, aducând între degete
un fir de răcoare.
Prin asta,
temperaturile nostre deveneau egale,
apoi, din nou le făceam să difere
alergând unul prin celălalt ...
Treceam prin lungi coridoare de umbră,
prin grele urcuşuri
şi bucurii tulburi şi galbene,
apoi ne-ntorceam
în căderi libere, ameţitoare,
despovăraţi de timp şi de trupuri,
tăcuţi şi albi ...


Dar venea întotdeauna al treilea, nevăzut,
cu acte-n regulă,
posomorât şi plin de drepturi,
şi jocul frumos se sfârşea
într-o drojdie grea, ce inunda inimile
împiedicându-le să scapere ...
Eu
mă-nfăşuram în tristeţe, ea căuta
lacrimi de ocazie, şi stăpânul o lustruia
cu praf de curăţat
ca pe o faianţă higienică,
până o făcea nouă-nouţă,
strălucitoare, apoi pleca,
mulţumit şi fix ca un portret,
ducând-o de lanţ
spre magazia legală ...


Dar toţi eram oameni, totuşi,
şi rămânând singur,
îmi şiroiau pe tâmplă
furibunde arbumene copleşitoare,
pe care le strigam în urma lui, peremptoriu,
dintr-o elementară datorie de conştiinţă
şi de logica : « O, nu te supăra, nu te chinui,
nu e nimeni de vină, nu vezi ? –
decurgem toţi
din nişte mari iluzii, necesare, absurde,
străvechi şi primordiale, şi aşa mai departe;
suntem cu toţii victimele gravitaţiei
şi ale gravităţii – tangajul planetei
ne răstoarnă adesea pe brânci ... -
omule, nu te supăra, toate sunt trecătoare,
toate sunt fermecătoare, toate sunt
spermatozoare, şi aşa şi pe dincolo,
c-o fi, c-o păţi ... »


Şi rămânând singur, îmi organizam
un mare miting, împărţind manifeste mulţimii
şi scriind pe pereţi uriaşe lozinci violente
ale unei noi Internaţionale a iubirii :
« Proprietari de neveste din toată lumea,
nu vă bateţi nevestele ! », şi : « Îţi baţi
nevasta – îţi baţi norocul ! »,
şi mă gândeam stăruitor
la un proiect radical
pentru seculizarea averilor sentimentale ...

Şi rămânând singur, înfăşurat în tristeţe,
mă uitam sinucigaş pe fereastră –
cădeau ploi albe, limpezi, peste zăpezi,
stupide ploi, fără rost, peste zăpezi ...
Şi inima ei
bătea, desigur, mai departe, la fel,
şi ochii ei ardeau la fel,
cu negre văpăi, sub ferigile genelor –
independent de voinţa mea, departe de mine,
inima ei continua să bată,
ea continua să trăiască,
departe de mine, în lipsa privirii mele,
aşa cum nu poate trăi
nici o frunză neprivită de soare ...

Şi acesta era cu adevărat
singurul lucru de neînţeles, monstruos –
o, acesta era într-adevăr
singurul lucru de neiertat,
care cerea pedeapsă, răzbunare :
“Va trebui să-i trag
o bătaie soră cu moartea » - mă gândeam
liniştit (« bătaia e ruptă din rai,
ori poate raiul e rupt din bătaie »...)
şi mă gândeam liniştit, scriind distrat
cu degetul pe geamul aburit « te iubesc »,
« te iubesc », mutând apoi degetul, uşor, pe obraz,
şi aducând un fir de răcoare, în timp ce
palmele îmi ardeau de senzaţia
genunchilor furaţi ... O, fireşte, era
un lucru îngrozitor, de neînţeles,
de neiertat!...

Citeste tot...

Din pacate, are dreptate :(

Felul in care mass media a sarit la beregata, platind politze, pregatind politze, luand partea unei tabere politice. Nu e prima data. Dar devine din ce in mai iritant.

Pe de alta parte, e si un soi de limpezire, de demistificare, de desvrajire. Romanashii nostri cu casul la gura cred in mass media ca in sfintele moashte. In ierarhia increderii in institutiile publice, mass media / jurnalistii stau in mod constant sus, multe peste 50%, in apropierea increderii oarbe, neconditionate in armata si biserica. Lucru total diferit de alte tari europene, unde max. 25% 30% mai cred in virginitatea si neprihanirea ziaristilor. Restul ii trateaza drept ceea ce sunt: aburitori, manuitori, papushari.

Asta inseamna ca lumea o sa creada din ce in ce mai putin in presa. Ceea ce e bine: mecanismele manipularii devin incetul cu incetul (mai) transparente. Incetul cu incetul, se lumineaza lumea la cap si isi baga picioarele in el de mesianism propaduitor al lui Tatulici si Cristoiu si Turcescu si Diaconescu si Hurezeanu si CeTePe si alti agentzi de influentza: sovietici, americani, pakistanezi.

Asa sa ne ajute scepticismul bine temperat.

Courtesy of Romania Libera si Petre Mihai Bacanu.


===============

Cainele de paza – accidentat

Petre Mihai Bacanu

Vineri, 28 Decembrie 2007

In acest editorial de sfarsit de an se cadea un bilant despre guitatul de cutit (viitoarea "esomare"), castigurile la Loto, magazinele luate cu asalt, cati bani au mai scos romanii din buzunar, deprecierea leului, cine a mai intrat in clubul miliardarilor, ce se mai stie de Elodia. Poate si despre cum a devenit poporul mai inteligent. Am sa scriu insa despre mass-media, despre dementa la care s-a ajuns in jurnalistica romaneasca, care se inflameaza din orice, emite scenarii pe surse care vor sa-si pastreze anonimatul.

Dintr-un accident rutier, cazul Orban a devenit, prin efectul bulgarelui de zapada, un scandal elodian, national, cu vorbarie nesfarsita si ineficienta. Mass-media a scormonit in toate cotloanele. A fost un adevarat delir media, valva mare pentru un accident de rutina, n-au mai existat alte teme. Urlau toate posturile, de ziceai ca a fost un masacru.

