Vorbeam zilele trecute despre nevoia de educatie in cadrul prestigioasei etnii tiganesti, cei care peste citeva zeci de ani vor incepe incet-incet sa ne inlocuiasca pe acest pamint mirabil, Rrepublica Tziganeasca Romania, precum in alte parti albanezii i-au inlocuit pe sirbi in Kosovo si precum americanii se temeau ca vor fi inlocuiti de negri, acum vreo treizeci de ani, sau de hispanici, zilele astea.
Nu ma deranjeaza atit de mult melanjul genetic. In fond, toti sintem niste corcituri. Neam pur si curat nu exista decit in basme sau, daca exista in realitate, e plin de bube generate de genele recisive. In natura corceala e o calitate, nu un defect. In pometii mei tipa mongolii sau cumanii sau tatarii. In numele meu tipa grecii. Si totusi, sint roman de la Telega, vorbesc limba romana, rezonez la Maria Tanase (si la Jacques Brel), nu la singele de cal sau la sirtaki.
Adica, pe scurt, cultura (in sens antropologic) bate gena. Valorile conteaza (in cazul de fata conceptul de "valoare" fiind folosit tot in sensul antropologic al cuvintului; vezi si articolul despre "norme"), nu daca ai buzele violete ori unghiile in nu stiu ce fel sau pielea mai inchisa sau mai deschisa la culoare, ori daca stii sa cinti sau sa sari mai bine la cosul de baschet.
Si scandinavii au ticalosi in rindul lor, si sint al naibii de albi la piele. Ohoho! Cititi saga si veti vedea o intreaga coloratura de nemernici vikingi facindu-si de cap cu mult tupeu si fara cea mai mica remuscare.
Nu despre gena e vorba. Ci despre valori. Iar valorile se asuma. Se invata. Se educa. Prin procesul de socializare, na, ca sa fiu cvasi-pedant. Te nasti intr-un anumit fel, cu o anumita structura a oaselor faciale sau a craniului sau cu o anumita culoare a pieii. Insa pe tot restul vietii te construiesti, te instruiesti, inveti, te educi intr-o anumita cultura. Tiganeasca, romana, greaca, scandinava, dupa caz.
Ashijderea si cu tiganii. Pot sa aiba pielea cum vor. Pot sa le sclipeasca dintii, pot sa aiba buzele vinete, nu ma deranjeaza. Pot chiar sa aiba si acel accent gutural-infundat care pe unii ii enerveaza, acele gilgieli cvasi-semitice care fac specificul manelei. Pot sa trec si peste asta. In fond, nu tuturor le place gij-gij-ul ragusit al rockului si punkului, ori melopeea jazzului.
Insa nu pot sa trec peste faptul ca tiganii dispretuiesc educatia. Nu doar ca nu au nevoie de ea. Mai mult: o dispretuiesc. In consecinta, dispretuiesc una din valorile fundamentale in jurul carora m-am construit eu ca persoana.
Si daca ar fi vorba doar despre mine, sa zicem ca nu ar fi mare bai. Nu-i prima data cind sint intr-o crunta minoritate in privinta preferintelor de viata. Nu-i asa, mai Zappa mai? Mai Bach, cite lichide seminale simbolice mi-am luat pentru tine, mai Bach mai... :(
Problema este insa alta: ca toata constructia asta elaborata a contemporaneitatii in care traim, pe care ne-o dorim, se bazeaza pe educatie. Accentul este pus pe cunoastere, pe informatie, pe valoarea adaugata adusa de inteligenta, pe stiinta, pe selectia elitelor pe criterii de performanta, de pricepere, de creer.
Asa functioneaza lumea asta, in ziua de azi. Acum 500 de ani criteriile de selectie erau altele. Cine se ruga cu mai multa fervoare, cine dadea mai bine cu sabia, cine era ruda cu cine. Incetul cu incetul insa, criteriile de selectie ale modernitatii le-au inlocuit pe astea si au pus altele in loc. Performanta, priceperea de a face, perseverenta, rigoarea, setea de cunoastere. In jurul acestor valori s-a construit lumea, valori uneori total diferite de cele anterioare: zel religios, fervoare, forta fizica.
