Early bird. Biutifal bird

In aceasta dimineatza, intr-o ora si-un sfert, de la 7:34 la 8:43, Belle de Jour tocmai ne-a vizitat de ... (stai sa mai numar o data)... de 14 ori. Waw! Doamna... Domnitza... Sa intzeleg ca atzi facut o opsesie pentru frumusetzea interioara a domniei mele si atunci datzi repede repede F5 F5, doar doar printzul din poveste a mai postat ceva?

Waw again. Ma simt magulit. Se cuvine o dedicatzie. Valentin Stan da cu muzici. Eu zvarl cu poze. Doamnelor si domnilor, in ecsclusivitate pe acest site, special pentru Frumoasa de Zi, o poza cu mustatzi, de la mare altitudine pentru mari caractere.

Nu, nu e poza de invatzat cainii sa latre. Este pur shi simplu o poza artistica.

Ham! Ham ham...

:) :p

Turambar. 35 de ani shi restul burta
Citeste tot...

Liga campeonilor

Laugh now, quickly, before needing them.

Coooostineee! Viiiineee!

Dai o bere otravita pentru reclama gratuita la o tagma naravita, otzelita si smintita, cu onorariu platita, intr-o tzara sastisita, jefuita babardita shi mintzita. (n-am gasit alta rima...)

Gelule, stai aproape! I'll need you before the cock crocks thrice.

De aici. Best way to start your week. Suddenly, life goes pink and you fake excitement.

:)

===========

What's brown and looks really good on a lawyer?
A doberman.

What's the difference between a lawyer and a liar?
The pronunciation.

What's the difference between a lawyer and an onion?
You cry when you cut up an onion. Citeste tot...

All We Need Is Love

Love, love, love, love, love, love, love, love, love.
There's nothing you can do that can't be done.
Nothing you can sing that can't be sung.
Nothing you can say but you can learn how to play the game
It's easy.
There's nothing you can make that can't be made.
No one you can save that can't be saved.
Nothing you can do but you can learn how to be in time
It's easy.
All you need is love, all you need is love,
All you need is love, love, love is all you need.
Love, love, love, love, love, love, love, love, love.
All you need is love, all you need is love,
All you need is love, love, love is all you need.

Courtesy of Silvian. Care a facut nishte poze superbe.
Spasiba, mate! :)

Marta. 7 ani jumatate


Andra. 2 ani jumatate
Citeste tot...

Apararea Romania

Horia inventeaza un concept care, sa moara pisica, cred ca ar trebui sa faca un pic de valuri. Sa intre in parlance-ul politic. In jargonul jenghinos. In vorbareala afectata de la talk-showuri.

Apararea Romania. Un fel definitoriu de-al nostru, de-al psihologiei noastre colective abisale si inconstient-lucrative.

Nu suna rau... It bloody makes sense. Chiar merita citit.

Pe scurt: de la pecenegi si cumani incoace, carele ne-au invatzat sa dam capete in gura, noi tot ne retragem in muntzi, in fatza careului de 16 metri, in spatele vietzii private, doar-doar ne-o ierta istoria si-o trece peste noi. Pe langa noi. Pe dupa noi. Un soi de italieni mai ciobani si mai fara de stil. Corigentzi la agresivitatea creatoare.

Si cam are dreptate... :(

Courtesy of Ziua. Care este.

BTW: Vezi ca iar tzi-au gresit securisthii de la Ziua poza. Si nu e prima data.

=============

Apararea "Romania"

-- Cu toate ca sahul nu mai este printre preocuparile actuale ale concetatenilor, el a ramas probabil ca o urma a unei vremi trecute, vizibil doar prin parcuri, facand trecerea timpului mai usoara sau mai dinamica pentru unii din pensionarii saraci ai tarii.

M-am gandit la Sah, pentru ca acesta este, poate, singurul joc inteligent, care presupune o arta a atacului, dar si o mai performanta studiere a apararii. Astfel, de-a lungul timpului au putut aparea "scheme" de atac si aparare, care, dupa cel care le-a imaginat, au fost botezate: Polugaevski, Korcinoi, Spasski, etc. Daca ar fi sa raportam acest Univers al atacului si apararii, care este sahul, la nivelul comportamentului tarilor si popoarelor - vom constata ca apararea sau atacul nu sunt nimic altceva decat caracteristica esentei devenirii intru istorie a acestora.

Referindu-ne aici doar la "tarisoara" noastra nu este greu sa conchidem ca am fost, incepand cu venirea comunistilor, si mai suntem, iata si azi, cantonati intr-o perpetua aparare, atat in politica interna, cat si in cea externa, dar si in ceea ce inseamna genul de constructie relationala intre oameni si intre grupurile de oameni care formeaza societatea romaneasca. Nu "apararea" a fost si este perdanta in sine.

Atat la Sah, cat si in viata unui popor, apararea nu poate fi continua. Ea este ori o situatie din care poti pregati un atac, de a trece in ofensiva, ori este o stare terminala, cu iesirea, de obicei negativa, in mat, sau intr-o remiza, din care nimeni nu are de castigat ceva. La Romania si la romani, starea de aparare dinaintea matului a devenit de ani buni o stare de fapt. O agonie continua. Mai intai, ne-am aparat de comunism, dar nu am iesit la atac: intelectualii au pactizat si si-au vazut de carti si pasapoarte, dar au "rezistat prin cultura". Politicienii conduceau tara din prima linie a partidului Comunist, dar faceau opozitie (aparare!) de catifea pastrandu-si toate privilegiile.

Odata mutati cu arme si bagaje in lumea libera de dupa '89, aceiasi politicieni comunisti au avut o sansa istorica, cea de a iesi la atac si de a taia din carne germenii ciumei rosii: au preferat sa ramana in aparare, sa conserve privilegii, sa impiedice privatizarea, restituirea si refacerea proprietatii. Asa am ajuns rataciti intr-un spatiu din ce in ce mai comprimat, stapanit de fantome ale trecutului, care traiesc continuu, pentru ca au stiut sa se apere. Ne-am aparat tot timpul de comunism (cel putin asa reiese din istorie) si am sfarsit prin a construi un comunism mai atroce ca oriunde in lumea "rosie", care n-a reusit sa moara nici in lumea de azi: ba mai mult, el renaste, incredibil, in fiecare generatie de tineri, ca o mostenire blestemata.

Am luptat aparandu-ne de "marea literatura", care se facea cu curajul de a spune lucrurilor pe nume, in toata lumea (chiar si in cea comunista!), inventand tot soiul de "limbaje secrete", folosind tot felul de ascunzisuri si paravane: scriitori cacaciosi pretinzand ca scriau mari romane "subversive". Azi le recitim si ne dam seama ca sunt cel mult maculatura scrisa cu talent, si asta din lipsa curajului de a spune lucrurilor pe nume. Stai si te crucesti cand auzi ce emotii aveau "marii romancieri" cand se aparau in fata cenzurii si ce imensa drama era daca aceasta le taia vreo fraza din "curajoasele" scrieri. Ce a urmat acestor inimitabile acte de lasa aparare? Un comunism si mai imun la orice incercare de "tratament", niste scriitori gudurandu-se in fata generatiei dinainte, care scriu cu talent despre "nimic", copiind din idolatrie pe "marii" inaintasi - generatia "oniricilor fricosi". Oameni care se apara de alti oameni, categorii umane, care se apara de alte categorii umane.

O tara in care nimeni nu ataca, dar in care toata lumea se apara de toata lumea si in care, dupa fiecare faza de aparare, pamantul ramane parjolit... Pana si la fotbal, dintotdeauna, noi am vrut sa fim invingatori... aparandu-ne! Nu e nimic intamplator: cu mult timp in urma, tara noastra si-a inceput "grandioasa" opera de aparare. Atunci cand s-a conceput, poate cel mai grozav plan in acest sens: incendierea granelor, padurilor, a propriilor sate si cetati, otravirea fantanilor si apelor...

Si pentru ca toate trebuie sa poarte un nume, de ce nu am intra oare in "marea istorie" cu "apararea Romania"?
Horia MIHALCESCU Citeste tot...

Se schimba stapanii. Latra cainii

Zice ca URSS-ul trebuie sa se care de la Stevastopol. Si zice ca ar veni americanii. Si zice ca, pe post de bombonica, Ucraina ar fi primita in Europa. Romani, ascultatzi ordinul la mine: tragetzi Uralii cat mai aproape. Si pe urma fugitzi. Se pregateshte o babardeala geostrategica prin preajma.

:) Citeste tot...

Brule, ma biche, brule!

Sa te incontineshti pe tine de ras. Uite aici statistica de statistica. In Frantza nobilimii shi a gomozitatzii elevate, a castelelor de pe Loara shi a lu tzaranu ala de Voltaire.