Nu sunt un fan Orban, desi este considerat lider percutant in mesaje politice, nici indragostit de reactiile sale vindicative, dar ceea ce s-a intamplat in acest sfarsit de an este de studiat la facultatile de jurnalism. Cand Romania are atatea probleme mari de dezbatut, agenda mass-media s-a oprit la un caz minor, ba a fost despicat in patru. Practic, Orban a fost linsat mediatic pentru ca i-a derapat masina. Cu o viteza fantastica accidentul a devenit: "a distrus cateva masini", "a lovit o femeie", "a mituit familia", "a intimidat ziarele". santul a functionat bine. Cavalcada de "stiri" care se repetau obsedant.

Greseala lui Orban este ca a intarziat sa se prezinte la Circulatie si pentru care nu poate invoca probleme familiale. Pentru un ministru, neanuntarea in termen a accidentului este si o problema de ordin moral. N-a stiut sa gestioneze eveni-mentul si a platit. Salvarea lui Orban este tocmai filmuletul anonim si indiscret menit sa-l compromita. Dupa cat de repede se misca Orban in jurul masinilor aflate in coliziune nu parea un om beat. De altfel, cei care il cunosc bine afirma ca de sase ani n-a pus pic de bautura alcoolica in gura. Dar, cum a fost prezentata situatia, romanii au ramas cu impresia ca a fost "matol", ba, dupa un calcul al probabilitatilor, chiar "beat mort". si, daca tot este betiv, unii au afirmat ca este si afemeiat. Uite asa se completeaza portretul unui om, in vreme ce mass-media vitupera la adresa lui Orban. Se invocau "numeroase marturii", dar n-a fost prezentata nici una. Mass-media s-a comportat ca si cum a fost la fata locului, in vreme ce prezenta imagini de arhiva cu un Orban la o petrecere. Banuiala atat asteapta. Probele n-au venit. Masina de tocat s-a oprit brusc.

La presiunea mass-media, si Politia a actionat pripit, anuntand existenta unei victime, ceea ce a pus gaz pe foc. Mass-media avea chef de o victima. La cat de intens ningea, se prea poate ca echipajul Politiei sa nu fi observat masinile lovite, care pareau mai curand parcate. Nici ambulanta n-a mai gasit pe nimeni la locul accidentului.

Tot la presiunea mass-media, procurorii au extins cercetarile si noaptea, poate si de Craciun, parca a fost o problema de siguranta nationala. Pana si CSAT a cerut o ancheta "complexa" si "serioasa".

Pana la urma, s-a dovedit ca Orban a stat trei ore la accident, desi nimeni n-a crezut, ca n-a existat o victima, ca autorul accidentului n-a oferit 3000 de euro parintilor "victimei". Mass-media vorbea, clar, de existenta unei victime, dupa care a devenit "presupusa victima". Daca ar fi existat o victima, mai ales un copil, cei stransi in jurul masinilor i-ar fi sarit in cap ministrului daca incerca sa fuga. Dar cele 7-8 persoane aflate in acel loc stateau pasive. Nu erau stranse in jurul unui copil accidentat. Reactia tatalui "victimei", iesit de la Parchet, a fost una de om normal – "M-au adus pentru nimic". De acum, insa, unii chiar cred ca a existat o victima, ca a fost facuta disparuta, ca parintii au fost mituiti, desi nu exista inca o dovada. Nimeni nu poate sa spuna cum a aparut cifra de 3000 de euro. Toate acestea, in numele "interesului public". Asemenea informatii, la care s-au adaugat si parerile analistilor, au devenit stiri sigure, adevaruri, concluzii fara tagada. De ce sa nu recunoastem, a fost demonizare. S-a facut din tantar armasar. O adevarata nebunie de presa, isterie creata. Mass-media a reactionat mai mult dupa zvonuri si presupuneri. Fara dovezi si fara martori. Alt noroc al lui Orban: a fost increzator ca s-a sunat la 112, altfel, daca telefona cuiva de la Circulatie sau de la Interne, ar fi fost acuzat ca s-a prevalat de functia de ministru. Acum este evident ca n-a recurs la interventii pentru a acoperi accidentul, desi i se va asocia eticheta "musamalizare".

In toata aceasta tarasenie, in acest timp scurt in care Orban a devenit cel mai detestat demnitar, am citit o singura indoiala – "daca este adevarat ce scriu ziarele"… Au disparut investigatiile jurnalistice serioase, iar un accident de iarna este catalogat "ultimul eveniment politic al anului"(!).

Mass-media risca sa devina o elodiada. A anchetat, judecat, condamnat. Mai ramanea sa-l impuste pe Orban sau sa-i ofere sfoara si sapun. Mi-e teama ca tot mai mult presa se confunda cu barfa, care o va duce in stare de degradare, doar din dorinta de a anticipa frustrarile oamenilor. In locul informatiei corecte, atent verificate.


Cainele de paza al democratiei a suferit un accident. Are nevoie de atele.

Citeste tot...

joi, 27 decembrie 2007

Benazir Bhutto killed in attack

Religie. Fanatism. Musulmani. Terorism. Ortodoxie. Fundamentalism. Lipsa de empatie. Feudalism.

Au omorat-o si pe asta.

They won't stop that dirty bloody game. Never ever.

The world we live in :( Cei de la BBC aveau necrologul pregatit. La 30 de minute dupa ce a murit, era deja sus pe site.

Allah s-o odihneasca. Citeste tot...

You're desthpicable!

Nu intzeleg cum de nu am pus pana acum. Mintea mea refuza sa gandeshte. I'm a dirty rat. No. I mean I'm a dirty duck. Shoot me, Elmer!

Preferatul meu: Primul din trilogia Wabbit Season // Duck Season a lui Chuck Jones. Rabbit Fire. Un clasic. Un titan al rasului. Asa ceva nu se mai face in zilele astea ale noastre bicisnice. The stuff the dreams are made of.

