M-au intarat. Si m-au provocat. Sa pun tzatze. Artistice.
John Currin.
Si uite ca pun. Si fac si blasfemii pe deasupra, intru propasirea actului artistic comparativ, cu largi respiratii de istorie a artei. Ca sa stiti, ba romanilor crestini ortodocsi de rit latin si conformist, de unde isi trage inspiratiunea artistul contemporan. Sa stiti, voi oropsitzi ai firii dezlantzuite, de ce face artistul cu ochiul la voi, sa va faca partasi si complici la actul artistic.
La arta, baaaa... Nu la tzatze. La Corpus Christi. La Mantegna. La Carracci, nu la carici.
R'atzi ai dracu de contemporani cu melcii vostri mentali plini de sex si de promiscuitate gratuita si ofensatorie.
:rant:
Courtesy of Slate, care binevoieste sa ne invetze.
John Currin, blasfemiatorul contemporan
Christul lui Mantegna - initial la asta ne-ar duce gandul
Christul lui Carracci - de fapt la asta face referire Currin
„…să dăm semnal la lume”
Acum 2 ore
6 comentarii:
sunt curios daca, necunoscand pictura princeps, incasezi acelasi impact!
eu am vazut initzial doar pictura lui currin. si, dupa ce m-am holbat eu gospodareste la carne, mi-a trecut prin cap: aha: parca am mai vazut undeva asta. dar cred ca ma gandeam la lectia de anatomie / disectie a lui rembrandt.
to împricinatul de corn:
my answer? nope! d'aia şi Satyriconul lui Fellini e greu de urmărit dacă nu desluşeşti trimiterile, citatele în oglindă etc.
d'aia şi domnul acesta, zis Turambar, ne mai deschide capetele :) alea câte sunt
tot ţie:
uite că alţii zic dimpotrivă (citat luat din linkul despre Curiin dat de Turambar):
"This art-historical guessing game may not add up to much in the end, but as Schjeldahl says in his review, "It is pleasant to know things."
Yup. It is pleasant to know things...
:)
mai exegetilor si criticilor de arta decadenta, vad ca nu scapam de ironia postmodernista nici macar pe bloguri.
Interesanta selectia de pe Slate, dar nu este de departe cea mai reprezentativa. De exemplu, reuseste sa rateze o capodopera a lui Currin, Danezele (sau Danezii?!). Aia pictura de impact, my two ironical cents...
Trimiteți un comentariu