miercuri, 24 decembrie 2008

1916 - 2008

La televizor, un nene, George Ivascu, sau o tanti, Maria Popescu, sau cum Dumnezeu ii zice, ne spune, plin de intzelepciune blanda si iremediabila: Craciunul se face acasa.

Asa este. Craciunul se face acasa. Nu'i asha, Martutza?

Scriu asta din Tecuci. In drum spre Tzutzcani. Ne ducem acasa. Totzi, din toate coltzurile Munteniei, ne intoarcem acasa...

:( Citeste tot...

marți, 23 decembrie 2008

Doua puncte procentuale

Unii zic chiar trei.

Citeste tot...

Sărbători fericite!

Citeste tot...

luni, 22 decembrie 2008

Scutur'o, scutur'o!

LOL. Asta imi aduce aminte de un banc cu niste oameni de stiinta polonezi, care au descoperit, prin mijloace specifice, de ce... Dar mai bine ma opresc, ca nu se face sa spui porcoshenii in mass media, nu'i asha, doamnelor shi domnilor jurnalishti? Ce pana mea...

Pai decat sa ne porcaim, mai bine un cantec vesel sa cantam. Si sa scuturam din cap, bunintzeles. Ca despre asta este vorba in propozitzie in seara asta.

Zice ca, in urma unor analize shtiintzifice amanuntzite, s'au identificat, separat si pus la murat pericolele prin care trecem atunci cand ascultam muzica. De'aia intelectuala, tare repede si iute.

Nu, n'atz intzeles. Nu Bach. Nu. Nici Faramitza Lambru. Metallica. De'alea grele, cu grohaituri si gemete.

De asemenea, am aflat cu acest prilej ca retina se poate fractura (lol again - mama ma'sii de carte, mai ziarishtilor mai, ca biologia asta e chiar mai grea decat artimetica sometimes). Si de asemenea am aflat ca putem s'o scuturam lateral-orizontal, circular si - surpriza! - chiar si vertical.

Podoaba capilara, bunintzeles. Nu altceva.

Vedetzi, de'aia m'am tuns ras si frezat eu. Ca sa scutur din mushtatza, atunci cand ascult Bach cu boxele date la macsim, la miezul noptzii, sa fac la vecini cultura muzicala. Mama lor...

Take no prisooooooneeeeeers, take noooo ss.

Take no. Ca suntem oameni de shtiintza, ce maneaua mea.

:)

Citeste tot...

Da, Doamne!

Surse foarte bine informate de la Bruxelles vorbeau de mai multe saptamani despre o perspectiva de joc pe care, fara sa insiste in mod deosebit din motive usor de inteles, a pomenit-o si presedintele Basescu: Romania se afla printre tarile care ar putea candida cu sanse mari la postul de Comisar pentru agricultura si dezvoltare rurala. Ca este intr-adevar asa, mi-a fost confirmat de surse multiple de la Bruxelles si, in acest caz, sansa Romaniei este echivalenta cu obtinerea unui atu strategic de prima marime si care ne poate proiecta printre jucatorii a caror pozitie trebuie luata in calcul in orice mari negocieri la nivelul UE.

De aici: Perspectiva unei sanse senzationale (Cristian Unteanu, Ziua)

Ziua. Acel preacinstit, prenevinovat si preainocent ziar "de fezandare", cum il eticheta un participant deshtept la unul din focus grupurile noastre pe presa, acum ceva vreme. Inainte sa se ofileasca si sa ramana doar pe net, in orice caz.

Citeste tot...

Memoria asta pardalnica

Precepţia e un proces extrem de selectiv. Avem amintiri vii despre anumite chestii ce ne trec prin faţa ochilor, le ignorăm pe altele, iar pe câteva le negăm în mod activ.

Ne luptăm pentru o poziţie pe scara ierarhică, încercând să urcăm cât de sus putem. Foarte puţini dintre noi ajung acolo însă. Când se aşează praful, majoritatea ne găsim undeva la mijloc. Nu facem parte din cercurile puterii şi prestigiului şi nu gustăm utopiile iubirii şi faimei pentru care ne-au pregătit fanteziile copilăriei.