Evident ca graficul este facut de cei de la The Economist. Traiasca multiseculara prietenie cross-canalizda dintre popoare!

Deci, cum spuneam: sa nu va mai aud ca traim intr-o tzara de cacat. Dupa cum urmeaza sa vedetzi, cacatul este distribuit de maniera mult mai uniforma decat ne vine noua sa credem.

Alo, domnu Versailles? Facem troc? Dam tzigani la schimb cu arabi. Eftin shi bun...

:)

Citeste tot...

Regele Solomon nu face rating

Stiti cum spunea regele Solomon, in pauzele sale de babardeala, cand lasa haremul sa-si revina si-si intra in pielea de intzelept? "Si tu ai dreptate, si tu ai dreptate..."

Si presa are dreptate ca nu trebuie sa fie legitimata si ingradita si incorsetata in legi tampite, pasibile de control si manareala politica.

Insa si baiatul asta de aici, Cristian Banu, catindat de frunte in Sectorul 5, unde a rupt matza in patru in fatza lu Vanghelie, liberal cu tichie de margaritar si cu apucaturi reglementatorii, cum ii sta bine liberalului minimalist :), are un pic de dreptate. Mai multa. Destul de multa. Prea multa. Liberalii nu ar trebui sa aiba atat dreptate in acest stat mioritic post-FSN. Nu se cade. Unde va trezitzi, ba liberalilor?

Mama voastra de jurnalisti setosi de sange ieftin si tabloid :(

I'auzi, i'auzi:

"Mass-media este cel mai bun exemplu de libertate prost înţeleasă. Comportamentul ei nu este cu nimic diferit de cel al cocalarului care dă pe Guţă la maxim “ce vrei frate, e treaba mea ce fac”, a ciumpalacului care îşi parchează maşina blocând circulaţie “ce vrei bă, e strada lu’ tac-to? Nu bă, e a lu’ măta!”. Din păcate însă, libertate fără responsabilitate nu există.

Poate cea mai bună analogie o reprezintă o fabrică de mezeluri. Tot o organizaţie privată, orientată spre profit. Clienţii acesteia cer parizer, muşchiuleţ, costiţă. Numai că, în loc de asta, ei primesc o pastă MDM cu iz de usturoi şi afumătură, muşchiuleţ cu salmonella şi costiţă cu stafilococ. Vă imaginaţi ce linşaj mediatic îl aşteaptă pe acel patron?

Este exact ceea ce fac instituţiile mass-media de la noi. Nici un mezel oferit de ei nu este neinfestat sau parazitat de E-uri cancerigene. Nici unul. Şi mă tem că nu este o generalizare forţată, ci o realitate tristă. “Asta cere publicul!” este placa recitată de fiecare dată. Pe dracu! Publicul cere parizer, nu pastă MDM. El cere muşchiuleţ, nu salmonella. Este responsabilitatea mass-mediei să respecte o minimă igienă intelectuală. În loc de asta, ei invadează spaţiul public cu un noian de non-ştiri, în vreme ce informaţiile relevante nu sunt disponibile. Publicul vrea ştiri şi consumă ce i se oferă, ajungând să creadă că asta este normal. Da, tabloidele înfloresc oriunde. Dar Bild este dublat de FAZ, Daily Star de Telegraph sau Guardian, Ici Paris de Le Monde… La noi toate televiziunile au ajuns acum să se bată pe publicul lui Dan Diaconescu, iar ziarele pe cel al Libertăţii."

Restul aici. Food for thought, mates. Food for thought... Citeste tot...

Olé!

Venceremos, companeros!

:D In sfarshit, au castigat si unii care sa joace fotbal cu pasiune, cu gust. Giocoso.

Vamos! Vamos! Vamos a matar...

:D

Citeste tot...

Carter Goes North

Waw. That's pretty unexpected news, at least for me. Dan Carter, the Golden Boot of the Southern Hemisphere, goes to Perpignan, joining another living legend of contemporary rugby, the Springbok Percy Montgomery. The All Blacks authorities, in a sign of unprecedented clemency, let him go on a half-year sabbatical, without automatically withholding his rights to play in the All Blacks jersey.

Dan Carter will follow other illustrious All Blacks players who recently chose money over fame and glory: Carl Hayman, Jerry Collins, Luke McAlister and Chris Jack (what? Jerry Collins in Europe? Since when? I'll have to double check this).

More on BBC and on the official Perpignan Rugby Club site.

Run, Carter, run!

Citeste tot...

End of Orgy

Tot Saudek. De pe vremea studentziei, de cand vorbeam in proza fara sa stiu si imi puneam poze pe peretzi, fara sa stiu cine este fotograful, si fara sa-mi pese. Frumoasa superbie. Arogantza tineretzii... :)

Multumesc lui Sorin ca mi-a amintit de ea. Me and my faulty memory.

BTW: Shi-a cumparat Sorin un album cu Saudek, sa se invarta motanul dupa soare si circul in parcare. Imens. Atotcuprinzator. In niste conditii grafice superbe. Ni l-a aratat azi dupa-amiaza, la intoarcerea de pe munte, cand l-am lasat acasa. Si, in plus, ne-a dat pe la nas si cu o hiper-super-califragilistica biografie Pink Floyd scrisa chiar de Nick Mason: Inside Out. Dintr-o data, mi-am amintit de fiorii de adulatzie neconditzionata din adolescenta. Shine On You, Crazy Diamond...

Spasiba, Sorine, for making us envious :) :friends:

Citeste tot...

Patetica

Zice ca vor sa puna o parte din cinemateci online.

"28 de instituţii de pe vechiul continent, printre care cinemateci, arhive şi muzee, vor pune filme pe site-ul www.europafilmtreasures.eu. Acestea vor putea fi văzute în regim de streaming. România va contribui cu documentare vechi, pe tema turismului.

Încă se discută ce pelicule vom pune online. Nu ştim încă titlurile, dar vor fi exclusiv documentare, probabil vechi şi axate pe tema turismului. Însă va fi complicat, cu rezolvarea drepturilor de autor. De fapt, online vor fi doar mostre, pentru filmul propriu-zis se va plăti”, a declarat pentru cotidianul.ro Marian Ţuţui, redactor-şef la Arhiva Naţională de Filme - Cinemateca Română."

Ca sa nu moara, vezi Doamne. Ca sa fie lumea interesata de film. Dar nu pe toate: doar o bucatzica mica mica, sa fraiereasca fraierii. Restul, of course, pe bani.

Patetici, frate, patetici. Cand ai deja mai mult de 40 de mii de titluri disponibile gratis, cu o asistenta entuziasta de specialitate, un site tinut de persoane care se pricepe la film mai mult decat toate conducerile reunite ale cinematecilor fraierimii mele, ce sa mai vrei?

Banda larga si un monitor mare. Ceea ce va doresc si Dvs.

KG, that's why we love you. Zi'le, domnu' sigloxx! Urca'le, domnu' croackerBC! Arde'i, domnu' montess! Administreaza'le, domnu' Daeron! Entertain us, domnu' ScreaminJay! Uimeste'ne, domnu' pa6sur!

:) Citeste tot...

Great quotes

Toti copiii sunt artisti.
Problema este cum sa ramai artist dupa ce te faci mare.
Pablo Picasso

Din newsletterul Itsy Bitsy la care nu stiu cine m-a inscris (ba stiu: Mirela :) ) si pe care il primesc si pe care teoretic trebuie sa il citesc, nu, ca sunt un parinte responsabil?

Damn it. Nimeni nu ma aboneaza si pe mine la
newsletterele cu Batman...



Sau cu Rahan...


Sau cu Lobo...


Sau chiar si cu Druuna,
ca om sunt si eu, nu bucata de lemn :blink: :angel: :whistling:...
Citeste tot...

E bun, dom'le!

E bun, dom'le. E bun. Sutzu are dreptate: mare pozar, mare artist. Mare ochi, mare caracter. Are un simt al ritmului si al expresiei, al compozitiei si al luminii, admirabile. Uitati-va la cea cu rugby: cubism curat: miscare descompusa. Uitati-la la cea cu filatelia: minimalism japonez.

Si tocmai am (re)descoperit aseara ca de fapt il stiu. Doar ca ii uitasem numele de familie... :) Saru-mana, Iulia :)

Mircea Restea. Mare pozar. Mare viitor. Watch this and praise him.


IRB Nations Cup - finala (am fost si eu in tribuna: ne-a plouat de ne-a facut varza)


Filatelie
Citeste tot...

Romani verzi ca sifonierul

- Mai Gheo , gasit-ai tu vreodata barbati straini la tine in sifonier?
- Mai Ioane , n-am gasit nici un strain, mai. Toti erau romani.

Courtesy of Iosif. Carele tot ardelean este. Iosife, sa nu-tzi cumperi sifonier, Iosife. Sa te fereshti...

:) Citeste tot...

