vineri, 30 martie 2012
Korarini Sensei
Interviu realizat anul trecut de catre Sensei Bunea, la primul stagiu al lui Sensei Corallini in Romania. Daca va uitati bine si-l rugati pe cameraman sa intoarca lentila :), ma veti vedea si pe mine pe undeva pe acolo, ascultind cu atentie limba italiana :).
Joke aside: Sensei Corallini va veni a doua oara la noi anul acesta in mai, prilej cu care se va tine din nou un stagiu la Dojo Itsushin in Bucuresti, organizat de Sensei Mitu. Va asteptam.
Courtesy of Sensei Bunea :bow:
.
Citeste tot...
Cine ia numele Domnului în deșert, cu mare Aikido va fi lovit
Sǎ nu ziceț cǎ nu vam spus... :(
.
Citeste tot...
joi, 29 martie 2012
Prin sîngele ceții, ca o ezitare, fiara
* * *
Prin sîngele ceții,
Ca o zvîcnitură,
Fiara.
* * *
Prin sîngele ceții,
Tăietură proaspată,
Fiara de fier.
* * *
Prin sîngele ceții,
Rană crudă și rea,
Fier înfipt în mațele cerului.
* * *
Prin ceață
Ca o gheață
Fiara se-nalță.
* * *
Prin ceață
Foc și frică și gheață
Fiara se-nalță.
* * *
Prin ceață
Ca o gheară
Se înalță.
* * *
Haiku is a very short form of Japanese poetry typically characterised by three qualities:
- The essence of haiku is "cutting" (kiru). This is often represented by the juxtaposition of two images or ideas and a kireji ("cutting word") between them, a kind of verbal punctuation mark which signals the moment of separation and colours the manner in which the juxtaposed elements are related.
- Traditional haiku consist of 17 on (also known as morae), in three phrases of 5, 7 and 5 on respectively. Any one of the three phrases may end with the kireji. Although haiku are often stated to have 17 syllables, this is incorrect as syllables and on are not the same.
- A kigo (seasonal reference), usually drawn from a saijiki, an extensive but defined list of such words. The majority of kigo, but not all, are drawn from the natural world. This, combined with the origins of haiku in pre-industrial Japan, has led to the inaccurate impression that haiku are necessarily nature poems.
Modern Japanese gendai haiku are increasingly unlikely to follow the tradition of 17 on or to take nature as their subject, but the use of juxtaposition continues to be honoured in both traditional haiku and gendai. There is a common, although relatively recent, perception that the images juxtaposed must be directly observed everyday objects or occurrences.
.
Citeste tot...
miercuri, 28 martie 2012
Vin alegerile! [NSFW]
Cine face click, nu stie peste ce va da.
Sa nu zicetz ca nu v-am spus...
Click to follow in LalaLand.
.
Citeste tot...
Din matematicǎ s-a întrupat Electra
Așa s-a întrupat Electra. Așa sunǎ inevitabilitatea. Așa vine sfîrșitul lumii. Așa vor cînta trompetele la Judecata de Apoi, care dupǎ cum știm cu toții va pica într-o joi, cînd vom fi morți și putrezi și goi.
Din degetele astea țîșnește infinitul. Moartea. Hǎul. Repetabilitatea pînǎ la epuizare. Și seninǎtatea de dupǎ sfîrșealǎ.
Citeste tot...
Stance: The Killing (1956)
Deci daca nu vedeti filmul asta, nu stiu ce va fac. Va dezmoshtenesc, va bannez, va fac kotegaeshi, va trimit Garda pe cap. E musai. E obligatoriu. E bine facut cu de-a fortza. E inginerie sociala. E despotism luminat. E lumina in intuneric. E violenta eliberatorie.
E Kubrick, bre, e Kubrick. E film noir, bre. E film noir.
E cel mai foarte bun.
Hajime!
:)
.
Citeste tot...
marți, 27 martie 2012
luni, 26 martie 2012
United we stand, divided we fall
Tocmai m-am întors de la conferința ținutǎ de Tony Blair la Universitatea Româno-Americanǎ. Mulțumesc Fundației Multimedia pentru Democrație Localǎ pentru invitație.