Cum suportăm umilinţele zilnice aferente rolurilor noastre mediocre? Mintea e pregătită cu anestezice care calmează aceste dureri. Cea mai importantă dintre ele e procesul chirurgiei estetice a amintirilor. Mintea ignoră faptele dure ale existenţei noastre şi ne concentrează atenţia asupra acelor lucruri care ne dau stimă de sine.


Restul aici, la The Lucifer Principle. Un articol foarte bine pus pe picioarele argumentative despre felul in care ne functioneaza mintea, de cele mai multe ori failibil, si despre cum avem nevoie de uleiul amagirii pentru a ne unge bicisnica existenta, si despre cum, de multe ori, uleiul asta miroase a tamaie si a icoana si a resemnare de tip Doamne-Doamne.

Highly recommended. Atentzie! A se citi in interiorul unei cladiri cu acoperis dotat cu paratrasnet, sa nu cumva sa va fulgere Maniosul si Atotfulgeratorul si Atotsuparatorul, ca cititi chestii care Ii scad stima de Sine.

:)

Citeste tot...

duminică, 21 decembrie 2008

Chimerica

I had no idea that many of those oil paintings that hang in hotel rooms and starter homes across America are actually produced by just one Chinese village, Dafen, north of Hong Kong. And I had no idea that Dafen’s artist colony — the world’s leading center for mass-produced artwork and knockoffs of masterpieces — had been devastated by the bursting of the U.S. housing bubble. I should have, though.

“American property owners and hotels were usually the biggest consumers of Dafen’s works,” Zhou Xiaohong, deputy head of the Art Industry Association of Dafen, told Hong Kong’s Sunday Morning Post. “The more houses built in the United States, the more walls that needed our paintings. Now our business has frozen following the crash of the Western property market.”

Dafen is just one of a million Chinese and American enterprises that constitute the most important economic engine in the world today — what historian Niall Ferguson calls “Chimerica,” the de facto partnership between Chinese savers and producers and U.S. spenders and borrowers. That 30-year-old partnership is about to undergo a radical restructuring as a result of the current economic crisis, and the global economy will be highly impacted by the outcome.

Restul aici, in The New York Times. Despre nesabuinta consumului american si despre diferentele culturale (in sens antropologic) care se reflecta in comportamentul economic.

M'a distrat felul absolut mirat si oarecum panicat in care Friedman exclama despre ipotecile din China:

In China, for instance, to buy a home you have to put at least 20 percent down, and the average is 40 percent.


LOL. Mustaciosule, ar trebui sa vii si prin Romania, ca si aici e la fel. Mama, ce chinez ma simt!

:)

Citeste tot...

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Isley cat fight

Unul e ceva-ceva mai clar. Un galben portocaliu auriu, usor maroniu. Culoarea mierii poliflore.

Celalalt este ceva-ceva mai intunecat la culoare. Bate un pic inspre stejar, sau inspre lemnul de cires. Ar cam fi si cazul: a stat in butoi de porto la maturare. Culoarea mierii de brad, pentru cei care stiu cum arata asta.

Primul are un damf mai accentuat de alcool, cand invarti paharul si il mirosi. La fel, ar cam fi si cazul: e Quarter Cask, e Non-Chill Filtered, facut dupa tehnologia veche si scos la ceva mai mult de cele 40 de grade cu care suntem obisnuiti.

Celalalt, in schimb, miroase mai dulce. Cam asta ar fi principala deosebire intre ele: unul ceva mai tare si cu mai mult nas de iod. Celalalt un pic mai dulce, mai untos, mai cremos. Parca si cu ceva mai mult fum in el.

Doamnelor si domnilor, in seara asta le'am pus sa se bata intre ele: un pahar in stanga, unul in dreapta. Nu mult, cat sa dea gust serii.

Laphroaig Quarter Cask, in stanga. Mai deschis la culoare, cu mai mult iod si alcool in sange. Lagavulin 1991, Distiller's Edition, in dreapta. Mai inchis la culoare, mai afumat, mai dulce si mai rotund.

Nu cine stie ce: sunt whisky-uri mult mai galonate decat acestea. Dar de aici incolo incepe masurarea. They're the stick that measure greatness, mates.

Hail to recession, and to Scotland, and to barley-generated happiness, oblivion and relief...

:)

Citeste tot...

Nordwand

Cand vine filmul asta, Nordwand, si la noi, sa nu care cumva sa nu-mi spunetzi shi mie. Vreau neaparat sa ma duc la el.

