luni, 5 martie 2012

Aceastǎ modernitate cîineascǎ și țiganii noștri de început de lume

Acum un an scriam asta. Este cu 120% mai actualǎ decît oricînd. Vǎ invit sǎ judecați și sǎ vǎ gîndiți cum îi convingem cǎ e bine și pentru ei, nu doar pentru noi...

* * *

Ieri vorbeam despre nevoia de educație în rîndul neamului țigǎnesc.

Implicit, pledoaria mea era despre necesitatea ca țiganii sǎ se dea dupǎ români, care la rîndul lor s-au dat – mai mult sau mai puțin, depinde de criteriile de evaluare – dupǎ ruși, chinezi, americani, francezi, englezi și celelalte nații care au ales drumul modernitǎții, al rigorii, al eficienței întru bunǎstare și control asupra mediului înconjurǎtor prin intermediul cunoașterii științifice și al surorii sale, aplicația tehnologicǎ.

De ce spun “necesitate”? De ce spun “trebuie”? Cum de îmi permit sǎ intru cu cizmele mele de autoritarian nemernic și cvasi-legionar într-un subiect care altminteri ar trebui sǎ fie guvernat de ideea de autonomie culturalǎ, de toleranțǎ întru diversitate, de “cîte bordeie, atîtea obiceie“?

Ce Dumnezeu, mǎi Turambare mǎi, tu te dǎdeai rotund și presque antropolog și tolerant și umanist și acuma, tam-nesam, ai început s-o iei pe cîmpii cu legionarismele astea? Mǎi sociologu’ lu’ pește, te credeam mai înțelept la capul ǎla al tǎu din dotare, și cînd colo, tu...

Stați așa, cǎ nu-i așa. Am un motiv puternic sǎ propǎvǎdui metodele cele dure, binele fǎcut cu de-a forța. Nu sînt dus cu pluta, nu am îmbrǎțișat nobilele idealuri bezmetice ale Cǎpitanului.

Motivul e simplu. Se numește “viitor“.

Vedeți voi, dragii moșului postmoderni, din ce în ce mai mult, de cînd oamenii au descoperit agricultura, roata și fierul, lumea se bazeazǎ pe cunoaștere. În mod accelerat, în ultimele decenii am ajuns la o pondere din ce în ce mai mare a cunoașterii în crearea de plus valoare, de bunǎstare, de trai prosper, de calitate a vieții.

Asta dinspre partea pozitivǎ a lucrurilor, ca sǎ îl citǎm pe marele economist în viațǎ Gigi Becali. Dinspre partea întunecatǎ a Forței, logica este aceeași, cu finalitǎți diferite însǎ. Vorbim despre competiția între națiuni, despre marele joc de sumǎ zero al puterii, despre relații internaționale, despre bǎtaia dintre bǎiețeii de grǎdinițǎ geostrategicǎ.

Și în aceastǎ privințǎ cunoașterea joacǎ un rol esențial.

Cine e mai deștept are economii mai puternice, deci mai multe resurse pentru fǎcut tancuri. Cine e mai deștept dintre popoare are armate mai deștepte, mai instruite, elite de soldați.

Cine e mai deștept e în stare sǎ urce sateliții sus în slava cerului sǎ ți se uite în ceafǎ ce mǎnînci dimineața la micul dejun. Cine e mai deștept e în stare sǎ aibǎ tehnologii de organizare, de comunicare care sǎ distribuie resursele mai eficient și sǎ îi ajute sǎ deținǎ controlul.

Cine e mai deștept se pricepe sǎ trimitǎ șpioni mai deștepți la frații lor mai proști și mai naivi. Cine e mai deștept dintre nații știe sǎ își instruiascǎ diplomați mai rafinați, mai pricepuți, mai eficienți, care de cele mai multe ori rezolvǎ problemele în interes propriu fǎrǎ a fi nevoie sǎ se recurgǎ la forța armatǎ.

Pe scurt, doamnelor și domnilor: viața e o luptǎ. O competiție. Și în bine, întru bunǎstare și eficiențǎ. Și în rǎu, întru dominare și beneficii cîinești, imperialiste.

Iar în aceastǎ luptǎ de competiție cuvîntul cheie este “cunoașterea”. Nu este cale de mijloc.

Ori te școlești și ții pasul, ori te culci pe o ureche și atunci, din pǎcate, o sugi atomic – iertate-mi fie cuvintele mîrlǎnești și necuviincioase, dar asta este poza, dragilor.