Far Side

I suppose some of you don't know them. Yet. You should, mates. You should. Some of the best comics ever made.

Far Side. They don't make them like this anymore... :(

Citeste tot...

Afinitate de votare

In cele ce urmeaza, va prezint intensitatea participarii la vot la cele mai recente doua editii de campionat electoral: asta-toamna, la europarlamentare, si acum, la locale. Analiza e facuta pe baza datelor de Exit Poll facute de CCSB. Cel de la europarlamentare e la nivel national. Cel de la locale, turul II e la nivelul Bucurestiului.

Cum a reiesit graficul? Am comparat structura de varsta a celor care au participat la vot, asa cum a reiesit ea din jde miile de cazuri din fiecare baza de date (in jur de 20 mii de subiecti pe fiecare cercetare - suficient de mult incat sa ai sub-esantioane suficient de mari pe fiecare an in parte, de la 18 ani la 85 ani), cu structura oficiala a populatiei si le-am raportat unele la altele. Cea mai imparteala cu putinta. In termeni statistici: Odds. In termeni de analiza media, pe sub-targeturi: Affinity (cei care folosesc Infosys-ul stiu despre ce e vorba).

De-un exemplu: la Exit Poll la localele din Bucuresti, turul II, cei de 18 ani au reprezentat 0.9% din total esantion. Insa ei in total populatie statisticile spun ca reprezinta 1.4% din total populatie. Uups. Mai putini decat ne asteptam. Deci tinerii de 18 ani nu (prea) au venit la vot. Ia sa facem imparteala: 0.9% / 1.4% = 65%. Deci doar doua treimi. Aceasta este intensitatea de participare la vot. Si tot asa, an cu an, bob cu bob. Dat fiind ca, totusi, avem de-a face cu marje de eroare inerente in orice cercetare pe baza de sondaj, i-am fript o medie mobila de 5 pentru a nivela un pic asperitatile date de zgomotul de fond.

Ce a rezultat? Acest grafic.



Ce vedem noi in acest grafic? Noi in acest grafic vedem sherpishori, gandacei, liniutze si alte complicaciuni specifice sociologilor de rit Excelic. Mama lor de sociologi, carele nu este in stare sa vorbeasca si ei pre limba noastra, vorba cu vorba, cuvant cu cuvant, fara fraze pretzioase si ochi datzi savant peste cap. Huooo! La oase! Sa vina ziarishtii sa beshteleasca fripturishtii. O stire negativa despre sociologi, por favor! Da' repede. Si intr-un cotidian de larga raspandire natzionala shi judetzeana. Se aude, dom' ziarist?

Mama voastra...

Buuuun. Inapoi la date si la sherpishorii divers coloratzi. Daca nu tzinetzi cont de ditirambele isterice ale lui Turambar shi daca avetzi rabdare si cititzi in continuare, veti vedea ca...

Structura de comportament de vot este neasteptat de stabila, pe perioade scurte. Faptul ca doua serii de date, in doua momente diferite (Nov 2007; Iunie 2008), in doua contexte de vot total diferite (vot la europarlamentare vs vot la locale) a generat cam acelasti tip de serpisori ne da dovada ca avem de-a face cu acea rara avis, cu faptul social. Ce zice nenea Durkheim despre faptul social? Suprapersonal si constrangator.

Avem de-a face cu un fenomen social puternic modelat de structura stadiilor de viata. Dupa cum puteti vedea, tinerii nu prea participa, pana spre 35 de ani, cand incep sa se aseze cum trebuie la casele lor si sa fie interesati din ce in ce mai mult de politica. In randul lor, vedem un usor zvac initial al celor care voteaza pentru prima data, in jurul la 18 ani, urmat de o scufundare in dezinteresul loisirist al celor in their twenties. In aceasta perioada de viata, lumea e tanara, se distreaza, se babardeste, se beruieste, chefuieste, isi cauta mandra, servici, casa si invata sa traiasca. Therefore, nu prea e interesata sa participe la vot. In medie, participarea lor la vot este de doar trei sferturi din cea generala si la jumatate din cea a pensionarilor.

Vine pe urma varsta de mijloc. Lumea isi schimba valorile. Are deja o familie, probabil ca incepe sa acumuleze resurse (materiale, de cunoastere, relationale). Isi pune incetul cu incetul la punct familia si cariera si incepe sa devina din ce in ce mai interesat de politica. Primul pas: sa voteze (cel de-al doilea pas, sa candideze, in jurul varstei de 40 de ani, vi l-am prezentat ceva mai demult aici: Ce varsta au candidatii? ) E vorba, bunintzeles, si de identificarea cu cei care candideaza: persoane din ce in ce mai asemanatoare cu ei, de-o seama cu ei, cu aceleasi preocupari si valori impartasite. Therefore, lumea incepe sa vina la vot si identificam astfel acel palier aproximativ constant de intensitate a participarii la vot de pe la vreo 40 de ani pana spre vreo 55 de ani.

Ei, aici ce se intampla important in viata omului? Pai, omul imbatraneste si pensioneste. Mai anticipat, mai pe caz de boala, mai pe-o pila la spital, mai disponibilizati pe principiul "Daca'i ordin, cu placere", lumea incepe sa iasa la pensie. Si, dintr-o data, are mult mai mult timp la dispozitie. Si ca sa nu se plictiseasca, merge la vot...

Glumesc. E cert ca avem de-a face in ecuatia intensitatii de participare la vot si cu o predispunere data de timpul la indemana, insa principalul responsabil in acest caz este schimbarea valorica. Cresterea constiintei civice, cum spuneau secretarii de partid pe vremuri si cum spun activistii de partid acum in workshopuri. Preocuparea pentru priceperea combinatorica, cum ar spune Pareto si distinsul legionar si ideolog de rit sociologic dom' profesor Ilie Badescu. Ma rog, sunt multe la mijloc, amestecate si incurcate. Nu ma puneti sa le explic. Eu fac grafice si va arat ca se intampla. De explicat sa explice Ion Cristoiu si Ilie Badescu, ca ei le stiu pe toate :)

Cum, necum, cert este ca lumea vine tot intr-o veselie la vot intre 55 si 70 de ani, cu un varf de paroxism civic in jurul varstei de 65 de ani. Deh: bunicii nostri, mama lor... :) Lasa, ca o sa ajungem si noi ca ei, sa fim dependenti de resursele pe care le administreaza institutiile publice (pensiile, for instance, si alte ajutoare sociale, cum ar fi lemnele) si atunci, pe de o parte, sunt preocupati cine iese la vot ("ai nostri"), pe de alta parte sunt mai usor de momit (vestitele pomeni electorale, pungile cu malai, zahar, faina si cozonaci, la care se pricepe Mazare cel mai bine).

Pe urma, incetul cu incetul, de pe la vreo 70 - 75 de ani, intervine alta problema: nu-i mai tin picioarele sa iasa din casa. Si atunci, saracii, nu se mai duc la vot. Asteapta sa vina Dansa. Se uita la pendula. Cum spunea Brel pe vremuri, pe cand inca se facea muzica, nu zgomot, si poezie, nu latraturi:

Les vieux ne rêvent plus, leurs livres s'ensommeillent, leurs pianos sont fermés,
Le petit chat est mort. Le muscat du dimanche ne les fait plus chanter,
Les vieux ne bougent plus, leurs gestes ont trop de rides, leur monde est trop petit,
Du lit à la fenêtre, puis du lit au fauteuil, et puis du lit au lit,
Et s'ils sortent encore bras dessus, bras dessous, tout habillés de raide,
C'est pour suivre au soleil l'enterrement d'un plus vieux, l'enterrement d'une plus laide,
Et le temps d'un sanglot oublier toute une heure la pendule d'argent
Qui ronronne au salon, qui dit oui, qui dit non, et puis qui les attend.

Ceea ce va doresc si Dvs. Tot un poet a zis-o mai bine: Viata adanca si moarte senina.

:)


LATER EDIT: Si iata ce iese din tot acest articol, daca il scuturi bine si il bagi in mixerul de Wordle:



Useless fun, ain't it? :) Citeste tot...

Limba e vie

Am avut recent discutia asta cu Mihai si cu Luminita si cu Domnita. Eram la meci, prezentatorul a spus nu stiu ce anglicism si eu au sarit ca arsi ca asa ceva ar trebui interzis.

Problema este ca intr-o limba nu poti interzice cuvinte, expresii, reguli gramaticale. Poti sa ai si paishpe Academii gomoase, ca lumea vorbeste tot cum simte ea. Iar limba, in consecinta, se misca, se schimba, se modeleaza. Ca un animal lent si puternic. Ca mierea. Ca lava. Ca mucegaiul si puroiul din care tzashnesc lucruri frumoase.