Ei bine, toate graviteaza in jurul ideii de cunoastere. Iar cunoasterea are si ea un chichirez al ei, o anumita disciplina, o anumita rigoare aspra, dar necesara. Aceasta disciplina se numeste "educatie".
Din pacate pentru noi insa, tiganii sint reticenti in a se conforma acestei discipline. Pe ei ii doare la basca tipul acesta de selectie a elitelor, maniera moderna de creare a plus-valorii. Ei sint inca cu mintea in zona pre-moderna, trairisto-superstitioaso-magica si de superbie si aroganta homerica.
Note aside: Daca cititi un pic Iliada si pe urma ascultati si niste manele, veti vedea ca, fundamental, valorile sint aceleasi: accentul pus pe forta, pe bogatie (aur aur aur, fara numar fara numar fara numar), pe expunerea ostentativa a statusului social, pe dispretul fata de adversar (sa moara dujmanii sa le iau toti banii). De elaborat :) :wink:
Cuvintul cheie este "dispret fata de valorile modernitatii concretizate in educatie". Si asta nu pot accepta. Sint tolerant fata de diversitate, dar doar pina la un anumit punct. Cind vine vorba de acest soi de dispret, nu mai pot fi permisiv. Apreciez natiile care pun accentul pe educatie, pe excelenta in domeniile intelectuale: evreii, englezii, nemtii, rusii, americanii, francezii, chinezii, japonezii. Uitati-va la lista asta si veti vedea o corelatie necrutatoare intre accentul pus pe educatie, nivelul de trai si cine stapineste lumea.
Stiti atitudinea mea negativa, pina spre marginea urii, la adresa marelui popor frate sovietic si rus care timp de 50 de ani libertate ne-a adus si la Aiud, si la Canal, si peste tot. Insa asta nu ma impiedica sa nu le respect aplecarea spre cunoastere. Rusii sint un popor mare pentru faptul ca se dedica acestui sport, acestui tip de perseverenta.
Fie ca e muzica clasica, fie ca e vorba despre sah, despre strategia militara, despre tehnica, despre zborurile spatiale, despre balet ori despre explorarea salbaticiei siberiene, rusii de citeva sute de ani, de la Petru cel Mare, mama lui de imperialist, au pus accentul pe excelenta.
In consecinta, nu ii sufar, aproape ii urasc, dar ii respect. Or fi ei trairisti si intensi, mama lor de dostoievskieni religiosi si imperialisto-autoritarieni, dar ce-i al lor e pus deoparte.
Nu acelasi lucru il pot spune, din pacate, despre tigani. Ei sint un soi de oameni care, in mare masura, deocamdata dispretuiesc acumularea de informatie, cunoasterea, educatia.
Stiu: incerc sa nu fiu stereotipizant si sa nu ii pun pe toti in aceeasi galeata. Stiu ca sint tigani absolut articulati si studiosi si care si-au internalizat intru totul valorile modernitatii, de multe ori mult mai bine decit multe specimene din neamul meu, al romanilor.
Insa din pacate cu o floare nu se face primavara, iar exceptiile nu se pun la socoteala. Cind ajungem la numaratoarea cea mare, la socotelile pe hoarde mari de oameni, ca asta mi-e meseria, din pacate concluzia este una trista: pe tigani ii doare la basca de carte.
Si asta este detrimental pentru viitorul copiilor mei. Ei vor trai intr-o Romanie din ce in ce mai Rromanie, mai Tziganie, cu o pondere din ce in ce mai mare de tigani. Iar felul in care tiganii apreciaza ce e bine si ce e rau in viata, asupra caror lucruri merita sa-ti focalizezi efortul si pe care sa le ignori ori sa le dispretuiesti, asta cu siguranta le va afecta viata copiilor mei.
Cum deja imi afecteaza si viata mea, dar asta e alta discutie. Inca nu e o problema atit de grava. Dar in 20 - 30 de ani va fi cu siguranta, pentru ca vom fi un popor din ce in ce mai mitocan si mai primitiv si mai putin dedat sportului mintii, al perseverentei intru excelenta intelectuala.