Nu înveți carte, nu trǎiești bine.

Nu înveți carte, pierzi cursa și ajungi slugǎ la alții.

Nu înveți carte, vin alții și te exploateazǎ nǎpraznic, pentru cǎ pe lumea asta frǎția și iubirea sînt mai mult în cǎrți și mai puțin în viața de zi cu zi.

Nu înveți carte, stai sǎ dai la pilǎ, sǎ ștergi bolnavii la fund, sǎ te prostituezi pentru cǎ altǎ resursǎ nu ai la dispoziție decît propriu-ți trup, și ǎla doar vremelnic, pînǎ începe sǎ facǎ primele cute de bǎtrînețe, cǎ pe urmǎ nici de curvǎ nu mai ești bunǎ mǎcar.

Nu înveți carte, nu ai cu ce sǎ faci bani și atunci te apuci și furi și vine polițistu care a învǎțat cît de cît carte și te bagǎ la bulǎu.

Deci ideea e simplǎ și fǎrǎ de dat la întors: dacǎ nu înveți carte, dacǎ nu te prinzi în marea horǎ nemiloasǎ a economiei cunoașterii, ai belit-o. Scurt, fǎrǎ recurs. Lumea nu stǎ dupǎ tine sǎ te aștepte. Nici la nivel individual: dacǎ nu înveți carte la timpul tǎu, în școalǎ și liceu și facultate, societatea rar îți mai dǎ a doua șansǎ. Nici la nivel de relații internaționale: dacǎ nu ții pasul cu ceilalți cîini, haita se întoarce și face planuri cum sǎ te mǎnînce copt.

E ca la legionari, și nu la legionarii noștri trǎiriști și mistici, ci ca la legionarii francezi, violenți și eficienți: ”mergi sau crapǎ”. Doar cǎ nu e cu ”mergi”, e cu ”învațǎ sau crapǎ”. Învațǎ sau pierzi jocul modernitǎții, al cursei înarmǎrii creierelor și te poziționezi într-o bicisnicǎ situație de slugǎ proastǎ.

Nu e “c-o fi, c-o pǎți“. E cu “trebuie“ în propoziție. E cu “müssen“, cu “il le faut“, cu "doljen". E cu “must“, și nu cu must de-ǎla de-al nostru, tulburel și dulce. E cu “must“ de-ǎla nemțesc și nașpa, aspru și cîinos. E din aceeași clasǎ conceptualǎ cu “luptǎ“, “competiție“, “concurs“, olimpiadǎ’, "rǎzboi“, “selecție“, “cursǎ“.

În aceastǎ privințǎ sînt douǎ variante, pe mǎsurǎ ce țiganii vor fi din ce în ce mai mulți ca pondere în cetǎțenii României. Ori ei se dau dupǎ aceastǎ logicǎ asprǎ a modernitǎții cîinești. Ori ne dǎm noi dupǎ ei și ne culcǎm pe-o ureche și o ținem într-o logicǎ lǎutǎreascǎ a vieții de meșteșugar aproximativ, de slugǎ și de hoț și de curvǎ, cǎci altceva nu știm ce sǎ facem. Din pǎcate, deocamdatǎ mai degrabǎ românii se dau dupǎ țigani și se dezmodernizeazǎ, încep sǎ disprețuiascǎ școala și beneficiile pe aceasta le aduce, în loc sǎ fie pe dos.

Diferența dintre haves și have-nots în lumea de azi, dragilor, este datǎ de anii de școalǎ fǎcuți, de numǎrul de brevete de invenție pe cap de locuitor, de numǎrul de universitǎți aflate în Top 500 Shanghai, de ponderea serviciilor în economie, de priceperile tehnologice, inginerești, de tehnologie a informației, de numǎrul de elevi care trec baremele la matematicǎ.

Matematica, alt cuvînt cheie. Matematica, aceastǎ reginǎ nemiloasǎ a realitǎții, unde nu merge cu Doamne Doamne și cu “las-o așa, cum a cǎzut“. Nope. În matematicǎ nu merge cu “lasǎ, mǎ, cǎ merge și așa, adu cheia de paișpe sǎ-i frigem douǎ la carburator sǎ porneascǎ“. Nu merge. Ori știi matematicǎ, ori nu știi. Ori știi carte, ori nu știi.