Mai sunt inca doua: Rabbit Seasoning si, ultimul dar nu cel din urma, Duck. Rabbit. Duck.

Duck, you suckers... :)

Rabbit Fire




Rabbit Seasoning




Duck. Rabbit. Duck





Thh.. thh... that's all, folks! :) Citeste tot...

miercuri, 26 decembrie 2007

M-au prins!

Vroiam sa scriu despre intruziunea viitorului in prezent: eu, in sufragerie, pe leptocul meu, incercand sa ascult Van der Graaf Generator, impiedicat de cele doua zuze de sapte, respectiv doi ani care cautau pe YouTube desene animate. Tom si Geri. Nuuu! Se scrie Tom and Jerry, Marta. Au gasit Tom & Jerry, s-a dus dracu Van der Graafu meu, ca alergatura dupa soarece a avut prevalenta. In timpu asta, nevasta in coltzul celalalt al ringului, in alta camera, avea probleme egzistentziale cum se scrie un e-mail fara sa scrii Cu ocazia sfintelor ... Bla bla. Am rezolvat-o si pe asta. Si s-a mai dus dracului Peter Hamillul meu. There's a house with nooo dooooooor....

Whatever.

Dar nu asta vroiam sa va spun. Vroiam sa va spun cum m-am imbatat eu in prezenta serviciilor secrete azi. In a doua zi de Craciun.

Zice ca a venit domnul V. - nu spui cine, persoana importanta - sa il invat sa lucreze cu telefonul primit gratis de la RCS. Vine, ii ecsplic, butonu verde, butonu rosu. Hai sa bem un paharel.

Dupe o juma de sticla de whiskey Tullamore, de-ala distilat de trei ori de tip irlandez, de 12 ani vechime, am trecut prin: Pacepa, Iran, Irak, Saddam, Blandiana, transport de arme (nu el, altii), Columbeanu Sr, Micky Spaga pe vremea ceea, Stolojan, Patriciu, parcarile din Strasbourg, accidente, lagare in Basra, Carul cu Bere si transfugi in spatele prelatei.

A fost ca in John Le Carre. Fara facatura, fara trairisme. Doar whiskey si amintiri din razboiul rece. Pe care nu va doresc sa le traiti pe pielea voastra, cel mult din auzite.

R'atzi ai dracu cu melcii vostri de consumerishti. Voi statzi si va indopatzi si altzii se imbata pentru voi sa faca istorii personale pe baza de whiskey, sa nu mai imi aduc aminte nici macar un sfert din ce mi-a povestit.

Se va distila in urmatorul meu roman. Pana atunci insa, trebuie sa ma trezesc din mahmureala. Florentina!!!! Inca un pahar de zeama de varza, por favor!

LOL Citeste tot...

marți, 25 decembrie 2007

Nu credeam sa-nvatz...

Sau Aaaaargh!, partea a 2a.

Sunt dincolo de furie. Sunt pe culmile creatziei exasperate.

Nu credeam sa-nvatz sa montez vreodata
Jocurile aduse de raul Mos Craciun
Toata lumea-l canta in cor ca e bun
Dara dupa mine-i nebun cateodata.

Astazi am montat dooa casutze: de dimineatza, o casutza Barbie. 50+ piese, draperii, masina de spalat care face zgomote, alea alea. Am crezut ca e greu.

M-am inselat. Amarnic.

Nu stiam ce ma asteapta dupa-amiaza: a doua casutza de poveste, pentru Andra. Tema: Alba ca Zapada si cei sapte freaks. Am montat: 7 scaunele, o orga care face vuuuu!, mese, ferestre care nu intra cum trebuie,

======= statzi asha, ca dujmanu al mic vrea apa si daca nu-i dau urla ==========

revenim: sapte scaune, orga, spalatoare care - waw! - chiar spala, e un soi de pompa de-aia cum erau pe vremuri pe marginea drumului - m-am chinuit doar la ea un sfert de ora, ceas care scoate limba de cuc, tuci deasupra focului, o seama de gramezi de barne care se pun de maniera expresiva pe dinafara si pe dinauntru, ceaun (parca l-am mai zis o data), sfeshtnic (nu-i gaseam ceara si, exasperat, am facut din plastilina; pe urma am gasit ceara ratacita prin pat si, si mai exasperat, am demontat si facut la loc) si - tineti-va bine - oale, ulcele, farfurioare, cani, glastre, flori, actzibilduri, dulap, lavita, matura, furculite, lingurite, polonic, facaletz,

Am obosit doar scriind. Sunt dincolo de culmile disperarii.

Daca il prind pe Mos Craciun, il bat de-l rup. Spal cu el pe jos, mama lui care a adus jocul asta de tampit nervii la parintzi.

Vedetzi: de-aia sunt ateu. Sa gasesc bucurie in a-l bate pe Mos Craciun cu picioru de la pat.


Ho ho ho!

:rofl: Citeste tot...

Scanteietor

Doua minti ascutzitze, doua limbi taioase. Doi retori sclipitori, de o parte si de alta a baricadei lui Doamne Doamne. Amandoi pastrand decentza. Si aici nu este loc de cuvinte precum "paradoxal", "in ciuda asteptarilor", "in mod neasteptat". Decenta aceea pe care o ai in sange, indiferent daca esti evreu, crestin, musulman, capitan de nava sau spalator de vase. The way TV shows should be done and are no more... :(

Woody Allen vs Billy Graham. Un comediant ateu si un propavaduitor crestin. Anul de gratzie 1972. Those were the days...

Aici, la pastorul (stai sa vad cum se scrie corect :D ) Csergezan Erik (scuze, parinte, nu am diacriticele de rigoare).

Enjoy, pana la Judecata de Apoi :) Citeste tot...

Aaaaaarghhh!

Aaaaaaarghhh! Nu mai poooot!

Tocmai am terminat de montat o casa Barbie pe care Mosu, in marinimia lui, i-a adus-o lui Marta. Daca il prind pe Mosu, ii rup picioarele si, vorba lu ala din Pulp Fiction, I'll work his ass maedievil.