A meritat. Tony Blair s-a dovedit a fi la înǎlțimea așteptǎrilor: a vorbit cu pasiune, a fost șarmant, a vorbit despre lucrurile cu adevǎrat importante: putere, globalizare, valori, locul Uniunii Europene în lume, locul României în Uniunea Europeanǎ, armatǎ și securitate, criza economicǎ și convergențǎ, schimbare, merit, China și tehnologie.
Dincolo de cele ale geostrategiei, a vorbit și despre cele personale: despre leadership, the gut feeling, despre perseverențǎ, despre ezitare și siguranțǎ.
Evident cǎ a știut sǎ ocoleascǎ elegant întrebǎrile sensibile. A ținut sala atentǎ, deși a vorbit – cu rǎspunsurile la întrebǎri – mai mult de o orǎ.
Și mai ales și mai ales a atins o notǎ care trebuie spusǎ și rǎs-spusǎ: a vorbit despre optimism.
Domo arigato gozaimashita, Barairu San!
.
Citeste tot...
:bow:
Zilele trecute, de joi pina duminica, Fundatia Romana de Aikido Aikikai a organizat la Cluj un stagiu international de aikido avindu-l drept invitat principal pe Shihan Yukimitsu Kobayashi, alaturi de Sensei Igor Șmîghin din Ucraina.
A fost fain. Ceea ce va doresc si Dvs.
:)
.
Citeste tot...
Bîrlad au fost, Bîrlad sînt încǎ
La Birlad, acest tirg domol al Moldovei pe care se intimpla sa il stiu, avind si eu radacini din zona aia, s-a intimplat zilele trecute un egzercitz.
Unii zic un egzercitz de democratzie. Unii zic un egzercitz de manipulare. Altii, mai albastri la suflet si mai negri in cerul creerului, zic ca n-ar fi mare diferenta, ca de fapt tot cam aia e.
Dintr-o data, dulcele nostru tirg al Birladului a devenit centrul lumii care este, axis mundi de la piciorul din stinga spate al camilei intzeleptului din Damasc.
Geopolitica si lupta pentru resurse s-a mutat fix pe malul Bahluiului, KGB-ul sau GRU-ul sau care se ocupa de problema si-au incrucishat manushile peste tara cu CIA-ul sau FBI-ul sau care se ocupa de problema dinspre partea ceastalanta si au facut o mica, dar mare demonstratzie de fortza.
"Vretzi sa luatz gazul de la gura copilashilor noshtri? Vretz sa va extindetz sfera de influentza dincolo de Siret? Au nu stitz voi, dragi consultantzi americani de rit neo-capitalist si feroce, ca Moldova nu e a voastra, nici a urmashilor vostri, nici a lui Stefan cel Mare, ci a Gazpromului si a nepotzilor nepotzilor nostri, la fel cum Rosia Montana nu e a lui Gheorghe, ci a lui Isztvan si a nepotilor lui?
Ce credetz voi, ca putetz sa provocati micro-cutremure fara stiinta si acceptul nostru? Pai mai acestia, hai sa va aratam noi cum se provoaca micro-cutremure, in strada, cu popi cu crucea in frunte!"
Drept pentru care s-a intrunit o preacrestineasca adunare cu ful de popi in cap si cu primar in coada, cu portavoci, boxe, steaguri si alte parafernalii minutios preparate in mod spontan si au demonstrat abitir, dar viguros, impotriva napadirii tarii de toate sleahtele cele occidentale si asupritoare si cotropitoare.
Si daca in Piata Universitatii ingineria sociala a dat rezultate suboptimale, in Birlad in schimb priceperea organizatorica si retorica si agitatorica a fost la inaltimea asteptarilor si pregatirii specifice. Dintr-o data, dulcele tirg unde de regula nu se intimpla nimic s-a umplut de lume. Zice ca 5000, ceea ce este deja mai mult decit s-ar fi asteptat oricine. Lume speriata, lume bagata in lipituri, lume inflamata, lume indignata, lume cu vinisoarele de la git umflate de emotii.
Deci, doamnelor si domnilor, distinsi contribuabili si traitori in umbra marelui urs care libertate ne-a adus, tabla este intinsa, pionii au fost deja desfasuratzi. Ivan nu se lasa. Same old story. The game continues. Hai, noi sa fim sanatosi, ca gaze putem produce oricind, oricum, ca le luam eftin din Siberia.
http://vlad.ursulean.ro/marea-adunare-de-la-barlad/
Citeste tot...
joi, 22 martie 2012
Respira, vidro!