Si astea sint valorile care separa tarile unde se traieste bine de cele unde se traieste prost, natiile prospere de natiile aproximative si sarace ale lumii, popoarele mari, care fac istorie, de popoarele care traiesc din firimituri si care sint tot timpul cetateni de mina a doua ai lumii si resentimentari si acri si protocronisti, caci altceva nu le-a ramas. Refugiul intr-un trecut mitic, pentru ca prezentul e cam de cacao. :(
In concluzie, nu voi obosi sa predic, chiar daca voi fi tratat de arogant, elitist, legionar, anti-democrat sau cum vreti voi sa-mi ziceti: tiganii trebuie sa renunte la dispretul lor pentru educatie si sa puna mina pe carte, sa invete disciplina aminarii gratificarii imediate si sa transpire cu creerul lor propriu din dotare pentru a deveni brutari mai buni, medici mai buni, fizicieni si chimisti mai buni, scriitori si artisti mai buni, ingineri si soferi mai buni, tinichigii si analisti politici mai buni.
Si atunci pot sa ne si inlocuiasca populational, pentru ca nu va mai fi o problema. In masura in care se acultureaza intru valorile societatii moderne, nu-i bai. Merge si asa. In fond, cu totii sintem cumani la origine, daca nu chiar niste daci nespalati care dadeau cu jula prin provinciile romanilor cei aroganti :)
* * *
Aceste rinduri au fost scrise ca urmare a faptului ca unul din membrii de frunte ai comunitatii tiganesti, Bercea Mondialu, nu stie sa scrie si sa citeasca si este cit se poate de mindru de asta. Mama lui de dobitoc... :(
Faptul că interlopul nu ştie să citească a ieşit la iveală zilele acestea, când a trebuit să dea declaraţii la Parchet şi în faţa instanţei de judecată. În faţa procurorului de caz, Eugen Iacobescu, Bercea s-a lăudat că el, spre deosebire de "intelectuali", este un om deştept pentru că a reuşit să facă milioane de euro fără carte, în timp ce oamenii cu facultate nu sunt în stare de nimic. De asemenea, în faţa instanţei de judecată, a luat declaraţia consemnată de grefier şi nu a ştiut ce să facă cu ea.
Cu Crin, iese Georgescu președinte fluierând
Acum 48 de minute
16 comentarii:
Sensei ce bun esti tu cand scri din inima :) 100% la obiect!
:bow: :) :friends:
Întrebarea mea e una: ce legătură are educaţia (transmiterea de informaţii) cu opţiunile morale ale omului (binele / răul)?
Voi de genii malefice n-aţi auzit? :D
Hai sa iti dau si eu un exemplu din viata. Nu ca as fi un filotzigan or smth.
Probabil ca ai auzit de filmul Concertul al lui Radu Mihaileanu. Daca nu, fa-ti putin timp . Trateaza exact "problema".
In filmul asta exista un tzigan violonist. Care chiar exista. Am dat mana cu el la premiera pt ca m-a fascinat si m-am trezit mergand inspre el aproape fara contol. Omul ala e chintesenta tziganismului. Canta extraordinar la vioara si are o empatie fantastica. Te "citeste" parca ai fi din sticla.
Un membru al echipei de productie mi-a povestit ca este analfabet. Pana aici nimic ciudat. In film aveau nevoie ca tziganul sa cante Paganini ( e o scena extrem de misto, in care un exponent al societatii "educationale" e pus la punct de tzigan pe principiul "in viori sa ne spargem"). Treaba s-a intamplat cam asa: i-au pus Paganini pe CD. Omul a ascultat odata si a inceput sa cante. Punct.
Cred ca modul in care reusim sa coabitam cu aia care sunt in afara valorilor noastre oricare ar fi alea ne defineste ca oameni.
In o societate normala , un analfabet e un emarginat .
Doar in Romanica e posibil sa fi om de succes si fara scoala . Fie ea doar cea elementara .
Atunci si in concluzie : ce societate e Romania ? Care sint valorile acestei societati , respectate cu sfintenie de toti ?