Cuvintele intr-o limba sunt ca banii. Unii sunt buni si raman, intra in circulatie. Altii sunt calpi si falsi si de tinichea si atunci, incetul cu incetul, sunt aruncati in uitare. Ashijderea si cu cuvintele. Unele barbarisme devin cele mai bine infipte cuvinte din limba. Auzi, bre furculitza bre? Altele raman doar la nivel de ciudatenie afectata.

Lumea, oamenii, folosinta, nivelul supra-personal, statistic, de puhoi de multime de nenumarate interactiuni lingvistice decide. Nu Academia extensiei mele rushinoase. Francezii se chinuie ca nishte fraieri. Ar trebui sa lase limba sa infloreasca asa cum simte ea.

Mi-am amintit de aceasta discutie citind elegantul, asezatul, echilibratul interviu cu d-na Rodica Zafiu, prodecanul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti.

I'auzi i'auzi. Copy Paste bucatzi din el -

Uups. Am zis Copy Paste? Sa vina politzia lingvistica sa ma bata cu nuiaua de alun la inexprimabile. Sa ma doara, mama mea de barbar carele chinuie biata noastra limbishoara... Limbishoara noastra scumpa. Unde eshti, tu, Prutene, sa putrezeshti prin invartire in mormant, ca la rotisor? Unde eshti, tu, Vadime, sa trimitzi legiunile de caini vagabonzi turbatzi, sa ma sfashie cu latraturi groase, romaneshti? Unde suntetzi voi, legionari mandri, sa ma impushcatzi in padure?

Damn it. Life is a bitch and them we learn Romanian.

:)

================
Sunt mulţi cei care folosesc sintagma „ stricarea limbii”. Ce înseamnă a se strica limba? E posibil să se strice limba română?

E o posibilitate extrem de redusă. Conceptul de „stricat” este unul evaluativ şi discutabil. Din punct de vedere ştiinţific, considerăm doar că limba se modifică, este într-o schimbare permanentă. Când cineva numeşte schimbarea „stricare”, e vorba, de cele mai multe ori, de o apreciere subiectivă, de exprimarea unui sentiment. Sigur că putem spune că o limbă riscă să se piardă, să se degradeze, când – sub influenţa altei limbi - ajunge la stadiul de creolă, în care gramatica se simplifică iar cuvintele sunt total amestecate. Dar stadiul acesta este foarte greu de imaginat pentru o limbă de cultură ca româna, care are o literatură, dicţionare, instituţii culturale. A spune că limba română „se strică” este complet exagerat. Unele dintre schimbările care acum îi sperie pe unii au să dispară, altele au să se integreze.

[...]

O altă problemă - care devine îngrijorătoare - este neglijenţa. Neglijenţa în modul de a scrie şi neglijenţa în amestecarea registrelor. De pildă, cineva trimite prin e-mail o scrisoare oficială care începe cu „Bună” şi termină cu „Pupici dulci”, doar pentru că aşa avea setat formatul de scrisoare şi nu s-a obosit să verifice ce a scris.

Vedem la Parlament, în ziare, la televiziune înjurătura amestecată cu formula elegantă, argoul cu vorbirea înaltă: se creează astfel un haos, care, de altfel, e un haos al societăţii, reflectat în limbă.

Tot neglijenţă este şi scrisul fără diacritice româneşti. Evident, sunt situaţii de comunicare - chat, e-mail - în care e normal să nu le foloseşti, pentru că asta-i convenţia, în bună parte impusă de limitele sistemului. Dar pe site-ul unui minister nu e admisibil să apară texte fără diacriticele româneşti, pentru că acolo mijloacele tehnice există şi nu e vorba de o comunicare rapidă, ci de un mesaj care va rămâne vizibil mult timp, deci trebuie să respecte ortografia românească.

[...]

Nu poţi alunga împrumuturile necesare şi nici chiar împrumuturile la modă, pentru că, dacă acestea încep să circule, înseamnă că nu sunt cu totul inutile: înlocuiesc o formulă mai lungă, se specializează pentru o nuanţă de sens, conotează ceva suplimentar.

[...]

Totuşi, există o reacţie împotriva excesului de împrumuturi chiar din interiorul limbii. De pildă, „ a downloada” este un barbarism care s-a folosit insistent la început, după care mulţi au început să spună „a descărca”, fară ca vreo academie să le fi impus lucrul acesta. Putem avea încredere că limba va selecta soluţiile mai bune. Uneori va rămâne anglicismul pe care nu-l mai simţim ca un corp străin, alteori traducerea lui. Astăzi se spune „calculator” de mai multe ori decât „computer”.

Multe anglicisme sunt acceptabile în jargonul de specialitate. E normal ca oamenii care fac parte din grupuri restrânse, cu preocupări comune, să folosească un limbaj special, limbajul meseriei. Problema apare când acest jargon pătrunde în limbajul comun.

Jargonul are o funcţie practică, dar e şi un semn de apartenenţă. Când anglicismele sunt doar un mod de a arăta că faci parte dintr-un cerc de cunoscători, folosirea lor poate fi foarte supărătoare, pentru că este exagerată, inutilă, ornamentală.

[...]

Dar în ceea ce priveşte scrierea cuvintelor din limba engleză? Mie, unuia, mi-e imposibil să scriu „sit” în loc de „site”. E o greşeală?

Aici e o problemă de atitudine culturală şi e clar că tendinţa actuală este de a lăsa cuvântul ca în limba de origine. Arăţi că ştii engleză, că respecţi originea cuvântului, intri într-un sistem internaţional în care cuvintele se recunosc chiar dacă fac parte din limbi diferite.

N-a fost întotdeauna aşa. Multe dintre franţuzismele pe care le folosim astăzi s-au adaptat grafic foarte bine; scriem, de pildă, fără probleme, „veioză”, „şansă”, „antet”. La fel de bine integrate sunt şi mai vechile împrumuturi din engleză: „meci”, „gol”, „hol”, „gem”. Acest gen de transcriere nu se mai acceptă însă (decât în glumă) pentru noile împrumuturi. De aceea, DOOM-ul din 2005 a revenit asupra unor propuneri de adaptare, faţă de ediţia din 1982. De pildă, în 1982 se propunea forma „cocher” pentru numele rasei de câini. Nimeni nu a urmat această prescripţie şi acum s-a revenit oficial la forma „cocker”.

E clar că tendinţa actuală este de a nu adapta, dar acest fapt ne pune în mare dificultate. Limba română are flexiune şi alternanţe care modifică grafia engleză. Când formezi pluralul de la „bodyguard”, cum îl scrii? „Bodyguarzi”? Sau de la „boss”? Sunt probleme foarte mari, care duc inevitabil către un caracter hibrid, de tranziţie al adaptării grafice. Lingviştii propun soluţii pentru fiecare cuvânt în parte, soluţii care vor fi validate sau nu. Sunt cazuri de cuvinte care nu se adaptează, de pildă „computer”. Sunt foarte puţini cei care l-ar scrie „compiuter”. Îl scriem şi îl pronunţăm ca în engleză, de foarte multă vreme.

Nu există soluţii ideale, chiar dacă unii îşi închipuie că e foarte simplu ca Academia să dea o regulă care să spună că de mâine toate cuvintele se scriu într-un anume fel. Citeste tot...

Ooops

Zice ca in Statele Unite s-a inregistrat un caz de divort pentru ca sotia isi verifica BlackBerry-ul in timpul unei partide de sex.

Waw. Asta da performantza. Stai, draga, un pic, nu te mai hatzana atata, ca nu nimeresc tastele cum trebuie. Hmmf. Hmmmf. Hmmmpff. Ctrl-Alt-Del. F5 F5 F5 ef cinci ef cinci EF CINCI EFFFF CIIIIINCCCIII!

:) LOL.

Courtesy of Hotnews. Si nu, nu sunt dependent de tehnologie. Doar ca nu ma pot lasa de Internet. Da' o sa-mi treaca. Toti murim intr-o buna zi, nu?

:p Citeste tot...

Ar trebui un cantec

Mi-a venit in cap. Spontan, neasistat, nefortzat, nechinuit, nerostit, nebiruit. Cum sare apa din stanca.

Ar trebui un cantec, incapator precum fosnirea matasoasa a marilor cu sare...

Si atunci mi-am zis in sinea launtrului fiintzei mele de constinta shi carne: de ce sa ma chinui numai eu? Ia sa se mai chinuie si stimatii cititori.

Auzi, ba, stimate cititor? Fosnirea matasoasa a marilor cu sare. Arta, nu sondaje. Poezie, nu jucarie. Catarsis lingvistic, nu blogareala.

Hai, noapte buna! Mama voastra de contabili...

:)



Cimpoiul vested luncii, sau fluierul în drum
Durerea divizatã o sunã-ncet, mai tare?
Dar piatra-n rugãciune, a humei despuiare
Si unda logoditã sub cer, vor spune - cum?