Trailerul filmului



Ascultatzi muzica...

Citeste tot...

Those were the days







"When the legend becomes fact, print the legend."

Those were the days, my friends. The first (and, for all my knowledge, the only) time when John Wayne played together with James Stewart.

Ladies and gentle brutes: one of the best ever directors, John Ford ,directing one of the most profound Westerns ever made: The Man Who Shot Liberty Valance (1962).

About honour and bravery and old age and death and friendship and danger and bygone times.

You should see it, mates. You should see it.
One of these days, before the times grow old and the hearts turn frail.

From here, for instance.

Citeste tot...

Pentru cine are 61 GB

Pentru cei dintre voi care avetzi un mic hard la dispozitzie, va recomand aceasta colectzie de Western-uri:

Western Mini Pack

Nu are multe din ele (3:10 to Yuma, si multe din Ford-uri, mai ales The Searchers, si Boetticher-urile si Peckinpah-urile, si unele Anthony Mann-uri, la prima citire rapida a listei), si sunt unele spaghetti-uri care dupa gustul meu propriu si personal puteau la fel de bine sa lipseasca. Insa are multe, foarte multe din Western-urile care stau bine in casa si in raftul si in ochiul si in mintea cinefilului. Inclusiv unele titluri mai putin cunoscute: Il grande silenzio sau The Naked Spur.

Banda shi hard sa avetzi. Si timp, bunintzeles...

Western'uri fericite, mai vacarilor, hotzilor, banditzilor, apashilor, nespalatzilor shi criminalilor ce suntetzi...

:)







Citeste tot...

Dark Side of the Rainbow

Voi stiati? Eu habar n'aveam. Dar de'abia astept sa traiesc experienta: sa te uiti la Vrajitorul din Oz si sa asculti The Dark Side of the Moon. Courtesy of KG, of course. Which spreads the love in the most unexpected ways.

Ce'a putut sa le treaca, dom'le, prin cap. Mama lor de decadentzi intorlocatzi si intunecatzi si priceputzi si sofisticatzi si rai si goi si inutili si frumoshi...

:)

The Dark Side of the Rainbow








LATER EDIT: Acuzat fiind de leneveala, ma conformez si va trimit la YouTube, unde asocierea complet nebuneasca poate fi vizionata incepand de aici.

Da, Mosh Califare, dar eu il am cu subtitrari. Si color... :p Citeste tot...

vineri, 19 decembrie 2008

Functzioneaza, functzioneaza

S'au pornit pe amarata de Monica si au inceput sa i'o dea. Din toate partzile, din toate pozitziile, cu toate munitziile disponibile. Daca'i ordin, cu placere. Nu'i asha, mai robespierrenilor?

Pana acum trei - patru zile nici dracu nu shtia cine e, cu ce se mananca, ce face si cat de frumoasa, de urata, de priceputa sau de dansatoare la bara este. Si brusc, soudain, suddenly shi dintr'o data, o tornada de lichide seminale atent directzionate a inceput sa ploo peste capul fatucii.

Tz tz tz. Ce lume, dom'le. Ce caractere. Ce comenzi si ce manere shi ce parghii shi ce leviere... :(

Citeste tot...

Cu marlania pe marlanie calcand

Una de'asta vreau sa'mi cumpar shi eu...

(ho, misoandrelor, ma reped eu sa adaug: mashina, nu femeie)

Courtesy of Constantin Gheorghe.

:)

Citeste tot...

joi, 18 decembrie 2008

Pe vremuri ningea

Pe vremuri ningea in Romania...

Citeste tot...

Cand te duce mintea

Intrebarea este, stimatzi indo-europeni de rit anti-semit: de ce, frate, le bubuie mintea evreilor atat de tare? Ai, aud? Tz tz tz... Mama lor de evrei, carora le merge capul si mintea si telectul telectual.

Concluzia, stimatzi indo-europeni de rit peremisto-conspiratzional? Pai concluzia este ca lumea se imparte in doua: popoarele care pun pretz pe educatzie si creativitate si restul fraierilor, care fac rating la OTV si la Stirile de la Ora 5.