Lipsa de instruire si nedorinta de a se emancipa cultural a acestei minoritati , nu este altceva decit rezultatele societatii reale.
excelent articol!!! jos palaria!! din pacate tara asta s-a tziganizat deja, acelasi respect pentru educatie il are si guvernul actual si basescul din fruntea tarii chiar daca din fire e si el o leaca rasist.. sper doar ca intr-o zi sa ii si zica cineva cat de tziganizat/ant este si sa moara de oftica. societatea asta condusa de o sleahta de ignoranti ahtiati sa isi cladeasca palate cu turnulete mai mari sau mai mici i-a creat pe toti analfabetii milionari
Nimic nou sub soare, aş zice. Adică ţiganii, de când lumea şi de la Merimee şi până în ziua de azi sunt vestiţi pentru inadaptabilitate şi societate paralelă. Sunt din punctul ăsta de vedere, un caz interesant. Totuşi, ca toţi oamenii needucaţi, sunt manipulabili. Degeaba le reproşăm lor că nu sunt cum nu pot să fie. Peştele tot de la cap se împute, adică de la stăpânire şi de la legi. Numai când în România se va crea un mediu în care cel educat are mai mult de câştigat decât analfabetul se vor duce ţiganii la şcoală. Într-o ţară cu legi şi valori, un ţigan neştiutor de carte are numai două opţiuni: face găinării şi în cele din urmă ajunge la închisoare sau în marginea societăţii sau învaţă carte, se integrează şi trăieşte ca ceilalţi.
Tiganii sint mai rasisti decit cei printre care traiesc.
Toti rromii – unii mai mult, altii mai putin – au pastrat traditia "puritatii" si "impuritatii" din India, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-rromi) – lucru care in mod sigur a contribuit la formarea unei imagini incorecte despre rromi si a impiedicat comunicarea dintre rromi si restul populatiei. Gadje au fost vazuti ca "impuri" datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire la codul celor "pure" si "impure".
Eu subscriu la cele scrise de tine si pentru ca apreciem destul de multe valori (un anume gen literar, niste filme, ceva muzica, pasiunea pentru anume sporturi de echipa, probabil ca sunt mai multe). Iar acolo unde nu sunt de acord cu optiunile tale, e OK. We agree that we disagree, cum zice francezul Goethe ;-). Polemizam la unele teme, altele le ignor. Este o chestiune de educatie (da, treaba aia urata/dispretuita de cocalari si de tigani). Si mai sunt de acord (si te inteleg) cu unele temeri (chiar neexprimate) ca parinte de fata. Si sunt de acord ca peste 20-30, cand copiii nostri vor fi maturi, raportul dintre minoritate/majoritate va face ca viata in Ro sa fie mult mai dificila decat acum. And all those gipsy lovers could kiss my shiny metal ass (ca sa citez un alt clasic pre numele lui Bender ;-)).
Nu am decat o mica nedumerire, considerand evenimentele de azi. Ce cauta 50 de rude, prieteni etc ai unui hot prins in flagrant si impuscat in cap la spitalul Floreasca? Ce cauta acolo, ce interes au? De ce trebuie sa se adune atatia acolo? Vor cumva sa isi faca dreptate?
Eu aici vad o amenintare la adresa statului de drept si nu in mass-media.
Gresesti, zic.
1. Criteriile succesului sunt in continuare regresive. "Pe cine cunosti", cine-ti sunt parintii etc conteaza, dar intr-adevar, mai putin decat in Evul Mediu.
2. Fricile cu inlocuitorii conlocuitori sunt exagerate (nu c-ar fi imposibil). Pe masura ce se-mbogatesc, tiganii se puiesc mai putin. De pilda, in reportajul cu vrajitoarele o vezi pe mama probabil analfabeta ca se concentreaza asupra unui singur plod (ca atata are), cel mai probabil fiindca are bani si nu se mai teme ca nu-i supravietuieste.
3. Cei care se tem de "inlocuire" ar fi bine sa militeze pentru emanciparea tigancilor, inclusiv impotriva mariajelor prepubere - cel mai sigur mod de a taia sporul demografic. Pentru asa ceva exista legi, ele trebuie numai aplicate.
In rest, DA! :)
1. Faptul că în România nu există niciun fel de corelaţie între educaţie şi loc în societate nu are nicio legătură cu ţiganii. Ţi-o spune un medic.
Pentru faptul că sunt "educat", am avut parte mereu de un respect exagerat şi nemeritat din partea tuturor romilor cu care am interacţionat.
Romii nu fac decât să caricaturizeze sistemul de valori din România de azi, nu îl creează ei.