In ordinea numerelor de pe tricou, am montat acoperis, am pus perdelutze la ferestre si la dus, am montat patul, am pus etichete pe cutia de lapte, de detergent, de inghetata cu frisca, pe oglinda, am gasit perna la papusa, am pus tacamuri pe masa, am montat televizorul cu Fairytopia pe ecran, am pus lampa, am gasit unde se tzin vasele la scurgator, am....

Am nevoie de un whiskey. Badly, mates. It hurts. I feel the urge to crawl.

Meanwhile, scumpa de Flo pune masa aia adevarata. Cam aceleasi miscari ca si la casutza Barbie. Caltabos, servici japonez adus tot de Mosu (o sa ii fac o mica favoare si o sa il las sa tipe, pentru asta). Tot meanwhile, Andra a pus pe masa aranjata cu eforturi de Flo toata hoarda de ponei.

It's a fucking fringgin mess in our house. Ne mai asteapta si casuta cu pitici pe urma, dupa masa, pe care a primit-o Andra de la Mosu. Aia cu Barbie are 50 de piese. Aia cu piticii are 85 de piese.

I feel I'm gonna die. It's Christmas time.

Aaaaaarghhhh!

:) :p Citeste tot...

Oscarneaza-se in pace :(

Lucrurile cu adevarat importante: viata, moarte, bucurie, tristete. Dincolo de brouhaha-ul cotidian, de hihihi, de hahaha, de bicisniciile cotidiene. Despre aceste lucruri ar trebui sa vorbeasca stirile, nu despre topoare in cap si despre Iliescu, Orban si Elena Udrea.

A murit Oscar Peterson. Dar nu a murit: o sa traiasca in fiecare LP, in fiecare CD, in fiecare mp3, in fiecare amintire.


Odihneasca-se in pace! :(




Oscar Peterson Trio '85 - Salute To Bach
Citeste tot...

Ho ho ho

Ho ho ho! Le-am pus. Le-am adus din mashina, dupa ce au adormit. Usor: sa nu le trezitzi. Maine dimineatza vor fi in al noualea cer. O casuta Bartie, o casuta cu pitici si Alba ca Zapada, carti de balet.

Ho ho ho. Unde eshti, copilarie, cu padurea ta cu tot?

:) Citeste tot...

luni, 24 decembrie 2007

Waw! Sa moara capra in pozitie crucificata

In general sunt o persoana cinica, blazata si cu buza de jos usor lasata, din motive de dezgust: am vazut tot, am fumat tot, nu mai ma mishca nimic, except un eseu bine marcat in coltz.

Dar fatuca asta m-a facut sa ma cac pe mine de ras. Pe bune, cititi si voi:

Probabil ca sunt o proscrisa. O ejectata apriori din paradisul femeilor care bat matanii in casa Domnului doar pentru a experimenta capra: animal sau pozitie. Si ce daca imi place sa ma fut.
Oare sunt o curva profanatoare de Mormantul sfant. Dracu mai stie.
Singuratatea in fata lumii ma face imaculata. M-a intrebat cineva exceptand retorica pizdei mele ce vreau ? Altele au fost arse pe rug pentru asta.
Vreau sa merg drept in Soare si atat de lasciv incat miliarde de penisuri sa fie in pozitie verticala atunci cand le fac apelul de noapte.
Vreau ca pizda mea sa fie ca o biserica fara program atarnat pe usa. Pizda mea e un fractal.


Nu inventez. Sa moara mama daca inventez. Uitati-va si voi aici, cititi in continuare si crucitzi-va.

Fata asta are stil. Are coaie. Are furie. Si o zice, frate. O zice... Profeta pizdei furioase. Suparata orgasmului malefic. Anaconda libidinala. Lindicul otravit.

ROFL

Hai, Craciun fericit, daca mai putetzi. Molatecilor. Neputincioshilor. Bicisnici mici inregimentatzi si conformishti. Trebuie sa se trezeasca Geo Bogza din groapa, sa-si schimbe sexul pulii si sa se transforme in fata furioasa, ca sa miste si in noi ceva. Auzi tu: Pizda mea e un fractal. Poezie, frate, nu contabilitate. Nichita Stanescu on a veeeery bad trip of cocaine. Labish on drugs. Eminescu reloaded.


ROFL again :D Citeste tot...

e-panotaj

Traim in viitor si nu stim inca. Cum zicea Gibson, acum 20 de ani, acum un secol, acum o eternitate: The sky over the harbour was the colour of a TV set tunned on a dead channel.

Static. Inexorabil. Doom.

Guvernul scotian cumpara panotaj anti-condus sub influenta bauturii intr-un joc de consola, Xbox Live. Asta pentru ca 70% din grupul tinta, pustimea barbateasca 15 to 25, aia de se urca bauti la volan si se fac muchi si ingeri terciuiti, au consola acasa.

Capish, bre? Vine viitoru peste noi si noi tot aici suntem. In present.

Courtesy of Boing Boing. Blogul care este.

====================

Scottish govt buys anti-drunk-driving "roadside ads" on Xbox Live

Posted by Cory Doctorow, December 23, 2007 11:13 PM

The Scottish government is launching an anti-drunk-driving campaign using virtual billboards in Xbox Live games:

Transport Minister Stewart Stevenson said the innovative initiative was a "huge opportunity" to get the anti-drink driving message to a new audience.

Mr Stevenson said: "With statistics showing that road deaths, particularly among young people, are continuing to rise, it is clear we must look at new ways of getting road safety messages across.

"This is exactly the kind of initiative we should be trying.

"It is innovative, it is new, and it is far removed from the more traditional methods we have been using. I believe that is what we need if we are to reverse the number of Scots families suffering the tragedy of a loved one being lost."

More than 70% of 15 to 24 year olds in the UK have a gaming console in their home.

via Wonderland Citeste tot...

Politice. Bicisnice.