Punetzi in prima galeata americanii, evreii, frantzujii, britanicii, englejii, japonejii si altzi stralucitori de'ashtia de natzii nemernico-imperioalisto-conspiratzionale, pe care le injuratzi cu osardie cand va intra apa in pantofi, ca nu'i pus asfaltul cum trebuie si se fac baltzi pe strada. Si lasatzi un loc si pentru noi, in galeata cealalta. Acolo unde nu intra apa in bocanci, ca stam in casa si ne uitam la OTV.

Cioc Boc Poloboc Apa sfanta in ghioc Se aduna intr-un scoc.

// cu exceptia particulei fonetice "Boc", chiar sunt cuvinte dintr-un descantec de babe solomonare //

======

De aici: Soseaua care genereaza electricitate din deplasarea masinilor


Oamenii de stiinta israelieni au dezvoltat o metoda de folosire a deplasarii masinilor pe sosea pentru generarea electricitatii. In plus, ei au anuntat ca vor inaugura luna viitoare doua astfel de sosele generatoare de energie, informeaza Daily Mail.

Expertii spun ca masinile care se deplaseaza pe o distanta de un kilometru de asfalt pot genera peste 640 de kilowati, energie suficienta pentru alimentarea a 12 automobile mici. Pe masura ce vehiculele merg pe sosea, ele preseaza niste cristale piezoelectrice care produc o cantitate mica de energie.

Daca mii de astfel de cristale sunt puse pe suprafata soselei, pot fi produse cantitati enorme de energie. Curentul electric creat poate fi transferat in reteaua electrica nationala sau poate fi folosit pentru incalzire si iluminat.

Compania isreliana, Innowattech, care conduce aceasta cercetare, va dezvolta prima sosea generatoare de energie in numai cateva saptamani. Compania intentioneaza sa aplice acest sistem si pentru caile ferate.

In august, cercetatorii americani au aratat ca asfaltul poate fi o sursa omniprezenta si ieftina de electricitate si apa calda cand absoarbe caldura generata de soare. Expertii au efectuat experimente cu diferite compozitii de asfalt si au descoperit ca adaugarea unor compusi cu o conductibilitate termica mare poate mari capacitatea de absorbtie a caldurii si au ajuns in final la concluzia ca asfaltul poate fi intr-adevar o sursa verde de energie.


Citeste tot...

Frica de moarte

Frica de moarte se rasfrange in perceptzia asupra lumii. Asa sa fie oare, sau chiar sa aiba dreptate?

Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu. Asta inseamna ca hegemonia americana care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. Ganditi-va ca in doar un secol, Europa va fi metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nicio ambitie. Deja de zeci de ani. Noi nu suportam un “atac” al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia vin sa-l umple.

Restul interviului aici.

Doamnelor si domnilor: Neagu Djuvara. Mare om, mare istoric, mare spion.


... Si voua? Voua, va e frica de moarte?

Shoapte shapte sparte lapte carte parte.

Citeste tot...

Exista Dumnezeu

Si e razbunator. Si bate si loveshte. Si noi ne bucuram cu mare bucurie de lucrarea sa naprasnica. Da, Doamne. Da tare cu biciu'!

Mama lor, care sug sangele poporului...

Aici. Aici. Aici. Inclusiv comentariile.

Citeste tot...

marți, 16 decembrie 2008

Ce facetzi duminica?

Ce facetzi duminica, la orele 14:04?

Eu o sa ma uit la un meci de rugby. Cea mai eleganta maniera de a avea orgasm in zilele astea de criza economica, in care pana nici rapitza nu mai creshte cum ar trebui.

Insa daca domniilor voastre va lipseshte organul simtzului placajoid, cel care face sa freamete carnea intima in voi cand vine Jerry Collins si il intreaba de sanatate pe vreun fraier de linia a treia, atunci va sfatuiesc sa incercatzi metoda clasica. Dar credetzi'ma: tzine mai putzin shi produce satisfactzii mai superficiale...

Crouch Touch Pause Fucgage

:rofl:

Citeste tot...

luni, 15 decembrie 2008

Sic transitatum Turambarus Belgiae

Vali, sa ma iertzi ca nu am mai sunat shi nu ne-am mai vazut. In nemernicia mea, ca un caine turbat... :(


Parlamentul Europei



Si politicienii are gusturi estetice.
Cel putzin la ei, acolo...


Camera de Butoane si Control a Europei


Gata. Veni, vidi, pleci.

De acolo vin armatele


Pana aici au venit armatele. Aici au murit...