Ca și în rǎzboi și ca și în marea luptǎ dintre animale, nature red in tooth and claw, nu merge cu pǎcǎlitul. Competiția nu poate fi cîștigatǎ pe nepotism, pe criterii premoderne, medievale, de rudenie, de privilegiu. Competiția se cîștigǎ pe merit. The name of the game is knowledge society. The name of the game is meritocracy. The name of the game is human capital and social capital. The name of the game is competence.

Pe scurt: the name of the game is education, dragilor.

Iar acestea nu se pot nici falsifica, nici amîna. Meritul se meritǎ, nu se face din vorbe. Ori știi carte, ori nu știi. Istoria nu stǎ dupǎ noi sǎ ne aștepte sǎ ne educǎm noi țiganii la Sfîntu Așteaptǎ.

Pe mǎsurǎ ce ei vor deveni dominanți din punct de vedere genetic, trebuie sǎ se schimbe și sǎ se dea dupǎ obiceiurile modernitǎții, unde ritul acceptat de trecere de la copilǎrie la maturitate îl reprezintǎ bacalaureatul și nu absolvirea ”facultǎții” din pușcǎrie ori prima menstrǎ.

Pe mǎsurǎ ce devin din ce în ce mai mulți, țiganii trebuie – repet: trebuie – sǎ se schimbe în atitudine și sǎ-și schimbe valorile. Altminteri, din pǎcate, Africa de Sud va scrie pe capul nostru: enclave de români triști și bǎtrîni într-o mare de țigani proști – adicǎ needucați, premoderni, care se lasǎ pe tînjalǎ, nu-și dau copiii la școalǎ și se mulțumesc sǎ facǎ tigǎi, ibrice și sǎ cînte la vioarǎ (ca sǎ nu fiu rǎutǎcios și sǎ spun: sǎ fure și sǎ își vîndǎ trupurile).

Întrebarea este: sînt țiganii în stare de așa ceva? Sînt ei în stare sǎ-și depǎșeascǎ aceastǎ condiție nomad-naivǎ și sǎ ia cartea de coarne? Eu cred cǎ da, pentru cǎ, dupǎ cum spuneam și altǎ datǎ, nu bagajul genetic este problema. El este democratic împǎrțit între etniile lumii acesteia. Țiganii sînt un popor deștept, cu potențial intelectual. Doar cǎ trebuie sǎ-l direcționeze înspre rigoare și construcție, nu înspre lǎutǎrisme și dolce vita far niente medieval-pre-modernǎ.

Mǎi țiganilor, vǎ ține priceperea sǎ înțelegeți asta, pe mǎsurǎ ce ne veți înlocui populațional pe acest mirific picior de plai?



16 comentarii:

matusalem spunea...

La asta "Nu înveți carte, nu trǎiești bine" egzista ceva balaoachesi care se vor fi tavalit de ras cand au citit-o, daca au citit-o. Mie mi-a lasat un gust amar. Ca asa am crezut si eu o perioada dar m-am lecuit. :(

MIA spunea...

Hmmm ... deocamdata in modernitatea actuala ( si nu numai cea romaneasca ) se pare ca exista asa, un fel de "prag de cunoastere" peste care ROI-ul ( ca sa ne exprimam sofisticato-economisto-americaneste ) e destul de slab ... catre inexistent.

Plus ca un termen ca si "cunoastere" e destul de relativ : clar poti castiga mai bine daca stii sa operezi calculatorul decat daca nu - dar asta e valabil si pentru situatia in care plasezi curve onlain ... ;)

Zina spunea...

Dacă te adresezi țiganilor, nu e destul să scrii pe blog. Câți crezi că au p.c. și citesc bloguri ?!
Ai dreptate, dar practic... e ceva care nu merge. Motivația. De ce ar învăța țiganii, când îi îngroapă în bani pe ceilalți ? Sunt fericiți cu modul lor de viață și nu ar renunța nicicum la el. I-a întrebat cineva ce ar prefera? Ar fi interesant un sondaj adevărat...

p spunea...

˝Valorile conteaza (in cazul de fata conceptul de "valoare" fiind folosit tot in sensul antropologic al cuvintului;˝

Da, mai Glaurunga, asa este.Numai ca romanii sunt supusi de o lunga perioada unui proces de dezorientare axiologica, sociala si identitara.Cu parere de rau spun, tu insuti Glaurunga esti un instrument in acest proces.Dar na, trebe sa mance si gura ta ceva.
In conditiile astea, sa te astepti ca tiganii sa adere la o cultura al carui soft cultural si axiologic tocmai este supus, cu rezultate maxime, unui proces de tabula rasa, este futil.Softul lor cultural si identitar le asigura un succes vadit in noile conditii de destructurare sociala, culturala si economica, pe scurt intr-o lume in curs de re-barbarizare.