Blair a trecut la catolicism. Anglia ridica din umeri si isi vede de consumul de cidru.

Berlusconi a fost atacat cu oo, in vecinatatea Cinecitta. Italia isi vede mai departe de consumul de Chianti. Sa mai zica cineva ca istoria nu are simtul ironiei.

Orban nu si-a dat demisia. Romanii mesteca molcom la shorici. Iliescu nu a murit. Romanii beau de fericire. Sau de tristetze. Putin va trece la Gazprom. Sau la fraiele guvernului, ceea ce tot aia e. Rusii beau votca, sa nu inghetze de frig. Sau sa inghetze de frig, prin parcuri si alte Siberii.

Sa bem. Vine Craciunul. Sarbatori fericite, fericitzilor! :) Citeste tot...

Tinere sperantze, categoria "Coshciug"

No comments. Muahaha. Courtesy of Ziua. :)


Sexagenarul Bolcas, sef la tineret
-- Vicepresedintele PRM Lucian Bolcas (65 de ani) s-a autopropus, recent, coordonator al organizatiei de tineret a partidului, urmand sa reprezinte vocea junilor peremisti in Biroul Permanent al formatiunii, ne-au precizat surse din conducerea PRM.

"Manevra nu este deloc una intamplatoare. Prin ungerea lui Bolcas drept coordonator al organizatiei de tineret, Vadim Tudor le pune pumnul in gura liderilor tineri cu pozitii diferite de cele ale conducerii PRM. Bolcas devine astfel garantul unei noi prapastii intre conducerea centrala a partidului si organizatiile din teritoriu. Daca Bolcas e lider la tineret, fiind mai tanar, Vadim trece la soimii patriei?"- s-au intrebat retoric sursele citate. Acestea ne-au explicat ca tinerilor PRM le-a fost interzisa organizarea unei conferinte nationale pentru alegerea unui lider care sa-i reprezinte, conform Statutului, in Biroul Permanent.

O astfel de interdictie de la centru, au continuat sursele, a trezit nemultumirea multora dintre organizatiile junilor peremisti. Calculele Tribunului sunt insa simple: iritat de faptul ca fostii sefi ai tinerilor - Vlad Hogea si Lia Olguta Vasilescu - au parasit randurile PRM din cauza unor puncte de vedere contrare viziunii partidului, Vadim se asigura ca nu va mai fi pus in astfel de situatii. Contactata telefonic, ex-peremista Olguta Vasilescu a ras si a refuzat sa comenteze noile atributii ale venerabilului Bolcas. (Razvan GHEORGHE)
Citeste tot...

duminică, 23 decembrie 2007

Singin In The Sun

Afara e soare. Normal pentru aceasta vreme a anului. Nevasta e suparata. Normal pentru aceasta vreme a anului. Copilele fac boroboate. Normal pentru aceasta vreme a anului. Tatal lor este absent si sta si o freaca pe Internet. Normal pentru aceasta vreme a anului.

Vacantza, frate... :)

Enjoy!

Asa a inceput...




... Si asa s-a terminat

Citeste tot...

Counting People

In numarul special dublu de Craciun, prestigioasa publicatie mondena The Economist publica un articol altminteri bine documentat, cu cifre si tzatze, despre aparitia, evolutia si problemele globale :) ale recensamintelor.

Din cuprinsul emisiunii de divertisment: unii nu vor sa fie numarati, sa nu fie bagati in lagar sau la camera de gazare, altii nu sunt gasiti sa fie numarati, altii vor sa fie numarati de mai multe ori sa li se aloce mai multi bani de la placinta publica.

Iar pe altii ii bate Doamne Doamne cu fulgeru din dotare de calibru 15.5 daca se apuca sa faca recensamant.

Nu, pe bune. Articol prestigios. Aici: Counting People. Singura minciuna e ca nu se pomenste de tzatze...:) Citeste tot...

Ziua orgasmului mondial

Azi, conform prestigioasei publicatii economice Cancan, este ziua orgasmului mondial.

Din pacate, azi am fost pe alta lume... Citeste tot...

vineri, 21 decembrie 2007

Icoanele din Tufiş

Nu shtiu cum, dar de-abia acum am vazut cu adevarat acest post al lui Claudiu. Si nu pot decat sa-i dau dreptate, shi sa-mi aduc din nou aminte in ce tzara de cacat ortodox imi cresc eu copiii, si sa-mi creasca gustul de jaragai amar in gat. Din nou.

Catzi dintre voi au frunzarit recent un manual de educatie religioasa de clasa I, sa vada ce cacat de indobitocire ideologica zace intre paginile lui? Manualul pulii mele care imi invatza mie copiii ca sunt niste pacatosi vinovatzi care trebuie sa fie recunoscatori pana la milionu de lei dat in altar popii care ii aduce mantuirea.

Dumnezeii mamilor voastre de fundamentalishti talibani... :angry: Citeste tot...

BlogBrowsing

Pentru cei care nu au vazut coltzul din dreapta sus, e un widget deshtept care permite sa sari dintr-un blog romanesc in altul. Creste vizibilitatea, diversitatea shi umanitatea. Pentru a participa, trebuie sa te inscrii pe pagina lor - user, nishte poze, linkul si itzi genereaza automat un scriptuletz pe care pe urma, cu minima pricepere, il aplici in pagina ta. Totul e explicat.

I highly recommend it. Vezi si linkul de o distinsa culoare mov turbat din dreapta: "Rasfoieste blogurile romanesti"

Chestie facuta de cei de la BlogBrowsing.ro. Courtesy of zoso. Spasiba, mate, for letting us know... :) :friends: Citeste tot...

joi, 20 decembrie 2007

Am găsit gaura

După cum vă povesteam aici alaltăieri, am cumpărat, cu acte în regulă, cu soft, ca tot cetăţeanu onest al Italiei de Est, cartieru Balta Albă, un computadore Sony VAIO, principale caracteristici tehnice: roz, pe post de glorified e-mailing and word processing tool pentru a mea jumătate mai feminină, mai bună, mai înţeleaptă şi mai puternică în toate cele.