Pushca shi cureaua lata. Ce ficior am fost odata...
Citeste tot...

Genele se moshteneshte

- Tata! Tata! Nu asha... Gadila'ma incet. Incetishor, tata...

In celalalt colt al patului, ma'sa se uita pe sub gene shi bufneshte in ras.

Si cand te gandeshti ca nu are decat trei ani de zile...

:rofl:

Andra, der Zorn Gottes



Martulina ballerina

Citeste tot...

Lies, damn Lies and Manga

LOL. No comment. Some people are just weirder than our puny minds can imagine.

Courtesy of Luminita. Illumination by means of fun. Statistics by means of manga.

Arigato gozaimashita, Luminitza sama :) :bow:

The Manga Guide to Statistics


"Many manga titles that are popular in Japan are being translated into English and published in the United States. This trend continues with a book that puts a slightly different spin on manga. The Manga Guide to Statistics, part of a series already popular in Japan, seeks to entertain while it informs. There are many elements here that can be found in any manga; a young love-struck girl, giant eyes, small noses and exaggerated emotional responses. What many may not have seen in manga before are things like calculating the mean, median and deviation of bowling scores. And that is just the start."


Foarte pertinent si demn de chemat salvarea cu baietzii aia cu camasi cu maneci foooarte lungi, de la Brigada Moravuri, urmatorul comentariu al unui cititor avizat:

The book is going to go something like this -

Chapter 2 Review Question: 1. What was the average number of tentacles used to penetrate Rui?


:rofl:

Citeste tot...

M'am intors

Belgia. Bruxelles. NATO. Parlamentul European. Coridoare. Prezentari. Poze de grup. Reprezentanta Romaniei la UE. Mons. Place Centrale. Waterloo (da, am urcat dealul). Spectacolul de Craciun din Piata Centrala. Ciocolata. Multa ciocolata. Un Lagavulin pentru sufletul meu propriu si personal. Cartofi prajiti cumparati la cornet. Chestii faine la fete. Arabi la Gare de Midi. Multi arabi. Magazinele inchise duminica. Cel mai recent John Le Carre. Frig. Mult frig. Sapca uitata acasa. Si, inevitabil, la crasha albaneza, unde am reusit performanta sa mergem de trei ori la rand, in ciuda atmosferei proletare si pe care am transformat'o in cartier general.

Fain. Obositor, dar fain. Mai ales datorita unor oameni faini.

:)

Citeste tot...

luni, 8 decembrie 2008

Black Narcissus

Unul din voi mi'a adus aminte.

Frumusete. Curatzenie sufleteasca. Spiritualitate. Limpezime a sufletului si puritate si sfintzenie.

Ba nu: patimi inabusite. Sange fierbinte. Eros si pofte si zemuri si lust. Femei si barbatzi si calugaritze si printzi. Si demoni. Multi demoni.

Muntzii, simbolul limpezimii gandului. Inaltzimile inaccesibile, unde se avanta vulturii si zeii.

Ba nu: muntzii, prapastii si primejdii. Abisuri si furtuni. Bolovani care stau sa pice, si bashtinasii care pandesc sa'tzi ia gatul dupa coltzul potecii.

Si peste toate, culorile. Culorile anilor '50. Culori cum nici in vis nu atzi vazut, in spatele ochilor.

Doamnelor si domnilor: Black Narcissus. Powell and Pressburger, 1947. Pe vremea cand la noi incepea Fenomenul Pitesti si colectivizarea... :(

















Citeste tot...

Pelicanosu

Incepe asa. In franceza, elegant si decadent, plin de invatzaturi amare privind conditzia geniului estetic poetic si ermetic in lumea dezmatzata si patibulara shi rea:

L'Albatros
Souvent, pour s'amuser, les hommes d'équipage
Prennent des albatros, vastes oiseaux des mers,
Qui suivent, indolents compagnons de voyage,
Le navire glissant sur les gouffres amers.

À peine les ont-ils déposés sur les planches,
Que ces rois de l'azur, maladroits et honteux,
Laissent piteusement leurs grandes ailes blanches
Comme des avirons traîner à côté d'eux.

Ce voyageur ailé, comme il est gauche et veule!
Lui, naguère si beau, qu'il est comique et laid!
L'un agace son bec avec un brûle-gueule,
L'autre mime, en boitant, l'infirme qui volait!