Ar trebui un cîntec încãpãtor, precum
Fosnirea mãtãsoasã a mãrilor cu sare;
Ori lauda grãdinii de îngeri, cînd rãsare
Din coasta bãrbãteascã al Evei trunchi de fum. Citeste tot...

Obligatoriu

Am uitat o chestie esentziala: zilele astea, la Telega, am recitit O Scrisoare Pierduta. Fara Internet, am infipt mana in prima carte din bebleoteca de acolo, din Colectia "Biblioteca Scolarului". Caragiale, Teatru.

O bliss! O Heaven! Scriitura de mai mare actualitate, contemporaneitate si expresivitate otravita nu se egzista. Pana la cele mai mici amanunte.

Ar trebui o Hotarare de Guvern prin care, dupe fiecare tura de alegeri, pe postul national cat si pe celelalte posturi comerciale, la aceeasi ora, sincron la fel cum sunt breakurile de publicitate prin conspiratie de marketeri, sa se dea in Prime Time O Scrisoare Pierduta. De preferat varianta aia cu Caragiu si cu Cotescu. Sa vaza lumea ce au votat si cum si-au furat-o. Din nou. Again. And again. Inca o data si inca o data, pentru a nu stiu cata oara.

Cum spunea stimabilul? Simt enorm si vad monstruos. Sa moara pisica daca nu este asa.

Zoe! Zoe... Oneste bibere, onorabile! Oneste bibere!!

:) Citeste tot...

Bliss

Trei zile fara Internet. Trei zile in care

- Am vazut cum bate Rusia pe olandezi. Vorba contabilului: nu credeam sa invat a tzine cu Rusia vreodata. Si totushi. Chiar in contra Olandei. Go figure.

- Am greblat jumate de gradina. Nu am mai pus mana pe grebla de aproape 10 ani. Insa mischarile, o data invatzate, raman acolo infipte in muschi si in oase.

- Am dormit. Am dormit! AM DORMIT! AAAAAAAAARRGHHHHHHHH. Am dormit...

- Am adunat la repezeala fanul, proaspat raspundit din copita (asa se spune: "raspundit", nu "raspandit", si "copita", nu "capitza". Mama voastra de nestiutori intr-ale graiului verde romanesc de Telega. "Mitzorlan", nu "cartitza"...)

... Deci. Unde ramasesem? La repezeala fanul proaspat raspundit, ca a venit o ploicica de ploaie de rapaiala. Si nu am avut furca, si l-am strans barzo barzo cu bratzele, si m-a plouat o ploaie calda de vara. Si a fost o zi placuta.

- Am adunat ciuperci. Cine mai aduna ciumperci, sa i se usuce mainile si batista si baticu shi putza si sa ii cada si sa nu ii mai creasca si ca mine sa patzeasca. Nu, nu mi s-a uscat, nici n-a cazut (inca), insa sa moara ma-sa de ciuperci daca n-am urcat la coaste si am coborat la rape si prin garla si prin frunze uscate si pe langa fluturi negri si misteriosi, pe sub canopia tacuta si inalta a fagilor, cum ar zice Jules Verne, insa mama lor a dracului de ciumperci nema. Niet. Nada de nada. Am gasit o poala de punga chiar la intrare in padure, niste laptosi iuti, si pe urma nimic, cale de doua culmi si trei kilometri. Si tot ce am coborat in cautare de ciumperci a trebuit sa urc. Si mare gafaiala si mare efort si intreita epuizare si multa suferintza patimit-am. Si a fost o zi ceva mai putzin placuta. Ciumpercutza. Cium... Ciummm... CiumMMMPErcutza.

Aaaargh.

- M-am jucat cu fetele. Cartzi. Am mancat in familie. Am stropit florile. Am fost familie. Finally... :)

- Am montat un pat si o comoda de la Ikea. Aaaaaargh. Cine face ca mine, ca mine sa patzeasca. Sa i se usuce si sa cada si sa se ofileasca si sa...

Nu. Nu mi-a cazut. Nici nu s-a ofilit. Inca. Insa sa moara ma-sa de comoda daca nu am butonat prin inshurubare la ea vreo doua ore si jumatate, ba chiar spre trei ore, de am si pierdut prima repriza din meciul Italia Spania.

A, ca era sa uit: a pierdut Italia. Se duce Italia acasa. Vamos, companeros! :)

- Am facut un esantion national. Cap coada, de la zero. Ceea ce va doresc si Dvs. Mi-a bushit o jumatate de zi. Credeam ca-l dau gata in doua ore, dar s-a miscat SPSS-ul ca un cu... ca un curat magar. Dar, pe de alta parte, cine afla cum sta Traianel si cum i-o trage Sorinel? Ai, aud? Mama voastra de conspiratzionishti. Huooo! La sondaje cu voi... :) :p

Si, in rest, a fost un weekend de sfarsit de saptamana placut. Intr-o casa aproape noua, cu parchet proaspat pus, cu camerele proaspat varuite, cu mobila noua (ma rog: un pat si o comoda, dar totusi: plus que rien).

Si m-am gandit la nuvela aia cu rezistentza din munti, cu maquis-ul din Telega. Un trecut alternativ, cu o Romanie care nu ar fi coborat grumazul totalmente si ar fi avut o miscare de rezistenta in anii 50. Cine a citit SS - GB stie despre ce vorbesc.

The rest is silence.

Ceea ce va doresc si Dvs. Citeste tot...

Karaoke

Scrisoare catre un post de televiziune:

“Va rog, terminati odata cu stirile difuzate pe banda din josul ecranului!
Soacra-mea crede ca e karaoke si canta tot buletinul de stiri!”

Courtesy of Iosif. Mai bozgore mai. Mai turcule. Te tzii de shaga, ai?... :) Citeste tot...

Infarct

Infarct. Absolut de infarct.

Ienicerii sunt magnifici. Primesc gol in ultimul minut. Pe urma, cu jumatate de echipa accidentata sau cu doua cartonase galbene, dau gol in ultimul minut de prelungiri. In ultima faza. In absolut ultima faza. E a treia oara cand se salveaza in extremis. Astia sunt imposibil de infrant. Sunt mai ceva ca nemuritorii lui Sergiu Nicolaescu.

Da Doamne, da Allah, da Buddha si Iahve sa-i calce in picioare pe nemtzi.

Deshi, in sinea mea, stiu ca sunt slabe sanse. Fotbalul este un sport jucat de doua echipe de 11 jucatori in care castiga nemtzii.

Mama lor. Manschaftul Panzerului inevitabilitatzii mele...

:) Citeste tot...

Ziare de citit

S-a intamplat ca astazi, spre pranz, sa am drum si treaba pe undeva pe la Gara Obor (Gara de Est, cum mai e cunoscuta). Nu apucasem sa imi iau ziarul de la chioscul din fata blocului. Am obiceiul sa il iau in fiecare dimineata de lucru si sa il citesc, cel putin partial, pe drum spre servici, la stopuri. Insa astazi s-a facut ca nu am mai trecut pe la chiosc, fiind cu un coleg de servici care venise sa ne repare wirelessul.

Si atunci, pentru ca ajunsesem mai devreme la intalnire, parchez pe o straduta laterala si ma duc la un chiosc din intersectie sa-mi iau un ziar, sa treaca timpul cu folos.

- Adevarul si Gandul, va rog!

Mi le impacheteaza, ii intind 100 de mii (inca gandesc in lei vechi, si o sa treaca ceva timp pana o sa trec la denominatiile noi). Le iau, le simt grele la mana. Intre timp, vanzatoarea imi intinde vreo doi firfirei - doua sau trei monezi de o mie. Fac repede socoteala in gand: parca trebuia sa coste mult mai putin. De ce atat? Ma uit in teancul de ziare: ziarul in sine, suplimentul TV (cah! hartie prapadita degeaba: nu imi foloseste la nimic) si, in Adevarul, hopa! Un DVD. unul din DVD-urile acelea din seria Sergiu Nicolaescu.

- A, de-aia e asa de scump, ca are si DVD-ul in el...
- Pai nu de-aia l-ati luat?
- Nu, doamna. Am cumparat ziarul sa-l citesc.
- Cum?? Nu l-ati luat pentru DVD??

O uimire sincera, de vanzatoare de ghereta de Sectorul 2. Mare sector, mare caracter; o densitate intelectuala de ecsceptzie pentru capitala noastra.

Imi iau la revedere si ma indepartez agale, spre chioscul de merdenele. In sinea mea, unul mic si trist tipa, cu gura larg cascata, ca in The Wall: Doamne, in ce hal am ajuns, sa se mire vanzatoarele de la taraba de presa ca lumea cumpara ziare ca sa le citeasca, nu pentru DVD-uri...

:) Citeste tot...

Los Manelos

Sa nu va mai aud ca numai noi suntem si dregem.

Vamos a matar, companeros! Mai mai... :)

Citeste tot...

