În spaţiul european mai ales, abordările de tip realist sunt privite cu reticenţă, în locul lor fiind utilizat instituţionalismul liberal şi abordările post-moderne (teoria critică şi constructivismul). Acest lucru se reflectă, oarecum, şi în formularea politicilor externe, elementele hard ale puterii fiind ignorate, în favoarea celor soft, iar concepte fundamentale precum „interesul naţional” sunt destinate „deconstruirii” academice.
Acest climat intelectual poate genera disonanţe cognitive pentru acei specialişti care se găsesc în posturi diplomatice şi se confruntă cu politicile de putere ale unor actori statali. Statul naţional, ca actor principal al sistemului internaţional, a fost poate neglijat prea mult şi asistăm în momentul de faţă la ascensiuni unor puteri care şi-au construit politicile externe în jurul realpolitik-ului (India, China, Brazilia) şi a conceptului de interes naţional.
Este relevant pentru această dezbatere faptul că propunerea Rusiei privind un nou tratat care să definească arhitectura de securitate europeană este pusă în termenii realpolitik-ului, aducând aminte de viziunea geopolitică a cancelarului Metternich
George VIŞAN, Impresii despre cooperarea NATO-Rusia (Civitas Politics)
ABCul politic, cu Ernu și Rogozanu
Acum 4 ore
4 comentarii:
@George,
esti mare domle! te promoveaza Turambar.
Domnu Turambar,
felicitari pentru curaj!
Dap. Am citit despre o miuta, intre bocuri, la marginea cartierului.
"Din păcate nici un expert rus nu a fost prezent să ne ofere perspectiva Kremlinului, iar reprezentanţii ambasadei Rusiei, deşi prezenţi, nu au luat parte la dezbateri (spre deosebire de alţi diplomaţi străini)" spune totul.
:(
Multumesc de citare!
atata timp cat zice ca rusii e rai, compunerea aia e cea mai analiza pertinenta din cate se exista
Trimiteți un comentariu