Le Poète est semblable au prince des nuées
Qui hante la tempête et se rit de l'archer;
Exilé sur le sol au milieu des huées,
Ses ailes de géant l'empêchent de marcher.

— Charles Baudelaire

Frumos, nu? Geniu. Poezie. Alegorie. Franceza. Elegantza. Mama lor de rafinatzi.

Pentru cei care stau prost cu spaniola, glagoria asta de cuvinte s'ar traduce cam asha (traducere de George Pruteanu):

Albatrosul
Ca să le treacă vremea, matrozii, cîteodată,
Prind albatroşi, mari păsări pe-albastra mării cale,
Care-însoţesc statornic, cu zborul lor agale,
Corabia de-abisurile amare clătinată.

Pe scîndurile punţii abia zvîrliţi şi, parcă,
Din regi ai înălţimii, ajung sfioşi, stîngaci:
Aripile lor albe le tîrîie, malaci,
Ca două vîsle blege legate de o barcă.

Împleticit şi jalnic, el, ce prin nori ţîşnea
Semeţ cîndva, e-acuma batjocorit şi hîd!
C-un băţ lovindu-i ciocul, matrozii, unii, rîd,
Alţii cu cîrja-îl strîmbă pe-ologul ce zbura!

Poetul e asemeni cu prinţul înălţimii
Ce-înfruntă şi furtuna şi-arcaşul cel pervers;
Surghiunit pe pămînt, în huietul mulţimii,
Aripile-i gigante-îl împiedică la mers.


Sau asa (traducere de Panait Cerna):

Albatrosul
Adesea marinarii, voind să se desfete,
Atrag pe punţi în cursă gigantici albatrozi
Ce însoţesc corăbii, în legănate cete,
Pe-abisuri îmblănzite prin jertfe de matrozi.

Dar cum se văd pe scînduri, stăpînitorii slăvii
Devin ne-ndemînatici şi înduioşător
Îşi poartă vastele-aripi tîrîş pe puntea năvii
Ca vîsle ostenite pe laturile lor.

Fochistu-i necăjeşte şi, şchiopătînd, dă zorul
Să imiteze mersul sfioşilor captivi -
Ridicol, slab şi trîndav s-arată zburătorul
Intimidat de rîsul matrozilor naivi.

Poetul e asemeni monarhului furtunii
Ce vizitează norii rîzîndu-şi de arcaşi -
Proscris pe sol, în prada prigoanei şi-a minciunii,
De aripile-i vaste se-mpiedică în paşi.


Sau asa (traducere de anonimu necunoscut, ca nu am gasit cine a comis'o):

Albatrosul
Din joacă, marinarii pe bord, din când în când
Prind albatroşi, mari păsări călătorind pe mare
Care-nsoţesc, tovarăşi de drum cu zborul blând
Corabia pornită pe valurile-amare.

Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi
Acuma par fiinţe stângace şi sfiioase
Şi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegi
Ca nişte vâsle grele s-atârne caraghioase

Cât de greoi se mişcă drumeţul cu aripe!
Frumos cândva, acuma ce slut e şi plăpând
Unu-i loveşte pliscul cu gâtul unei pipe
Şi altul fără milă îl strâmbă şchiopătând.

Poetul e asemeni cu prinţul vastei zări
Ce-şi râde de săgeată şi prin furtuni aleargă
Jos pe pământ şi printre batjocuri şi ocări
Aripele-i imense l-împiedică să meargă.


Dar nimeni, repet, NIMENI, nu l'a tradus asa:

Albatrosul
Adesea la mişto băeţii dă pă vas
Belesc un albatros, ăsta-i un soi de cioară
Care să ţine prostu ca mucii dupe nas
Ca caru dupe boi, el dupe corăbioară

De-abea l-a pus băeţii pă jos ca să să plimbe
Că animala care e jmecheră în zbor
Acuma vede lumea că are labe strimbe
Şi face găinaţuri verzuie pă covor

Unde-i tupeu frate care ţi l-ai perdut
Când fâlfâiai şi ni te găinăţai în cap?
Unu-l trage dă aripi care urât mai put
Altu îl ia şi-l pune, dă foame, la proţap

Aşea e şi Poetu, să crede mai dăştept
Ne scuipă cu seminţe dă sus dă la etaj
Da însă când coboară şi poci să îl vezi drept
Subit să micşorează şi ciocu-i dă uriaş.