2. Cum ieşi din dilema: educaţie vs marginalizare? Adică, ce a fost mai întâi: oul sau găina? Lipsa de educaţie sau marginalizarea? Ştim cu toţii că, pentru mulţi, şcoala, culminând cu liceu/şc profesională, este perioada cea mai plină de cruzime din viaţă. Sunt greu de povestit violenţele şi umilinţele prin care am trecut eu, de ex, intr-un liceu bun şi liniştit vis-a-vis de Grădina Icoanei. Cum o fi pt un ţigan care nu reuşeşte să ocupe rapid poziţia alfa în grupul de tineri lupi?
3. Excelent exemplul cu violonistul. Eu am auzit o dată un puşti ţigan din Moldova cântând la fluier (!) o sonată pt flaut de Bach. Nu ştiu prea bine dacă ştia ceva de Bach, o auzise pe undeva. Atât, ţineam doar să zic.
Uite, chiar într-un comentariu mai sus, cineva sugerează că analfabeţii ar trebui "emarginaţi"...
Oul sau găina?
@ Lorena: Da, ai dreptate. Sint doua chestii relativ distincte (desi exista si o scoala de gindire care scoate in legatura dintre moralitate si educatie).
@ Pongo: Din pacate, nu ne putem permite atit de multi lautari, doar daca nu vrem sa ajungem o natie de lautari si de petrecareti. Vrei, nu vrei, marea majoritate a nevoii din societatile actuale se bazeaza pe competente ce tin de stiintele exacte / ale naturii (inginerie, tehnologie - toate au radacina in fizica si in limbajul ei universal, matematica). Artistii si sportivii reprezinta in orice parte a lumii doar o minoritate, e drept foarte vizibila, insa o minoritate si atit. Restul sint brutari, ingineri, medici, zidari, secretare, bancheri, functionari, strungari, soferi, alea alea. Chestii care n-au nimic de-a face cu talentul artistic nativ. Daca mi-ai fi spus ca a auzit o problema de matematica si ar fi scuipat imediat solutia, fara nici un fel de pregatire prealabila, atunci intr-adevar as fi stat linistit. Altminteri... :(
@ Stefan: din pacate, Romania e un exemplu de societate mediocra, care isi goneste virfurile intelectuale / valorile si se bazeaza pe o strategie de supravietuire legata de forta de munca eftina :(
@ Anonim: Mersi pt aprecieri. As prefera sa nu politizam inutil discutia. Nu Basescu este de vina. Radacinile stau in atitudinea generala a clasei politice. Te rog, fara chestii de-astea pe aici.
@ Dan Marashescu: "Numai când în România se va crea un mediu în care cel educat are mai mult de câştigat decât analfabetul se vor duce ţiganii la şcoală."
Excelenta fraza, Dane, care surprinde esenta problemei! :(
@ Richard: Da, ai dreptate. Ai si extins ideea de altfel pe Facebook. Va fi greu sa-i aculturalizam. Deocamdata, procesul de aculturatie merge in ambele sensuri.
@ Kilroy: Acolo pur si simplu trebuia sa intre mascatii si sa-i faca sa circule. Inca un exemplu de tensiune intre pre-modernitatea medieval-tribala si limitarile structurale ale contemporaneitatii moderne :(
@ Zamo.ca: Da, ai dreptate, e posibil sa fi inceput si in rindul lor procesul de tranzitie demografica - unul din elementele ce insotesc modernizarea unui grup etnic. Un singur comentariu in privinta criteriilor de succes: vorbeam despre cum trebuie sa fie intr-o societate normala la cap, unde criteriile de selectie sint bazate pe merit / competente. :(
@ Vlad: si totusi, cum de dispretul fata de educatie este mult mai vizibil in rindul etniei lor? :( Da, ai dreptate: stigma / marginalizarea isi spun cuvintul. Aici trebuie sa intervenim cu capul limpede.