Dupa concertul de aseara (integrala suitelor pt violoncel solo de Bach, in interpretarea lui Razvan Suma, premiera in Romania), azi imi recalibrez urechea cu Bylsma si Starker.
Auditie comparativa, suita 5, prima parte. Nu acelea din linkuri, ci acelea din calculator. Unul pe matze, altul pe metal. Ambii geniali, evident.
E fascinant sa auzi la fiecare din ei respiratia. Accentul pus pe buna respiratie.
Fie ca e pranayama, fie ca e zen buddhism, aikido, haltere sau cintat la violoncel, accentul pe buna respiratie.
Adica pranayama, da? :) :wink:
.
Citeste tot...
miercuri, 21 martie 2012
marți, 20 martie 2012
Muzicǎ, stǎpîna lumii și a toate cîte sînt
In seara asta am fost cu Flo la Chick Corea si la Gary Burton, la Sala Palatului
Memorabil concertul. Cu adevarat memorabil. Am simtit cum a curs istoria pe linga noi. Parca niciodata nu m-am simtit atit de prezent, de treaz, de "acolo" la un concert de jazz.
Miine seara, intru razbunarea multor ani in care am fost casnici si prozaici, mergem la Sala Radio, la Razvan Suma, la prima interpretare integrala in Romania de catre un artist roman a suitelor pentru violoncel de Bach.
Sint sigur ca va fi la fel de memorabil. Istoria va curge din nou prin jurul nostru.
Drept pentru care afirm, cu toata siguranta si aplombul din dotare: muzica, stapina lumii si a toate cite sint...
:)
Citeste tot...
luni, 19 martie 2012
Worldwide, pupa'ț'aș!
Ups. Ce'mi vaz ochii cind ma uit in statistici, in StatCounter.com?
Vizitatori pe:
turambarr.blogspot.it/
turambarr.blogspot.de/
turambarr.blogspot.fr/
turambarr.blogspot.co.uk/
turambarr.blogspot.pt/
turambarr.blogspot.ca/
turambarr.blogspot.jp/
Ups. What da...? Ce se intimpla, maica? Au dat drumul astia la demonii globalizarii? Au deszagazuit torentii mondializarii? Am devenit dintr-o data al lumii, al universului, sint intercontinental? Italia, Germania, Franta, Marea Britanie, Portugalia, Canada, Japonia? Sa moara pisica, nea Fanica: ne napadesc strainii. Si pe toti ii cheama Turambar, si toti scrie la fel, bre nea Fanica bre.
Damn it. I so rulz sometimez...
:)
Citeste tot...
Ca cîinii, maicǎ, ca cîinii...
Cum se tocesc simturile? Simplu: incet, metodic, cu pila. Ce nu ne omoara ne intareste, dar ne si nemerniceste :(
Scris acum doi ani. Deja intrat in faza cronica.
* * *
Stateam in seara asta, imi luam cina, cu laptopul intins pe masa, printre farfurii si furculitze (shtiu, shtiu: prost obicei), citeam, ajunsesem la comentarii, ma uitam sa vad cati ne mai injura, fiind unul din acele site-uri obiective care, ashadar, au in meniul zilei sa ne injure nediferentziat, noroc cu Sheshe care ne-a luat apararea, cand dintr-o data imi dau seama de o noua senzatzie de prospetzime mentala: nu mai imi pasa.
Whaaaat?
Ma opresc din citit si rotesc cu grija prin sinapse catifelarea cinica, incet, incet, sa nu cumva sa-i scutur papadia, sa n-o stirbesc prematur pe la coltzuri si pe la bara de protectie lateral spate stanga, sa nu-i strivesc corola de nepasare. Ia sa vedem: chiar asha e?
Da. Asha e. Ma doare la basca. Nu mai simt nimic: nici furie nici ura nici bucurie nici entuziasm nici scarba nici nimic. Nada. Nada de nada. Doar un oarecare amuzament clinic, precum etologul care priveshte prin binoclu la haita de hiene patate cum hartzuiesc girafa muribunda.
Cuum? Nu mai imi pasa?