Traducere de Dulce Mahala. Care este File din poveste Cu multe neveste Ilice si veste. Bolovani si creste.

Ei, e ca nu va gandeatzi jamais la o asemenea varianta mirobolanta? Baudelere, bre Baudelere bre, roteshte'te, bre frate, in mormant, ca berbecu in protzap. Te'au facut romanii de comanda, bre.

:rofl:

Citeste tot...

Ale voastre?

Stiu. Suna a blasfemie. Nu potzi sa ierarhizezi geniul. Care este cel mai foarte? Caravaggio sau Picasso? Mozart sau Bach? Nichita, sau Arghezi? Chaplin sau Tarkovski? Darth Vader sau Bruce Lee? :p

Dar din cand in cand tot mai facem jocuri de'astea vinovate. Caci suntem patimashi dupa topuri.

Uite, asta e al meu. Filmele pe care uneori le visez noaptea.

Ale voastre? Care?

Cimpoiul veshted luncii, si Bruce Lee dand cu piciorul...

# 1 Akira Kurosawa -- Shichinin no samurai (1954)
# 2 Ingmar Bergman -- Smultronstället (1957)
# 3 John Huston -- The Asphalt Jungle (1950)
# 4 Werner Herzog -- Aguirre, der Zorn Gottes (1972)
# 5 Fritz Lang -- Metropolis (1927)
# 6 Andrei Tarkovsky -- Zerkalo (1975)
# 7 Charles Chaplin -- Modern Times (1936)
# 8 Stanley Kubrick -- The Killing (1956)
# 9 Stanley Donen -- Singin' in the Rain (1952)
# 10 Roman Polanski -- Chinatown (1974)

Citeste tot...

Da. Vid.

Citeste tot...

duminică, 7 decembrie 2008

The Wallabies strike back

Zilele astea, in sfarsit, am putut sa vad si eu un meci de rugby.

Australia vs The Barbarians.

Pe Wembley-ul nou-nout. In fatza unei echipe de hiper-stele, construita pe structura campioanei mondiale de anul trecut (McCaw, Rokococo, Habana, Gregan, Montgomery, Jerry Collins, Chris Jack, John Smit, Shane Williams, Burger, de Villiers, Botha, Steyn, du Preez), si cu antrenorul de anul trecut al Springbokshilor (Jack White), australienii au jucat caineste, tactic, cu o aparare beton si cu doua-trei faze de contra-atac prin care i'au dat cu ghetele in sus pe atomici, pe stralucitori, pe geniali. Din nou, Robbie Dean si'a dovedit priceperea.



Acum, aici, in acest calculator: Wales vs Australia. Sau Wales vs New Zealand? Hmmm... Lemme think. Anyway. Ceva cu Wales.

Si ca veni vorba. S'au decis grupele campionatului mondial din Noua Zeelanda, de peste trei ani. Ia uite aici. Courtesy of rugby.ro:

Grupa A: Noua Zeelanda, Franta, Tonga, America 1, Asia 1

Grupa B: Argentina, Anglia, Scotia, EUROPA 1, Recalificata

Grupa C: Australia, Irlanda, Italia, EUROPA 2, America 2

Grupa D: Africa de Sud, Tara Galilor, Fiji, Oceania 1, Africa 1


Noi mai avem sa ne calificam. Daca reusim, cadem fie in Grupa B, fie in Grupa C. Oriunde, ne vom lua ciocane big time. Desi grupa C pare un pic mai abordabila. Parca mai repede ii batem pe italieni decat pe scotieni, nu?

:)

Citeste tot...

Rage Against The Machine

Furie. Dicotiledonata. Finlandeza. Bridge. Monopol. Aaaaaaaargh!

Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie.
Furie. Citeste tot...

Sweet revenge

Ce muzica urata ascultati!, nu se mai putu abtine una din ele sa exclame, pe masura ce ne apropiam de Barcanesti.