In privinta violonistului, vezi comentariul meu de mai sus. Din pacate, nu ne putem permite o societate cu baza plina de artisti si sportivi. Tot taranul si inginerul sint baza :(
cred ca e important si modul cum e facut designul educatiei. pentru o populatie (tigani, unguri, romani, etc) care are resurse limitate trebuie gasita o altfel de educatie. Daca de gandim back in time, pe la 1950 educatia majoritatii era cea de genl 8 clase + o specializare/liceu. Pentru ca populatia nu isi permitea sa intretina mai mult la scoala un membru al familiei. un saraca care are resurse in bani putine, si resurse in timp putine (medie de viata de 45-50 de ani) nu isi permite constient sa merga la scoala pana la 25 de ani! Eu am discutat cu tigani tineri -si problema lor era ca nu vedeau utilitatea informatiei din scoala. Ii interesa matematica, scrisul si limbile straine.Stiam un tigan care era cel mai bun la matematica in clasa lui(clasele 1-4), in clasa mixta de romani si tigani. Dupa clasa a 8 a inceput sa lucreze! Din cate stiu solutia a fost back in time -scoala in paralel cu lucrul. Ce vreau sa spun -ca apa curge intodeauna pe unde e mai usor. Romania are acum ocazia si trebuie sa isi modifice sistemul de invatamant. Aceasi nevoie e la nivel global. Acum Romania ar putea sa o ia pe scurtatura, tocmai de nevoie ! Si asta e un task minor -sa construiesti un sistem de invatamant pentru 5-10% din populatie! Taskul real e sa construiesti sistemul pentru toti romanii! Cum faci sa invete chestii reale? Cum faci sa invete permanent? Cum faci sa se stranga din proprie initiativa si fara Sfantu Duh sa le zica sa faca asta, 10 economisti de la 10 universitati din Romania si pe o platforma comuna de cercetare sa ia in 10 ani premul Nobel pentru Economie ?
E o problemă nasoală cu ţiganii, şi pe mine să mă cam scutească cei care tot o dau înainte cu vezi doamne "sărăcuţii" nu au parte de educaţie că-i marginalizăm noi ăştiălalţii, neşte invidiosi domne' pe valoarea şi duşmanii lor. Aşa au sărit de cur în sus şi francezii mai acu' fro 9 ani parcă şi ne-au zis că suntem extremişti şi rasişti şi toate alea, că nu ştim şi nici nu vrem să îi ajutăm pe ţigani să se integreze în societate,ba că n-avem morală, ba că nu suntem creştini, ba că suntem aşa şi pe dincolo şi ne-au făcut cum le-a picat la gură. Şi azi le dau bani ca să scape de ei. Să fie un eşec al francezilor că nu au reuşit să-i facă pe ţigani să se civilizeze şi să se integreze într-o societate normală? Sau să fie de vină o anumită genă, specifică în absolut, care stârneşte până şi câinii să-i latre pe oriunde ar trece şi oricât ar fi de spălaţi?
Acuma io, cred că-mi pot permite o remarcă. De când mă ştiu eu pe lume şcoala la noi în ţară este obligatorie şi gratuită până la 10 clase. Dar când în Anno Domini 2011 există ţigani încă neînregistraţi (şi-s sigură că nu bat câmpii)la birourile de evidenţă a populaţiei deja chestia asta spune al naibii de multe. Iar atunci când făceam eu şcoala primară, îmi aduc perfect aminte şi nu am să uit în veci, directoarea şi învăţătoarea se dădeau de ceasul morţii că în cartier era o familie de ţigani cu nu ştiu câţi copii şi din care vreo 3 era musai să vină la şcoală dar nu-i lăsau părinţii, aşa că.......
Mie mi se pare (asa, la nivelul simtului comun, ca n-am studiat temeinic)ca lipsa de ceea ce numim "educatie" si "civilizatie" in sens foarte larg tinde sa devina un fenomen generalizat pe la noi. Si asta nu mai are legatura cu tiganii, poate o fi avut la inceput, cand lucrurile erau mai crude. Si nici macar nu m-as gandi la chestii grele, stiinta, tehnologie, inalta scoala, domenii de varf, aspiratie spre elite etc, ci la comportamente simple in public: cum vorbesti pe strada, unde arunci ambalajul de la seminte, chestii de-astea. Pana la dispretul pentru educatie inalta, exista, din ce in ce mai vizibil, dispret pentru bunul simt elementar, pentru spatiul public comun. Dispret pentru curatenie, pentru liniste, pentru maniere etc. Intre altele, cred ca suntem, cel putin in Europa, tara cu cei mai multi cetateni care scuipa pe strada.
Guvernul / guvernele ar trebui sa-si faca o prioritate prin abordarea unei strategii care sa includa, pe termen lung, civilizarea cu forta a populatiei in materie de chestii din astea simple.
Trimiteți un comentariu