Mai stau, mai citesc inca o data, atent la starile interioare, precum scannerii lui Cordwainer Smith, aia de traiau degeaba. Intr-adevar, nu ma inshelasem. Clar, indubitabil si inexorabil: nu mai imi pasa.
Stau la masa, mananc, rasfoiesc Opere Complete Dujmani volumul 4, citesc si ma doare la basca. Nu mai imi pasa nici ca ca, nici ca ca. Nici ca ne injura, nici ca ne lauda (mai putzini, acolo vreo doi, innecatzi in marea de spume colerice: Sheshe shi inca unul inaintea lui).
Si, in acest context de seninatate, de zenninatate vecin cu senilitatea, de usurare insuportabila a goliciunii emotzionale, rememorez cu nostalgia pensionarului impotent cat de mult ma durea sufletul cand citeam mai demult cum suntem injurati pe nedrept.
Cum simteam nevoia impetuoasa sa ma duc peste ei si sa le dau capete in gura pana le da sangele pe nas. Sa-i calc in picioare, sa-i sfaram, sa le dau borshul de intelectuali rapace, de mama lor de jurnalisti hoitari, de robespierri de scarna si scarba si scursori, de mama lor de justitziari strambi si perpetratori de stereotipuri cu agenda ascunsa, dar atat de transparenta pentru cine stie cu adevarat sa citeasca.
Si imi dau seama, precum ala care tocmai a iesit de la clinica de dezintoxicare: vai, coane, ce entuziasm naiv. Ce trairi inutile. Cata risipa de energie mentala. Ce ficat crescut degeaba. Cate vene apoplectice. Iar acum... Acum, simplu si clar ca vaselina de la ferometal, ma doare la basca.
Plimb prin creier senzatia cea noua, precum Cabernetul prin cerul gurii, precum Laphroaigul pe limba, o gust, o incerc, o invoc si o evoc foaie verde inorog. Si sa moara pisica daca imi displace. E bine. Ma simt nemuritor si nesimtzit si rece. E bine. E bine, si maine vine iarna.
Si imi dau seama ca asta este primul pas spre cinism si spre cainoshenie shi spre moarte. Ca de-abia de acum incolo e posibil sa fiu in stare de orice. Ca de-abia acum am fost dezvirginat si descarnat si dezambulat si politrucizat. Ca de-abia acum am invatzat cu adevarat ce e aia politica. Necesara sfashiere din care sa iasa cainele, ubermenshul, nazistul care canta la violoncel, Bob Geldof in renashterea lui plina de cioburi in palme, dezumanizatul deziluzionatul descarnatul.
Keyser Söze.
Si mai imi aduc aminte de ceva, la fel de recent, tot in seara asta. Seara trairismelor valorice, a iluminarii cu lampa in ochi. Imi amintesc cum nu mai demult decat acum cateva ore le spuneam studentzilor mei (da, da, am shi de-ashtia; go figure) sa nu se blazeze, sa isi pastreze macar si o mica mica farama de entuziasm si de stea polara si de inocentza.
Nu sa fie dreptzi shi batzoshi precum Judecata de Apoi, ca nu se poate asha ceva, dar macar sa stie cum si cand si ce fel de compromisuri sa faca, pastrandu-l macar shi partzial pe Ticutza ala mic inauntru, pe d'Artagnan shi pe Olgutza shi pe Batman si pe Miskin shi pe cine mai au ei drept reprezentari fantasmatico-arhetipalo-culturale ale eroului stralucitor si naiv si inocent.
Si imi dau seama ca e greu sa faci ce zice popa, nu ce zice popa. Dar ca e asha de bine, uneori, sa te doara la basca.
Tzinetzi minte: asha incepe drumul spre moarte. Shi e bine. E bine, si maine o sa vina iarna. Cum zicea cineva recent pe-acilishea: if winter comes, can spring be far behind?
Mai sunt trei saptamani si pe urma doua saptamani si pe urma vine iarna. Winter is coming. Sa nu zicetz ca nu v-am spus.
Citeste tot...
duminică, 18 martie 2012
sâmbătă, 17 martie 2012
Postermania: Kiss Me Deadly (1955)
Un film care chiar merita sa-l ai HD.
Courtesy of KG, evident... :) :wink:
.
Citeste tot...
Pǎi ce facem noi aici: murim sau ne prefacem?
Inevitabil. Asa vine: inevitabil.