Expresivitate scurta

LOL. Mai bine gasit nici ca se putea. Courtesy of Bogdan B, via Piticu

Tara Lalelelor 2 -
Tara Manelelor 0 Citeste tot...

Pozele de dimineata

Imi beau cafeaua si imi verific mailul si frunzaresc junk-mailurile haioase primite de la prieteni. Dintre care unul cu cele mai cele poze din anii nu stiu care.

Ceea ce va doresc si Dvs.

Uitati-va la aia cu biciucleta in flacari. Poetry in fire :) Sau la aia cu pipilizarea printre stropitori. Pointilism curat. Sau la aia cu sarpele si pasarica. Da-mi, mama, cu lama de ras pe shira spinarii...

Enjoy. Pana joi. Sau pana la Judecata de Apoi. Cand vom fi plini de noroi.

:)

Poetry on Fire


Military Intelligence


The Monkey Within Cringes


Cute Pussy


The Fisher King


Brute Flower


Ravages of Age


Join The Dots...


Blowin' In The Wind


Give'im Tongue!


Parenthood


Red In Tooth And Claw


Cold Serenity


Partieeeee!


Saving The World


Nature 1 - Humans 0


That's Why We Love Them
Citeste tot...

Great quotes

Two great European narcotics, alcohol and Christianity.
Friedrich Nietzsche

When we remember we are all mad, the mysteries disappear and life stands explained.
Mark Twain

A new British survey has revealed that 9 out of 10 people like Chocolate. The tenth lies.
Robert Paul Citeste tot...

Chukosophia

And now for somepin completely different. Prea multa seriozitate strica. Sa ne aducem aminte ca suntem muritori, si ca toti ii datoram lui Chuck un moment de adulatzie.

Courtesy of Sorin. Carele si el, ca si noi toti, se inchina la nemuritoru idol Chuck.

:)

=======

Chuck Norris nu poarta ceas. El decide cat e ceasul.

De ce doarme Chuck Norris cu lumina aprinsa? Nu pt ca ii e teama de intuneric, ci pentru ca intunericului ii e frica de el.

Chuck Norris nu va face niciodata infarct. Inima nu e atat de tampita sa-l atace.

Chuck Norris joaca ruleta ruseasca cu pistolul plin. Si castiga mereu.

In loc de picaturi de ochi, Chuck Norris foloseste sos picant.

Cand Chuck Norris taie ceapa, nu plange el, ci ceapa.

Chuck Norris nu are frunte. Ala e doar al treilea sau pumn.

Nu exista lesbiene. Doar femei care nu l-au cunoscut inca pe Chuck Norris.

Chuck Norris doarme cu perna sub pistol.

Chuck Norris stranuta cu ochii deschisi.

Cand merge la culcare, Bau-Bau se uita in dulap si sub pat sa nu fie cumva acolo Chuck Norris.

Chuck Norris a reusit sa numere pana la infinit. De doua ori.

Chuck Norris poate sa aplaude cu o singura mana.

Chuck Norris poate sa dea foc la furnici cu lupa. Noaptea!

Chuck Norris a lovit odata un cal in barba. Descendentii acelui cal se numesc acum girafe.

Chuck Norris a inghitit odata un borcan de somnifere. L-au facut sa clipeasca.

Cand Chuck Norris intra in apa el nu se uda apa se Chuck Norris.

Toti copii cand erau mici aveau chiloti cu superman,superman avea chiloti cu Chuck Norris

Chuck Norris e cunoscut pentru modestia lui, dar recunoaste ca este a 8-a minune a lumii.

Tu traiesti pentru ca te-a lasat Chuck Norris in viata. Citeste tot...

The End Of Oil

Courtesy of Saptamana Financiara, right now I'm about to finish reading The End Of Oil (Paul Roberts, 2004).

The story is simple: the oil is gonna end. Good or bad, perpetrator of progress or of pollution, angel or devil, it doesn't really matter. The oil is gonna end. Gata. Kaput. Hasta la vista, babe.

The question is: what we are going to do? How will the world cope with the transition to an economy based on a different type of energy?

The book is well written and balanced. Although the author is basically against the oil-produced energy (and, more generally, the energy based on fossil fuels, due to its environmental externalized costs), he doesn't fall into the trap of depicting the oil and energy producers and the other usual culprits (e.g. car makers) in the simplistic devilish colours, the way Greenpeace and other environmental activists do. On the contrary, the book is well-balanced, based on sound economic thinking and taking in account the difficulties these industries have to face as well.

But this is not the purpose of this post. There are tons and tons of well-thought reviews. What I want to show you now is, as usually, a graph. The level of USA oil consumption, both domestic production as well as imports, since 1982. Source: Energy Information Administration

They have a mighty problem... Watching this graph, the war on terror, on Irak, Iran, Afghanistan and other coins of the world is seen with fresh eyes.

Prepare. The WWIII is about to start. If it didn't already start.

:(

PS: You can find the book here, on Books.Google.

USA Production and Imports, 1983 - 2008




And a longer look on the USA Oil Production. Look how it peaks in the early '70s.

Citeste tot...

Slogan de Modrogan

Zice ca un anumit slogan, de la un anumit partid, ar trebui schimbat, in lumina pretzioaselor indicatzii date de catre electorat.

Zice ca s-ar potrivi mai bine "Demisii, nu discutii" in loc de "Solutii, nu discutii"

Oameni rai. Prieteni rautaciosi. Lume meschina. Ce stiu ei patima si durerea. Soarta si intristarea. Amarul si suferinta. Jalea si cainta.

Stolo, fa-te ca razi...

:) Citeste tot...

Music Of Heavens

Citeste tot...

Shorici cu capshuni

Stam, ne uitam la meciul Romania - Olanda si mancam sorici si capsuni.

We're so cyberpunk... :)

Promit sa pun poze. E si un pepene pe acolo. Sorici, capsuni, floricele, pepene, caise, carnati de Plescoi. Si Laphroaig, of course. O bautura traditionala din Telega. Cum intri in Scotzia, pe stanga.

:) Citeste tot...

Mda... :(

Sta nebunul sus pe deal, se uita de jur imprejur shi, chiar daca e nebun cu tichie roshie, cu grimasa de Kalashnikov, tot le spune bine.

Mda. Shi are dreptate, nebunu' dracu' :(


Day after day, alone on the hill,
The man with the foolish grin is keeping perfectly still.
[...]
But the fool on the hill,
Sees the sun going down.
And the eyes in his head,
See the world spinning around.

Courtesy of Gandul.

===========

Disidenţii nechezol
de Cristian Tudor POPESCU | 17 IUNIE 2008

Iliescu, C.V. Tudor, Băsescu, Becali, Oprescu. Fiecare dintre aceste vedete politice afirmate după ’89 a fost percepută ca un surogat de disidenţă, ca o amăgeală de opoziţie faţă de establishmentul comunisto-securist. „De-atâtea surogate apetitul laş/ O să se simtă-n oase la urmaşi“ scria Adrian Păunescu pe vremea când încă mai era poet şi nu el însuşi un surogat. Nu numai cafeaua era înlocuită cu legendarul nutreţ pentru cai numit „nechezol“, în Pseudonia amurgului de ev ceauşist şi disidenţa era contrafăcută. Ion Iliescu, un opozant de şedinţă, de „cadru organizat“, cu prezidiu şi ordine de zi, care n-a păşit niciodată în stradă, ca Havel sau Walesa. C.V. Tudor, un gazetar cu un discurs naţionalist violent, îmbibat de antihungarism şi antisemitism, bucurându-se de sprijinul tacit al lui Ceauşescu. Traian Băsescu un „băiat deştept“ al anilor ’80, îmbinând misiunile „speciale“ în Occident cu bişniţa de whisky şi Kent. Gigi Becali, alt „băiat deştept“, care se strecura prin gardurile regimului cu turme de oi şi camioane cu blugi. În fine, Sorin Oprescu, doctorul miştocar, vlăstar al nomenclaturii din Primăverii, care-ţi vorbeşte „fără fasoane“. Ion Iliescu a fost primul care a beneficiat de încrederea populară. În 1996 s-a produs cea mai pronunţată distanţare de anii ’80 a poporului român prin votul acordat lui Corneliu Coposu. Revenirea speriată la matcă a început în 2000, prin propulsarea lui C.V. Tudor în turul doi al prezidenţialelor. A continuat cu victoria lui Băsescu din 2004. În ultimii doi ani, Becali a urcat până la poziţia a doua în încrederea populaţiei. Acum a venit rândul lui Oprescu.