In rest de acord cu cele sustinute de tine, cu mici observatii.Una ar fi aceea ca atunci cand abilitatile specifice sau generice ale elitelor de orice fel se manifesta sau sunt dirijate impotriva propriei populatii (sau natiuni, trib popor, spune-i cum vrei sau cum te lasa normele PC) atunci e de rau.Si rezultatele nu pot fi decat similare celor care se deruleaza in Ro.

Ah, si inca o observatie.Nu vei impresiona sau inspaimanta pe nici un tigan cu soarta cruda care l-ar aduce in postura de spalator la cur intr-un azil european.Pentru simplul motiv ca experienta arata ca spalatorii respectivi sunt aproape fara exceptie romani.Tiganii migranti au alt camp pe care-si desfasoara avantajele competitive.
Prin urmare softul lor cultural le asigura un succes mai mare decat softul cultural al romanilor.Ce-ai alege, un soft care te re-cicleaza si te re-califica in spalator la cur (stiu o fosta chimista, laboranta recalificata ca ingrijitoare de batrani in Italia). Sau un soft care iti permite rezultate maxime cu eforturi minime?

MIA spunea...

Tiganii ( nu numai ei - si arabii de ex., dar la alt nivel si sub alte forme ) sunt un exemplu destul de interesant si o exemplificare a unui aspect cvasi-ignorat de ... stiintele sociale : si anume avantajul pe care-l aduce o structura de clan/trib ( teoretic mai "primitiva" ) in conditiile societatii moderne. Si asta nu numai in ciuda ci de-a dreptul profitand de aspecte de modernitate sub aspect tehnologic, stiintific s.a.m.d. ;)

Partea proasta e ca ... exista de-a dreptul un "blocaj mental" in analizarea onesta a acestui sistem ( si mai ales a implicatiilor sale ) - pentru ca, oarecum ideologic vorbind, asociem modernitatea si progresul ( unul din termenii cei mai abuzati la ora actuala :( ) cu ... altceva. Si de-aia "alter-modernitatea" tiganeasca ... pur si simplu trebuie declarata ca "nu exista dom'le !", in mod curat stiintific fireste ... :)

Strajnik spunea...

Domnule Palada...
Apelul tau fierbinte la scolarizarea etniei tiganesti are un obstacol imparabil:bulibasii/conducatorii informali ai ziselor comunitati. Actuala stare de lucruri convine de minune acestor capetenii. De ce ar renunta de buna voie la o situatie in care beneficiaza de serviciile cvasigratuite ale unor armate de slugi/servitori compuse din etnia lor mai mult decat fidela in speranta unui "mai bine" teoretic?
Raportul dintre bogatii si saracii etniei dau peste cap aparatele de masura folosite la "raportul Gini".

MIA spunea...

>Competiția se cîștigǎ pe merit. The name of the game is knowledge society.

Offf ... Toffler asta - ce mai ravagii a facut prin cartile sale. Direct la nivelul mentalului "clasei de mijloc" ( aia cu aspiratii macar la upper middle-class daca nu mai sus ... ). :(

Acum vreo 10-12 ani eram si eu aşa - aproape un fanatic al teoriilor cu pricina pînă cînd ... pînă cand am realizat ca "the name of the game" is şpeculaţionem - şi cnăuligiu e eventual cum îmbraci chestia asta într-o formă trendy şi sexy. Pentru că na ... cam asta e diferenţa între o maradonă cu ziare tăiate între cîteva bancnote autentice şi o împachetare sofisticată în derivative a unor ipoteci falimentare din start ... :)

Dragos Bora spunea...

@matusalem

vru omul sa spuna ca-ntr-o tara civilizata "Nu înveți carte, nu trǎiești bine".

mos carcotash ce esti!

Strajnik spunea...

@MIA
Cam toti autorii uita un lucru elementar.
Esenta Kapitalismului cit si a Comunismului/socialismului e DEPOSEDAREA(celorlalti).
Toata arta e sa nu guitze prea tare deposedatii. E minunat cat se tine situatia in echilibru(instabil prin definitie). In caz contar situatia devine "albastra pentru "posedati". Pot fi ridicati in streang.Ireversibil si fara drept de apel. Istoria e plina de exemple...

MIA spunea...

>vru omul sa spuna ca-ntr-o tara civilizata "Nu înveți carte, nu trǎiești bine".