Therefore, ne-am procopsit, senza nuostra volonta care este, cu un computadore in lingua italiana care este. Therefore, după îndelungi prozodii neuronale, atacuri de furie şi de panică, descoperiri de pini suplimentari la ştecheru pulii mele de macaronari excentrici şi alte cele, am hotărât de comun acord cu mine şi cu Turambar să-i futem un raşchet de căpătâi, să chemăm un prieten de temelie, să îi instalăm un soft de eccscepţie în limba lu ScuturăSuliţă, a lu Woodrow Willson şi a lu Terry Pratchett şi să ne băgăm picioarele carpatine şi extremitatea sexual-orientativ-erotică mioritică în el de Vista, de italiană şi de alte cele instalate dell officio.

Ceea ce, printre altele, am şi făcut. Şi acum chiar avem calculator şi nu mai facem eforturi să băgăm un ştecher cu trei picioare într-o priză cu două găuri sau să citiamo gli instruzzione del functzionamente nel lingua romano-catolique.


Nu că viaţa e uşoară e molto bella bellissima when you start acting, speaking, behaving and fucking in English?

:D

Citeste tot...

Labă!

Îngâmfatu pulii mele! :angry: Over-hyped. Infatuat. Papagal. Bani daţi degeaba. Vrem banii înapoi! La pomu lăudat să nu te duci cu sacu.

Dar cel mai bine au englezii o vorbă: self-indulging.

Labă, prieteni. Labă tristă şi, ce e cel mai rău, pe bani. Pe banii noştri. Mai bine ne uitam la Flamenco al lui Saura încă o dată cu Flo.

Şi, vorba poetului, pentru că toate trebuiau să poarte un nume, afişul l-a denumit: Joaquín Cortés. Marele papagal care pe vremuri dansa flamenco, iar acum fute femei în Holywood, se crede mare gigolo mare, al doilea pe lumea asta după Alexandru cel Mare şi Seinfeld, dă neinspirat din toace, încurcă flamenco cu rapul, dă de trei ori din picioare şi pe urmă face semne de prinţişor către sală “Aţi văzut ce jmecher sunt eu? De ce nu aplaudaţi, provincialilor?” Pe urmă iar se face că dansează, pe urmă se joacă un sfert de oră cu haina pe la spatele curului, semn de toreador fără coaie, pe urmă face o baie mică de mulţime isterică, mai ceva ca la maaaaaaaichăăăăăl sau ca la Ilici Ilievici, să pupe puştoaice şi să mai treacă din timpu banilor biletului meu, marş mă pe scenă, futu-ţi dumnezeii mă-tii de papagal latin, că nu am venit aici la Sala Pulatului să te văd pe tine cum mozoleşti imperbe, am venit să te văd dansând, cu suflet, cu patimă, cu corason, corasonul morţilor mă-tii de dobitoc îngâmfat...

// pant //

Gata, mă opresc. Dacă aţi fost în sală, să ştiţi că ăla care a dat cu «Huooo!» am fost eu.

Dumnezeii mă-tii de dobitoc care întinezi nobilele idealuri ale flamenco-ului şi anafura mă-tii cui te-a făcut, băga-mi-aş...

:angry: :rant : :butcher :

Citeste tot...

miercuri, 19 decembrie 2007

Te iubesc, armene!

Ah, minoritar plin de ravna shi optimism, ca bine le mai zici! Parca ai gandi cu emisfera mea stanga si ai scrie cu emisfera mea dreapta.

Traiane, capu intre urechi. Ciocu mic shi joc de glezne. Armenii e deshteptzi...

LOL.

Courtesy of Ziua



Un an in Uniunea Europeana
Bedros HORASANGIAN
-- Cum, necum va trece si 2007. Un an important, nu doar simbolic, in istoria Romaniei. Am fost acceptati in Uniunea Europeana, suntem parte integranta a marii familii europene. Cum, necum.

Ar trebui sa fim constienti de acest fapt si de toate avantajele ce decurg din aceasta aderare. Nu intram in detalii economico-financiare, ci incercam sa atragem atentia asupra unui simplu fapt, ce tine de mentalul colectiv: poate nu ar strica sa ne schimbam si noi modul cum percepem lumea din jur. Si din launtrul nostru.

Sa ne explicam.

Daca intrebi un grec, italian sau spaniol ce mai face sau cum e prin tara lui incepe imediat sa se planga. E nemultumit. Ba de impozite, ba de inflatie, ba de taxe, ba de sistemul de asigurari sociale, de nivelul invatamantului sau de cel al asistentei medicale, de coruptia politicienilor. Si tot asa. E rau, ce mai. Apoi afli, printre vaicareli, ca ultimul copil a plecat la studii in Germania - daca e italian, si-a facut o casa in insule - daca e grec, i-a crescut contul in banca, cu toate ca el a votat-o pe Segolene Royal si nu pe banditul asta de Sarkozy care umbla cu femei tinere - daca e francez. Si tot asa, dracul parca nu ar fi atat de negru, se poate trai chiar bine, cum, necum, dar e nemultumirea asta care-i roade, ca o durere surda in sale. Fie el grec, italian sau francez.

Dar anglo-saxonii, nordicii ce fac ? Isi vad de treburi, cum, necum, fara prea multa vorbarie-bombaneala se mai iteste o casa in Bavaria, un bloc la Oslo sau sunt trimisi in excursie prin Insulele Cook un grup de proaspat pensionari din Finlanda. Ceea ce ei numesc "positive thinking" da uneori bune roade, cu toate ca au si ei necazurile si problemele lor. Mari si mici, de zi cu zi, ca si sudicii mediteraneeni. Nu pledam pentru "ciocu mic", ci incercam sa amintim un simplu fapt ce ne-ar putea ajuta sa traim si mai bine, si mai frumos. Televiziunile si presa incrimineaza, cat sunt zilele si noptile de lungi, exclusiv stiri rele, totul este construit, livrat si ingurgitat de onor publicul autohton pe nemestecate. E rau, e foarte rau, e jale, sfarsitul lumii, Armagghedon, era mai bine inainte, hotii, pungasii, moare lumea de foame etc.