Acesta este careul de aşi cu care am început mileniul politic, foşti profitori excentrici, neortodocşi ai sistemului ceauşist. Sunt personaje care ştiu să înjure în privat şi în public, să spună bancuri porcoase, să vorbească „verde-n faţă“, să joace rolul „independentului“, al luptătorului de unul singur cu mafia, cu sistemul ticăloşit, cu diavolul şi cu partidele politice. Să creeze impresia că sunt tot timpul furaţi, nedreptăţiţi, împiedicaţi să lucreze, că presa îi asupreşte, că există o conspiraţie generală împotriva lor.

Dar că, odată ajunşi la putere, vor şti să dea de pământ cu hoţii şi urâţii din ţară.

Aceasta este familia „ideologică“ din care face parte noul primar al Capitalei, dl. Sorin Oprescu. Procedeul său câştigător a fost de o simplitate consternantă: şi-a însuşit angro discursul lui Băsescu, l-a ridicat pe noi culmi identificând duşmanul mai mult decât în partide, mai mult decât în clasa politică, în însăşi viaţa politică („Viaţa reală bate viaţa politică în fiecare zi“), în politic ca mod de a fi în cetate („Politicul trăieşte o iluzie, aceea că e important pentru viaţa oamenilor“), după care i-a tras o tuşă mai „soft“ faţă de stilul conflictual al actualului preşedinte.

Nu pot în aceste condiţii să nu-mi pun întrebarea: cum de se lasă românii prostiţi periodic atât de uşor de tupeismul şi demagogia fără limite, de teatrul gros pe care-l joacă aceşti disidenţi nechezol? Răspunsul cred că este: vor să se lase prostiţi. Ani de zile, imensa majoritate a poporului român a vieţuit în complicitate laşă cu sistemul ceauşist. Foarte puţinii opozanţi autentici au fost şi au rămas nişte „ciudaţi“, nişte „nebuni“. România, spre deosebire de alte state roşii din Est, a intrat în anii ’90 fără să-şi fi consumat falsele soluţii reformatoare în cadrul unui sistem imposibil de reformat. Anii ’80 au devenit un alt „obsedant deceniu“ care ne bântuie şi acum. Votarea entuziastă de ani buni încoace a tot felul de „independenţi“, a disidenţilor care nechează scoţând foc pe nări, este o compensaţie morală autoacordată, forma maximă, jalnică şi târzie de „curaj“ a poporului român postcomunist. Citeste tot...

Logica inoxidabila

S-au intors fetele de la Telega. Andra, fata noastra cea mica, de doi ani si ceva, presque trei, nume de cod "Ant'a P'anta", face caca in seara asta. Pe veceul cel mare, semn de adanca maturitate. Termina, ma cheama sa o dau jos.

- "Bravo, Andra! Acuma hai sa ne spalam pe maini..."

- "Dar nu am facut caca pe maini!"

Mai spune ceva, daca potzi. Academicianca o face tata. Premiul Nobel pentru logica.

Concluzia? Oameni mari, nu mai facetzi caca pe maini!

:) Citeste tot...

Yeeehaaa!

As some of you might now, and the rest of you will surely never do (since you are naive outsiders, not in the know, and we won't invite you inside :p ), amnesiac just granted us with a gorgeous 70 mm print version of the Big Trail (Raoul Walsh, 1930).

One of the great movies of the early talking era. A beauty in itself. The movie that put John Wayne on the trail (and almost killed his career). Gorgeous scenery, great movie making. You should see it someday. I can rent you a copy... :p

I remember watching it, some more than 10 years ago, in an empty library somewhere in the middle of Mid West, during a snowy winter. but that's another story, for another time and another post :wink:

That's why life is beautiful. That's why friends are for. That's why Exit Polls sometimes get right. Isn't it, my friends?

:)

Stir it up! Gidd'up! ! Gidd'up! Make my day...








Citeste tot...

Firefox 3 download day

Courtesy of Ipo. Ia uite ce scrie Ipo aici, ca e priceput la vorbe si mi-e lene sa reformulez inca o data din nou pentru a doua oara ce el a spus deja.


Maine se lanseaza varianta 3 a vulpitei [...]

Ideea este ca ceil de la Mozilla, care ofera gratis acest browser, vor sa bata recordul mondial la downloaduri intr-o singura zi.

Eu m-am inscris deja si maine o sa fac primele teste cu noul produs. Pe langa mine mai sunt inca vreo 1,5 milioane de oameni care au promis ca o sa faca la fel.

Avand in vedere ca programul este free si este unul din cele mai apreciate browsere de internet din lume, nu vad de ce nu ai urma exemplul meu. Sa-i ajutam pe baietii si fetele de la Mozilla sa bata recordul mondial! Inscrie-te si tu!

Download Day

Astfel incat va propun sa
a) sa ii multumim lui Ipo pentru stire
si
b) sa vulpizam prin firefoxpruire.

Enjoy. Pana joi. Sau pana mai apoi. Citeste tot...

Sa-i iubim pe italieni!

Cum ar spune un bun prieten de-al meu, spurcat la gura si totalmente sincer in creierul sau sexuat: sa-i iubim pe italieni cu toata grosimea, taria shi putirintza de care suntem in stare. Un falnic popor merita o falnica strapungere.

Mama lor. Pe ei, pe ei, pe ei pe ...

Courtesy of Hotnews.

=========

La Stampa: In Italia, moralitatea e ca gripa, pleaca si vine.
Popor de smecheri, de Moggi si sclavi machiavelici, redescoperim cinstea!
de Vlad Epurescu
Luni, 16 iunie 2008,

Donadonii si jucatorii sai, desfiintati de presa italiana

Jurnalistii ziarului La Stampa i-au desfiintat pe jucatorii lui Donadoni si ii considera "dobitoci" pe olandezi, daca nu vor lasa Romania sa castige si sa se califice in sferturi. Intr-un editorial, se condamna mentalitatea poporului italian si prestatia execrabila a Squadrei Azzurra la acest turneu final.

“La noi moralitatea e ca gripa. Plea­ca si vine. Acum vine. Popor de Moggi, smecheri si sclavi machia­ve­li­ci, redescoperim cinstea. De vineri seara, motto-ul e sa pri­mim de la altii ceea ce altii nu as­teapta ni­cio­­data de la noi. Am ciu­gulit un punct mizer in doua partide si acum cersim mila si fair-play. Noi, cam­pi­o­nii aranjamen­te­lor si maes­trii pac­tului scelerat, ne agitam ca sa pre­venim un scandal deloc scan­da­los. Si ii invitam pe batavi la imensa cina a cretinilor. Pentru ei conteaza doar sa joace ca sa castige. Deci, sa piardă. Daca nu-s do­bitoci, stiu ca tre­buie sa e­vi­­­te in semi­fi­na­le fiara ra­­ni­tă, Italia ori Fran­ta, pre­­­fe­rand o Ro­­m­a­­nie e­pu­i­za­ta si sa­­tu­la", noteaza editorialistul Roberto Beccantini. Citeste tot...

Maini dibace

Am descoperit ca sunt un bucatar foarte bun si ca ma pricep sa gatesc mancare chinezeasca.

Secretul talentului? O dexteritate digitala peste medie pe tastatura telefonului.

Yummie! Sa ne fie de bine...

:wink: Citeste tot...

Alter Ego

Zice ca unul cu mustatza, burtica shi inceput de chelie l-ar fi dat sambata invingator pe Oprescu intr-unul din principalele cotidiane romanesti. Unul din tonomate, doar ca de partea ailanta a oprobiului prezidentzial :)

Si zice ca Oprescu chiar ar fi castigat.

Ma intreb oare, mustaciosul ala cum se simte? Mama lui. Ar trebui sa-i fie rusine, nu? Face sondaje nashpa, carele minte, si Exit Poale carele da peste marja. Mama lui...

Luatzi de cititi aici si aici ce zice mustaciosul. Nu eu. Altul. Cu totul altul decat mine :) :p. Mustaciosul asta nesuferit zice ca o sa fie strans, dar ca o sa castige Oprescu. Si ca soarta alegerilor se va decide intre sectoarele 3 si 5. Si chiar asa a fost, traiasca-m... traiasca-i mustatza lui de would-be rugbist.

Courtesy of Cotidianul. And of Pavel Lucescu, of course. Txs, Pavele. Victorie: am infrant! :) Citeste tot...

I'auzi i'auzi

Cu dedicatzie. Stai sa dau drumul la tonomat, ca Valerian Stan: Da mama cu biciu'n mine // Ca n'am ascultat de tine...

Data viitoare sa avetzi incredere in sondaje. Ailantzii au avut. Mai mascat, mai voalat, mai viclean, dar au avut, dupa cate se pare.

:)

Courtesy of Cotidianul. Unde jale shi suspin este. Caci toate sunt trecatoare, si ai durerii suntem cu totzii. Deshertaciune a deshertaciunilor, numele tau este deshertaciune.