Ma intorceam de la Telega. Aproape trei zile de non-Internet. Zilele astea am fost cu totii la pomana. I'am facut de sapte ani lui tanti Lili, mama-soacra, si de multi ani, 15, lui Nana - Leoaica, pentru ca am si cititori care o cunosc. Ma rog, eu personal nu am contribuit cu mare lucru la organizare, except nobila-mi persoana care a tinut de coliva la biserica si a suportat cu semi-stoicism slujba lunga a preotului. In rest, Flo, Lia, tanti Lili (alta tanti Lili din viatza noastra), Mihai, Elena. Eu mai mult m'am jucat cu noua jucarie. Era sa o bag in lutul din coasta Calinetului, dar pana la urma nu a fost nevoie de cai. Dar tot am facut nishte dare...

Ma rog. Sa revenim la caii noshtri. La intoarcere, in seara asta, am trecut prin Ploiesti, ca de obicei in ultimele luni, de cand fac astia reparatii la centura orasului. Nu stiam ca au terminat-o, iar Flo m'a sunat prea tarziu sa'mi spuna ca e in regula: eram deja pe la Gara de Sud.

Unde la gara, lume la ia'ma, nene. Opresc. De cate ori pot, iau lume la ia'ma nene, pentru ca stiu cum este sa stai sa faci cu mana si sa nu te ia nimeni. Si pe vremurile acelea de altadata, de adolescent navetist, mi'am jurat in barba-mi rara ca atunci cand voi avea masina, o sa iau, n'o sa fac pe nebunul. Si de cate ori pot, sau merg mai incet :), iau.

Therefore opresc. Din grup se desprind doua fatuce. Ma incurc un pic in telecomanda, ca inca nu m'am invatat cu ea si erau usile incuiate. Pana unde? Pana la Barcanesti. Aha. Primul sat la iesirea de sud a Ploiestiului. Cativa kilometri, acolo. In drumul meu. Le raspund cu o inclinare de cap. Hai! Fetele urca in spatele masinii, printre sticle de apa, ziare si rucsaci cu leptopuri.

Pornesc masina. In tot timpul asta, muzica mergea. Muzica curgea. Muzica mugea. Nu prea tare, dar cat sa spuna la ureche: uite, sunt aici. Metallica, unul din albumele de inceput. Nu stiu daca v'am povestit: exact acel album pe care stapanul masinii l'a uitat in ea, cand mi'a vandut'o. Metallica si psihanaliza. Baba si structuralismul. Ma rog, se poate. Trebuie sa'i duc CD-ul inapoi.

Pornesc masina. Fetele aseaza sticlele si rucsacul si ziarele si se aseaza pe bancheta. Urmeaza, inevitabil, small talk-ul. Ce faceti? De unde veniti? Veniti de la munca sau de la plimbare? De la plimbare. Ne ducem acasa, ca ne asteapta tata, si nu vrem sa se supere ca intarziem (era cam 7 seara). Aha. De la plimbare. Cati ani aveti? 20 de ani. Aha... Tacere. Ce dracu sa mai vorbesti? Hai sa mai inventam un subiect. Vad ca nu e inchis centrul Ploiestiului. Stiam ca de regula nu se circula cu masina duminica prin el. Da, dar asta numai vara, iarna nu. Aha. Tacere din nou. Intre timp, ajungem la iesirea din Ploiesti, la intrare in Barcanesti. Unde va las? Uite acolo, un pic mai incolo de masina aia.

Si in timpul asta, cu cateva sute de metri inainte sa trag pe dreapta, una din ele vine cu replica de la inceput: Ce muzica urata ascultati!

Zambesc pe sub mustata. Da, stiu. E buna la condus. Uite, o opresc, daca nu va place. Ca stiu cum e sa te urci in masina la cineva si sa fie muzica nasoala. Multumim, e mai bine asa...

In timpul asta, in sinea mea: ehe, pushtoaicelor, cate manele am ascultat eu la viata mea in toate mashinile lui ia'ma nene, si in taxiuri, si in microbuze. Lasa, ca nu muriti daca ascultatzi si voi doua minute de gaj gaj psihanalizabil. Nu va cade parul si nu vi se scurge fardul de pe pleoapele alea de cocalaritze de suburbie de Ploieshti.

Au coborat. Am pornit masina. Am dat muzica mai tare. Si m'am simtzit bine. Al dracului de bine.

Ceea ce va doresc si Dvs, distinsi ascultatori de manele, Bach, Baccara, Gil Dobrica, Madonna, Whitesnake, Stockhausen, Depeche Mode si alte U2-uri siropoase.

:p

Citeste tot...