Oare asa sa fie ? Mergem cu troleibuzul - care nu mai are ferestrele inghetate, lumea e imbracata mult mai gros si e umflata de haine mai bune (se vede la o iute ochire) chiar si la cei peste 65 de ani, caci ceilalti intre 30 si 60 sunt prin masinile care claxoneaza in delir la ambuteiaje si nu mai au unde sa parcheze. E asa sau nu e asa? Ceva misca in bine, nu e strada fara noi constructii sau reparatii, nu e piata, mall sau magazin care sa duca lipsa de musterii, se vinde si cumpara in draci, carciumile sunt pline, la fel si hotelurile, pensiunile si vilele de vacanta, sigur ca exista si bolnavi si batrani singuri si neajutorati, oameni ai strazii sau ai nimanui, sigur ca sunt inca multe de rezolvat sau indreptat ca sa fie cat mai multa lume multumita.

Dar nu imaginile de la televizor cu doamne in varsta inghesuindu-se pentru doua paini fac regula, nu accidentele cu masini 4 ori 4 sunt cele care dau masura vietii de la noi, nici caltabosii dlui Remes, nici spagile luate-date de "toti sunt niste hoti si banditi": nu sunt. Nu suntem. Poate daca am bombani si vaicari mai putin si am face treaba mai multa ar fi mai bine si pentru noi insine si pentru ceilalti. Ne spunem si noua acelasi lucru, ca sa intelegem mai in adanc semnificatia acestor zile de sarbatoare. De care sa ne bucuram cu totii. Si poate daca o vrea bunul Dumnezeu, UE si Traian Basescu sa avem din 2008, toata saptamana de lucru libera. Ar fi un vis frumos pentru care am putea fi fericiti macar cateva saptamani. Tocmai de aceea va dorim "Sarbatori Fericite" si multi "La Multi Ani!".
Citeste tot...

marți, 18 decembrie 2007

Confuzie prin impushcare

Oooops. Genial. Din capitolu "Aceasta lume ne doare", departamentu "Cuvintele nu pot sa".

ROFL

Courtesy of Hotnews


Confuzie in Angola: doi actori care filmau scena unui jaf au fost impuscati de politisti


In Angola, regizorul unui film de actiune a declarat ca politia i-a ucis prin impuscare pe doi dintre actorii care lucrau sub indrumarea sa, dupa ce i-au confundat cu protagonistii unui jaf armat real.

Potrivit BBC, receptionat de Rador, regizorul a declarat ca cei doi filmau o scena care se petrecea intr-una din suburbiile capitalei Luanda si aveau asupra lor pistoale neincarcate. El poveste ca politistii, aflati intr-o camioneta, s-au apropiat de locul de filmare si au inceput sa traga.

Autoritatile nu au comentat, deocamdata, grava confuzie. Regizorul filmului a mai precizat ca dispunea de autorizatie pentru a filma aceasta zona. Citeste tot...

luni, 17 decembrie 2007

Pine Barrens

Speaking of Tony: Daca n-atzi vazut episodul asta, Pine Barrens, inseamna ca n-atzi vazut nimic.

The snow... The fun...

The horror...


LOL








Citeste tot...

The Killing

Un alt film de capatai, de referintza, dintre acelea care imparte lumea in doua: cei care l-au vazut deja si cei care il vor vedea. Si looserii, of course... :)

The Killing (Stanley Kubrick, 1956).

With that strong silent type, cum visa Tony sa fie in nevroza lui fictional-criminala si cum nu prea mai sunt acum, in lumea asta a noastra bicisnica plina de metrosexuali si mameluci moi, ca noi si voi: Sterling Hayden.

Daca il isohuntatzi, cu sigurantza datzi de el.

Enjoy!

The Plot





The Fight That Hides The Sneaking In




The Trailer


Citeste tot...

Bursa de ratze

Din categoria Liga Campeonilor. Courtesy of Sorin. Spasiba, mate... :)


Vine badea Gheoghe la un SIF sa investeasca la bursa si-i zice la broker:

- Domnucule, vreau sa investesc si eu pe bursa asta, da mai intai explica-mi si mie pe intelesu' meu, asa ca la tara, cum vine chestia asta cu bursa?

Brokeru': -Apoi cum sa-ti explic bade. Sa zicem ca ai o suma de bani si eu iti recomand sa cumperi gaini. Gainile fac oua si ouale se clocesc si ies pui. Si puii ajung gaini si fac alte oua, care se clocesc si ies alti pui si tot asa pana ti se umple ograda de oua, pui, gaini. Apoi vine o vreme grea cu furtuna, ploi si inundatii si-ti ia toate gainile si puii din ograda si atunci zici: Ba, ce fraier am fost ca n-am luat ratze.


Ca veni vorba: oare am vandut eu SIF-urile alea, sau stau ca fraieru sa se transforme in gaini luate de apa?

ROFL Citeste tot...

Ne lipseshte o gaura :(

Tocmai a venit Mos Craciun din Italia cu un Sony VAIO pentru Florentina. Principala caracteristica tehnica: culoarea roz.

Si de-aici incepe balamucu: priza lor, la Italia cea decadenta, este de tip L, diferit de prizele noastre de ciobani mioritici de tip C sau F.

Long story short: a sosit leptocu acasa, l-a desfacut Flo din tzipla, a tzopait pe langa el de bucurie si a dat sa-l bage in priza. Priza nema putirintza, ca leptocu are trei pini, pushi in linie, iar la noi, dupa cum probabil shtitzi, e doar doua gauri. Si atunci canci entuziasm shi Mosh Craciun shi wellcome shucar. Shi da-i telefon de jale lu Turambar: Ce ma fac? Turambar, adica io, la servici. Cauta pe Internet, gaseste diferentzele, pe urma cauta magazin. Gasit magazin. Trimite sofer.