Hmmm ... oare ?
În fond palatele ţigăneşti sunt făcute în mare parte ( dacă nu în totalitate ) din furtişagurile, cerşetoria, vîndutul de sclavi/sclave taman în atare "ţări civilizate" - că dacă rămîneau la banii produşi de pe meleagurile mioritice ... era jale. :)

Cum am zis - mi-e teamă că avem o imagine cam idilizată despre "modernitate", "ţări civilizate" ş.a.m.d.

Dragos Bora spunea...

Palatele si restul cred ca-s facute in majoritate din ce s-a furat in Romania. Evident ca unele-s din ce s-a furat afara. La Tzandarei parca.
Chestia e ca aia din tarile civilizate 's-au sesizat' si a doua oara nu le mai merge. Se stie cum i-au fugarit irlandezii.

MIA spunea...

>Palatele si restul cred ca-s facute in majoritate din ce s-a furat in Romania

Pe ce se bazeaza afirmatia/credinta enuntata mai sus ?

Pentru ca - desi nu-mi pot extrapola chestiile auzite la totalitatea averilor/constructiilor "de fala" - din cîte ştiu ponderea celor care sunt facute din învîrteli şi şmenuri pe plan local ( afaceri cu fier vechi, privatizări "pe sprînceană", afaceri cu combustibili ş.a.m.d. ) e totuşi minoritară faţă de cele care se bazează pe "afaceri în Ieuropa". Ca verificare a ponderii propun următorul test/metodă : să se observe periodic cîte sunt locuite efectiv constant şi în cîte nu stă nimeni perioade lungi ( sau eventual stă cîte un bătrîn ceva ) - corespunzător "perioadei de derulare a bişniţului cnălegiuit pe alte meleaguri". ;)

Iar chestia cu "a doua oara nu mai merge" ... repet, e mai degraba wishful thinking. Cel puţin Germania "se face" de vreo douăj de ani ... :=)

matusalem spunea...

@Dragos Bora
Aaaaa... zi asa taica!
E vorba despre tari civilizate.
In cazul asta se schimba calimera. Se largeste orizontul. Luminita de la capatul tunelului devine ditai far alexandrin...
R-ar al dracului maresalu', putrezi-i-ar oasele, ca in loc sa finalizeze proiecte cu adevarat importante pentru tara, s-a avantat in aventuri care i-au depasit cu mult resursele si calitatile... =))
Cat despre Jermănica, nu mai fura tziganii fier vechi cu bucata, fura de-a dreptul buldozere, macarale... en-gross, nu se mai incurca cu nimicuri... =)) =)) =))

Fluieratorul spunea...

De acord cu dvs., in lumea civilizata cine nu merge cu plutonul, crapa. Doar ca tiganii au alta parere. Pe ei ii doare direct la spate de societate. Ii intereseaza ce face clanul lor aici si acum, si cam atit. Ceilalti, inclusiv ai lor de peste o generatie, doua, sa se descurce.

Cunosc tigani super-inteligenti, unii din ei cu ceva scoala, ca nu considera ca asta e solutia in fata descurcarelii.

Cit despre Romania, aceasta este doomed, fara sanse, pentru ca in Romania nimeni nu considera ca ar trebui sa investeasca macar in prezent, cit sa nu traiasca in mizerie. De viitor nici nu poate fi vorba. Viitorul ne intereseaza pe noi, astia ~2%, care discutam pe Internet si credem ca stim cum merg lucrurile. Restul de 98% s'en fichent. Eu asta vad in jurul meu.

MIA spunea...

>De acord cu dvs., in lumea civilizata cine nu merge cu plutonul, crapa.

Mai degraba cine merge "cu plutonul" ... nu ca ar crapa, dar isi stagneaza veniturile ( ma refer la societăţile "civilizate" în ultimii 10-15 ani ). ;)
Asta pentru că doar la decila superioară a veniturilor - şi mai ales la categoria din miimea superioară s-a înregistrat o creştere semnificativă. ;)

> Ii intereseaza ce face clanul lor aici si acum, si cam atit.

Altfel spus - urmează îndemnul din colţul dreapta-sus şi "ingioiuie laifu'" la greu ... :D

MIA spunea...

Legat de lozinca ( frumoasă dar ... nu prea adevărată ) cum că : "Cnăuligi iz pauăr and fiuciăr !" :

http://endoftheamericandream.com/archives/35-shocking-facts-that-prove-that-college-education-has-become-a-giant-money-making-scam