Run, you fools...
...like this cat, the only reality is death, man...
Citeste tot...
Best Of Turambar: cele mai texte pentru cele mai mintzi
Cele mai texte pentru cele mai mintzi
Pentru cei dintre voi care il vreti pe Turambar si en gros si en detail, dar mai ales en vorbe, parole parole parole, fara hihihi-ul si hahaha-ul tactic cu poze si cu alte Vin alegerile!, puteti citi oricind pagina De recitit: Best Of.
Deocamdata e intr-un format gen 1980 toamna tirziu, cam chior, cam nerdy, cam plain text, fara hiperlinkuri, dar lucram la acest aspect. Pina una alta, ca si a taste of things to come, o prima varianta de schelet de structura pentru cartea lu Turambar. Nu va arata chiar asa, nu le voi pastra chiar pe toate, dar din aceste articole vom culege si vom alege.
Apropos: daca scot carte, cum vreti sa se cheme? Ce titlu sa-i pun? Astept propuneri. Nu, daca faceti mishteaux de mine nu va fac nimic. Eu sint un om blind de la natura. Cultura m-a pervertit. Doar va bat, altceva nu va fac nimic. Promit... :)
PS: Nu uitati Grumpiloiul. Cine nu a citit Grumpiloiul va suferi crunt. Fie de mina mea, daca va prind. Fie de mina lu' Doamne-Doamne, restu. Remuscari de constiinta, dureri de incheieturi, tibie si peroneu, echimoze si alte sentimente difuze de vinovatie.
:)
LATER EDIT: Cred ca am si eu o varianta de titlu / subtitlu: "Cit va costa Mielu de Paste? Turambar raspunde, cititorii fuge"
.
Citeste tot...
vineri, 16 martie 2012
Cum se explica viitorul apropiat
"In the heart of this mixing lies the old Bene Gesserit theory, that a tripod is the most unstable state of power."
"Reverend Mother Gaius Helen Mohiam says: “We’ve a three-point civilisation: the Imperial Household balanced against the federated Great Houses of the Landsraad, and between them, the Guild with its damnable monopoly on interstellar transport. In politics, the tripod is the most unstable of all structures”"
A inceput... :(
Citeste tot...
Ocupații
AUTOPSIER
BOBINATOR
CONDUCTOR ARHITECT
CUSTODE LA MUZEU
FACTURIST
INGINER APICOL
INSTRUMENTIST
MANAGER DE RAION
MANIPULANT MARFA
MASINIST BENZI
MECANIC SCENA
MOTOSTIVUITORIST
OPERATOR INSTALATII CAZANE
PIZZER
Auzi tu: “Autopsier”... :)
Citeste tot...
joi, 15 martie 2012
miercuri, 14 martie 2012
Noi vrem potop!
Damn it! De ce nu vine inundațiile? De ce nu avem și noi motiv de ratinguri mari, catastrofoase? De ce nu pleacǎ reporterii noștri în cizme de cauciuc, bravi eroi ai unor vremi mǎrețe, sǎ transmitǎ ei de pe marginea Bǎlții Brǎilei, unde știm cu toții cǎ e inundație tot anul, de pe marginea torentului înspumat de munte, care cristalin își joacǎ PET-urile în soare, la vale?
Eu vreau sǎ vie inundațiile! Cum îndrǎznește zǎpada asta mocofancǎ sǎ se topeascǎ treptat? Ce tupeu pe capul ei de nesimțitǎ solidǎ în devenire lichido-gazoasǎ! De ce nu se iau mǎsuri adecvate de provocare a inundațiilor?
De ce sîntem liniștiți și discutǎm despre MRU și Gîdea? De ce nu trǎim intens, pǎtimaș, la marginea catastrofei lichide? Sǎ cîrcotim cǎ bǎștinașii beau în pragul crîșmei în timp ce bravii jandarmi, în temporarǎ pauzǎ de bǎtut protestatari, fac mușchi mutînd sacii de nisip dintr-o parte în alta?
De ce e viața asta atît de tristǎ, de ternǎ, de cenușie? De ce strǎlucește soarele pe cer? De ce vine primǎvara?