==========
Electoratul are întotdeauna dreptate
Sever Voinescu
15 Iun 2008

Cei care simt deja gustul amar al înfrângerii au primele reacţii. Mi se plâng de electorat. “Oamenii noştri nu ies la vot” - spun ei exasperaţi, iluzionându-se că cei care nu au votat astăzi, dacă ar fi găsit o urnă-n drumul lor, le-ar fi votat masiv candidatul.

Voi mai auzi, în zilele ce vin, asemenea lamentări. Sper numai ca ele să nu devină explicaţii asumate, concluzii ale unei analize. Este mare nevoie de un moment de luciditate în tabăra învinşilor de azi.

În realitate, oamenii votează normal, reacţionând cu firească decenţă la ceea ce li se oferă. Amintiţi-vă sondajele prin care partidele urmăreau să-şi stabilească candidaţii. Pe segmentul de dreapta, cel mai consistent în Bucureşti (o dovedeşte votul din Consiliul General, vot pur politic, în care forţele de dreapta au o majoritate relaxată), candidatul dorit de electorat era Negoiţă. Al doilea era Videanu. Abia al treilea era Blaga.

Pe segmentul de stânga, cel mai dorit candidat era Oprescu. PD-L a aruncat în luptă pe al treilea favorit, care, prin jocul întâmplărilor, a ajuns în finală cu primul favorit al electoratului stângii. Întrebat fiind, înainte de desemnarea candidaţilor, pe cine preferă, electoratul a răspuns. PD-L nu a ascultat electoratul acum două luni şi a luat o decizie de cancelarie în privinţa candidatului pentru Bucureşti. De aceea ar fi penibil să-i reproşeze ceva electoratului acum.

Evident că, între Blaga şi Oprescu, Blaga este un primar mult mai bun. Dar ce folos? Având în partid primarul pe care şi-l dorea chiar toată lumea, să trimiţi în luptă pe altul înseamnă să-ţi asumi un mare risc. Sau să fii atât de orb încât să crezi că oamenii votează prin transfer de simpatie de la Băsescu spre orice candidat PD-L.

În această confruntare s-a luptat favoritul nr. 1 al stângii (cu beneficiile unui “spin” care l-au făcut să pară unora drept independent) cu favoritul nr. 3 al dreptei. Au ieşit aproape la egalitate, cu un uşor avans pentru omul stângii. Nu rămâne decât să ne dăm seama ce ar fi fost dacă, aşa cum era normal, se lupta nr. 1 al dreptei cu nr. 1 al stângii. Iar vina pentru că nu a fost o competiţie între cei doi “numero uno” aparţine integral PD-L. Citeste tot...

Multzumesc!

Doamnelor shi domnilor, stimatzi clientzi,

Multzumesc tuturor pentru increderea acordata.

No, really. There's no pun intended. E pe bune. Va multzumesc!

Multzumesc celor care ne-au dat sansa sa facem asta. Multzumesc ca atzi avut rabdare, in ciuda celor trei puncte procentuale in plus pentru Blaga la turul I (damn it :p ).

Multzumesc tuturor prietenilor (Cristi, Belle de Jour, Mihnea, Ipo and all the rest) care ne-au felicitat pentru rezultatele de aseara. Suntetzi nishte dragi shi va ashtept in continuare.

I drink fer your friendship. :) :friends:

Si acum...

Si acum: multzumesc celor care nu au avut incredere cand le-am spus ca Oprescu este de departe cel cu nivelul de incredere cel mai ridicat din Bucuresti, chiar mai ridicat decat al lui Basescu. Acum e primar. Sau, cine stie, poate au crezut in ce le zicem, dar au stiut bine sa-si mascheze interesul :) :p :/

Multzumesc celor care nu au crezut ca Vanghelie va trece prin furcile caudine ale turului II. Dom' primar, credeai ca te facem din sondaje? Din pacate, nu te-am facut, si realitatea a fost cam pe-acolo pe unde itzi spuneam acum doua-trei luni.

Multzumesc tuturor celor care ne-au luat la extensia penila pentru ca noi spuneam ca Piedone o sa castige en fanfare sectorul 4. Atzi facut mishto de noi shi de sondajele noastre. Nu, nu voi, dragi bloggeri: voi oricum nu-l avetzi la suflet pe Piedone. Vorbesc de clientzii politici, aia care iau decizii pe cine sa sprijine si in cine sa-si bage banii, care se uitau chiorash la noi shi nu dadeau doi bani pe sondajele noastre, crezand ca-i facem din vorbe, ca suntem ai lui Voiculescu. Iata ca Piedone de departe a obtinut cel mai bun scor in turul II - singurul la care a inceput cu 6. Ei, cum e cu sondajele alea carele e proaste si carele nu spune adevarul shi mintzesc? Mama voastra... :(

Multzumesc tuturor celor care, pe forumuri, pe bloguri si pe cale orala, la televizor si in alte talk show-uri de mare sentiment angajat:), ne-atzi facut cu ou si otzet. Ca suntem, ca facem, ca ar trebui sa ne ducem la mama acasa si sa ne ascundem sub pat. Stiti voi: Antonesei, Ungureanu, Badea, Cristoiu et ejusdem farinae. Cum ar spune omul de stiinta la modul stiintific: Purta-mi-atzi papionul in shpagat pana la Iasi... :)

Multzumesc tuturor clientzilor care, la inceputul intalnirii, tin sa ne asigure pe un ton flegmatic, ca nu au deloc, dar deloc incredere in sondaje, cu un aer de scarba si de superioritate dat de prea multzii bani si de prea multa putere, insa care stau cu sufletul la gura dupa rezultate. Ei, cum e? Sunt bune sondajele?

De asemenea, multumesc din partea unui prieten pentru cei care nu au avut incredere in sondajele lui, intr-unul din judetzele portocalii ale tzarii. Clientul si-a furat-o, ferm convins pana in al treishpelea ceas ca toata lumea il iubeste si ca o sa ia vreo 40%-45%, in ciuda sondajelor care ii spuneau ca pierde constant teren.

Si, in general, tuturor, multzumesc. I drink this Laphroaig, early in the day, fer yer health, yer beauty and yer future. Citeste tot...

Uite'atat de strans

Va tot spuneam ca a fost strans de tot si ca pana in ultima zi am avut inima indoita.

Uite de aia. Sa nu va mai aud ca suntetzi carcotashi.

Enjoy! :)

Citeste tot...

Romania libera de tot

LOL. Nu le convine rezultatul, si atunci incearca sa o dea cotita. Intai anunta ca alea alea: CCSB si INSOMAR au facut Exit Poll, au dres, Oprescu a iesit. Alea alea.

Pe urma, pentru ca au o cauza de aparat, precizeaza cu superba siguranta:

Precizam ca aceste date au o marja de eroare de aproximativ patru procente, ceea ce inseamna ca rezultatul real al votului este inca incert.

Va datzi seama ca daca rezultatele erau 57 la 47, marja de eroare identificata cu macsima precizie stiintifica de catre Romania Libera devenea subit 7%? Poate chiar 8%?

LOL again. Si mai zicetzi de noi ca facem shi ca dregem.

Uite aici dovada. Varza, frate, varza cu suc de mure degerate.

:) Citeste tot...

Rowe's Rule

Rowe's Rule: the odds are five to six that the light at the end of the tunnel is the headlight of an oncoming train.

Paul Dickson Citeste tot...

Evolutie pe parcursul zilei

Citeste tot...

Baietzii au incercat

In ultima jumatate de ora, inaintea transmiterii rezultatelor, am primit cel putzin 5 telefoane si / sau SMSuri care
a) sa ma traga de limba cum dam noi
si
b) sa ma persuadeze, prieteneshte si dezinteresat, ca SIGUR SIGUR INSOMAR-ul o sa dea pe Oprescu cu 51.5. Sau cu 52. Si ca ar fi bine sa-l dam shi noi la fel.

Bravo, baietzi! Nice try. Sa mai incercatzi si data viitoare. La toamna...

:) Citeste tot...

Sunteti gata?

Suspans. Suspans.


Fuckin' heart attack.


:)

Citeste tot...

Great quotes

Son, when you participate in sporting events, it's not whether you win or lose... it's how drunk you get.

== Homer Simpson ==

Are dreptate. Simi, unde eshti?

:) Citeste tot...

Regresie cu stropi

Nu, nu e ce credetzi voi. E pur si simplu un scatter cu incrucisharea datele care le aveam eu ca fiind cele mai oficiale, cele mai proaspete, cele mai 2008, cu datele care le dau ei ca fiind si mai oficiale, shi mai 2008. They're mostly there, buc pe buc, except some stropi.

Ia hai sa vedem: shti sa citizi?

Pe x alea ale mele (teoretic tot de la BEC). Pe y alea ale BEC-ului, de dupa turul I.

Citeste tot...

In doua saptamani

In doua saptamani. No matter what.

Aici






Sau aici






Nu'i asha, Sorine? Citeste tot...