Acum ashteptam deznodamant. Sper ca fericit cu happy end. Shi va datzi seama: inca nici n-am dat drumu la calculatoru roz, sa vedem ce capcane ne mai ashteapta in drumul nostru spre fericirea leptocular-craciunoasa.

Mama voastra de macaronari... :rant:

Pentru mazochishti (si curioshi - cam acelashi lucru), cititzi aici cat de globala e lumea prizelor in lumea asta de pe pamantul Terrei.

:blink: Citeste tot...

duminică, 16 decembrie 2007

Ein tzwei turambai

Un Turambar neamtz. Sa moara ma-sa daca intzeleg ceva.

E plina lumea de Turambari. :blink:

A Elbereth Gilthoniel
O selevra penna miriel
A menel aglar ellenath
Citeste tot...

Laphroaig

Cu multe posturi in urma, va promiteam ca dau doua sticle de Laphroaig celui care shtie cine e Zakir. (Don't rush: a excspirat termenu de valabilitate al pariului. Laphroaigu il beau eu cu neamu meu de pitici...)

Intre timp, un nene de pe Islay a dat de postul meu si a scris acolo la el, in salbaticia facatoare de tzuica de Scotzia single malt, despre asta. Nu prea a intzeles el despre ce este vorba in propozitzie, dat fiind ca era in limba noastra de la daci shi de la tzigani, dar orishicum. A bunghit-o prin presupunere.

In concluzie: traiasca globalizarea si its sense of wonder. Mare e gradina lu Doamne Doamne ceresc tata, shi plina de bautura scumpa shi buna.

Hail to thee, mate! Sa bem, cat (mai) putem...

:)

Citeste tot...

We... belong... Bach...

Angela Hewitt. Una din marile maini contemporane.

Clavecinul Bine Temperat (adica WTC, for the rest of us).


Noapte buna! :)


WTC 1, BWV 885





WTC 2, BWV 892

Citeste tot...

bash rofl

LOL

[20:09:37] // [Ro][B][RDS]Fujinon // sa`mi dea si mie cineva un link sa vad si eu cum ninge afara Citeste tot...

We... belong... imposture...

La Dancu pe blog. Go figure.

Am ajuns sa recunosc ca-mi place un PSD-ist. Ce vremuri... Ce gust in gura...

:blink:


Sfârsit de campanie - între Africa si America Citeste tot...

We... belong... marketing...

Shtitzi cum zicea pretenu nostru, senatoru? R'atzi ai dracu cu melcii voshtri, ca n-atzi vazut filmu. Nici pe-asta.



He's alive! He's alive...

Si, din filmu alalantu.


We... belong... dead...




Mamagalilor. Spectatori de junk food holywoodian recent. Habar n-avetzi de marile valori cultural universale.

Iar acum, au facut reclama dupe Dorel. Shi Dorel e alive din nou. De fapt, n-a fost mort niciodata. Doar ingropat, taiat in bucatzi, electrocutat shi marketat.

:)

Reclama




Ginerele






Mireasa






Mireasa se pregateshte de nunta


Citeste tot...

Pentru Sorin. Si Zoso.

Imi plac. Imi plac mult de tot. Dar nu mor cu ei de gat cum mor cu Brel, sau cu Floyd, sau Gentle Giant, sau cu Bowie.

Dar Sorin stiu sigur ca e topit dupe ei. Si zoso, of course.

Pentru voi, mates, un articol de patos patetic. Read it si udatzi-va... :D

Datzi si voi click, ca mi-e lene sa Copy Paste tot. Mai facetzi trafic shi la capitalishti... :p

Top 10 Pillars of Led Zeppelin Mythology


Si de la nashu YouTube, in loc de noapte buna. Recent. Ieri. Saptamana trecuta. They're alive (ecsept Bonham, of course). Boshorogi de geniu :p


Citeste tot...

Peste nas. La obiect

Mda. In sfarshit, o reactzie pertinenta, bine spusa pe gura la o situatzie de fapt cam jegoasa pe care si eu si probabil si altii o (re)simtzeau, chiar daca doar la nivel de stare difuza, insuficient articulata, de jena si shukar: apetentza celor de la The Economist pentru articole despre Romania exotice, marginale, de tip neo-colonialist. Pentru unii muma (Polonia, for instance, sau Ungaria), pentru altzii ciuma.

Pentru unii articole bine documentate, pe teme hardcore economice, pentru Romania din cand in cand o ciupeala de barfa antropologico-senzatzionala, de la marginea Patagoniei si a Noii Guinee. Vai de mama lor de exotici ruptzi in cur. Uite la ei, au shi curent electric...

Vorba lu sarmanu' Caragiu, Dumnezeu sa-l odihneasca: Pai bine mai frate, pana cand?


Multumiri lui Emil Stoica pentru scoaterea in evidenta a acestei admonestari justificate pe care, for the sake of its rethorical elegance and brevity, o reproduc in intregime.

Bravos, dom' consilier! :)

Romania's record

SIR – In my dual capacity as faithful reader of your publication and economic counsellor to the prime minister of Romania, I am appalled by the carnivalesque depiction of my country in recent articles. It seems to me that you like to focus on subjects such as the slaughter of pigs (Charlemagne, November 17th), begging (“Disharmony and tension”, November 10th) and sausages and plum brandy (“Justice for some”, November 3rd), none of which is a particularly strong area of expertise for you. But while you concentrate on imaginary battles between spooks, crooks and idiots, genuinely important economic changes in Romania go unreported.

If you did more research you would know that Romania has a vibrant economy, an excellent record on economic reform (according to the World Bank), attracts private-equity firms interested in property, and counts Ford, Renault and Vodafone among recent investors.

I hope you mend your ways. In the meantime, I take heart from one of James Joyce's timeless quotes: “a man's errors are his portals of discovery”.

Razvan Orasanu

Counsellor on economic affairs to the prime minister of Romania

Bucharest

Citeste tot...