Ar trebui sǎ se trimitǎ reporterii în teren, sǎ se facǎ o vehemențǎ organizatǎ, metodicǎ, fiecare reporter și reporterițǎ cu microfon și țîțe sǎ se isterizeze în fața camerelor:
“Dragi telespectatori, NICI AZI NU S-A ÎNTÎMPLAT NIMIC! ESTE INTOLERABIL, DRAGI TELESPECTATORI! NICI AZI N-A TRECUT NICI O APǍ PE AICI! NICI AZI NU S-AU TOPIT CASTASTROFAL ZǍPEZILE! UITAȚI-VǍ LA CASELE ASTEA CUM STAU ELE ÎN PICIOARE, NEAFECTATE DE APǍ ȘI DE CUTREMUR!”
Și apoi, cu o bruscǎ schimbare de registru stilistic și de frecvențe, întorcîndu-se spre baba de servici care așteaptǎ rǎbdǎtoare lîngǎ purtǎtoarea de microfon șî țîțe:
“Mǎicuțǎ Eufrosino, cum de rǎbdați așa ceva? Cum rezistați unor asemenea vremuri? Aveți ce mînca? Nu v-a luat apa nici azi nimic din curte?”
Aaaargh! Vreau inundații! Vreau normalitate! Vreau sǎ mǎ uit la televizor, sǎ simt cǎ trǎiesc monstruos și cǎ sufǎr inutil!
Aaaargh. Aaaargh! AAAAARGH! AAAARGHHH!!!!
.
Citeste tot...
marți, 13 martie 2012
Turambaru San Fights the Evil Witch! Now Also in Kanji!
Pe undeva pe acolo, prin viermisorii astia ascutiti si haotici si straini, scrie despre Romania, despre vrajitoare, despre minoritatile noastre pre-moderne si magico-lucrative, ba chiar si despre sociologii romani care este, care le stie pe toate si care escplica frumos.
Courtesy of Doina Hanu. Domo arigato gozaimashita, Doina sama! :bow:
Globalizare, mai draga...
PS: Damn it! Vroiam si eu poza in Asahi Shimbun, alaturi de Ciresica. De ce doar non-rationalii au parte de bani, de glorie si de fericire?
:)
.
.
Citeste tot...
luni, 12 martie 2012
De sufletul morților care trǎiesc
De sufletul morților care trǎiesc
De teama faptelor care se înmulțesc
De mila gîndurilor care prisosesc
De tencuiala zidurilor care cresc
Și apoi se prǎbușesc.
Zǎbovirea. Privirea. Lucirea.
Amǎgirea. Dospirea. Zǎticnirea.
.
Citeste tot...
Au revoir, maitre
La Eurocon-ul din 1994 din Timișoara i-am cumpǎrat Le Monde d’Edena, deși era o cǎruțǎ de bani pentru mine pe vremea aceea. Ale dracu’ de scumpe, comics-urile astea, pentru un pîrlit de student fǎrǎ bani.
Și pentru cǎ tot o cumpǎrasem (n-aveam bani decît de o bandǎ desenatǎ), m-am așezat la coadǎ sǎ mi-o semneze. Nu prea știam eu cine este domnu’, am aflat atunci. Și pe urmǎ. Și am stat la coadǎ, și cînd mi-a venit rîndul domnu’ a deschis la prima paginǎ și cu o mișcare bine controlatǎ mi-a desenat un personaj din carte și s-a semnat lîngǎ. M-au trecut fiori: i se mișca mîna cu o naturalețe inumanǎ.
Și uite așa am în bibliotecǎ și acum un volum semnat de Jean Giraud, cu un muțunache desenat de mîna lui.
Zilele astea a murit. Și Jean Giraud, și Moebius. Dar el de fapt n-a murit. Doar o țîr’ s-o odihnitu. Rǎmîne în mințile noastre, în bibliotecile noastre, în fantasmele noastre.
La revedere, celestule, zǎnatecule, inutilule...
.
Citeste tot...
duminică, 11 martie 2012
...that never sleep
Times Square, New York City, martie 2012.
Pentru cei dintre voi care (inca) nu stiti ca NYC e cel mai oras de pe fata pamintului asta...
.
Citeste tot...
Acesti tatari care ne intineaza nobilele idealuri genetice
La Stadionul FRR de la Arcul de Triumf, inaintea meciului Romania - Georgia.
Tatarii astia... :)
.
Citeste tot...
