Evolutia votului parlamentar, 2009 - 2011

Astazi, cu ocazia lansarii sondajului Asociatiei Pro Democratia, am primit multe solicitari sa pun la dispozitie rezultatele politice ale sondajului. Nu pot satisface aceste solicitari, din motive de exclusivitate a datelor.

In plus, din partea celor avizati am primit comentarii mai mult sau mai putin critice la adresa cifrelor sondajului CCSB comunicat saptamina trecuta, Politikonul de noiembrie care, fiind al nostru, productie proprie, nu ne impiedica nici o relatie contractuala sa-l comunicam.

In si mai plus, azi au circulat deja pe net niste cifre carele zice-se ca ar fi cifrele sondajului. Stiu ei cine, aceiasi care o comit tot timpul.

In si mai plus, putinele persoane care au aflat rezultatele la amindoua sondajele au exprimat diverse comentarii facind comparatie intre cifre. Unele comentarii au fost pertinente, altele pur si simplu rautacioase. Si aici nici macar nu iau in considerare comentariile forumistilor. Din fericire, am ajuns in acea stare de iluminare nirvanica in care ma doare in extremitate de ele. Pe vremuri nu era asa.

In consecinta, pentru a raspunde pe de o parte inevitabilei voastre curiozitati, cit si variilor ridicari din sprincene si comentarii din virful buzelor tzifnoase cum ca tzinem cu x, y, z, cu sherpilienii, mogulienii, garoienii, pesedenienii, pedelienii si gorilienii liberalieni, va propun un material de sinteza: evolutia votului parlamentar din 2009 pina in 2011. Adica informatie, nu gluma, carne, nu firimituri de procente stinghere.

Nu va voi prezenta insa seria propriu-zisa de cifre, de procente, ci una sintetica, obtinuta prin calculul MEDIEI MOBILE (pas 2).

Cei care stiu ce este media mobila vor aprecia nivelarea asperitatilor si scoaterea in evidenta a trendurilor ascunse.

Asta pentru ca una din puterile mediei mobile este sa neutralizeze marja de eroare, variatiile de moment ori zgomotul de fond datorat masurarii aproximative, dupa cum puteti observa in urmatoarea demonstratie.

Demonstratie
Pornim de la seria de masurari punctuale facute de-a lungul timpului, adica de la sondaje:

sondaj(1) = realitate(1) + epsilon(1)
sondaj(2) = realitate(2) + epsilon(2)
sondaj(3) = realitate(3) + epsilon(3)
sondaj(4) = realitate(4) + epsilon(4)
...
sondaj(n) = realitate(n) + epsilon(n)

unde

sondaj = masuratoarea de sondaj
realitate = valoarea din realitate pe care sondajul incearca sa o aproximeze
epsilon = marja de eroare aleatoare

Cum scapam de marja de eroare?

Simplu. Daca facem suma, obtinem

suma (sondaj) = suma (realitate) + suma (epsilon)

Impartim la n, unde n in acest caz este amplitudinea / pasul mediei mobile, ca sa obtinem o valoare de magnitudine asemanatoare componentelor seriei

Obtinem astfel o medie mobila (n) (sondaj) = medie mobila (n) (realitate)

adica sondajul in medie estimeaza corect realitatea, pierzind pe drum marja de eroare.

Asta pentru ca suma (epsilon) = 0, cum ne asigura teoria statistica: marja de eroare se distribuie gaussian, deci cu medie zero. Cu cit este pasul n mai mare al mediei mobile cu atit suma erorilor este mai bine distribuita gaussian si mai probabil sa fie in vecinatatea lui zero.

Cine a inteles demonstratia de mai sus, probabil o stia deja. Cine nu, probabil va emite tot soiul de grohaieli fie rautacioase, fie naiv-tembele. Se ignora, se sterg, se dispretuiesc.

* * *

De ce toate astea? Pentru a va justifica folosirea graficului de mai jos: nu valorile brute, ca si asa stirnesc prea multe pasiuni, ci cele rotunjite prin calcularea mediei mobile.

Nici cifrele mura-n gura, cum ar vrea stralucitorii din presa si de la partide, procente fara efort, dar ceva acolo care de fapt este mai mult chiar decit cifrele suspendate in prezent. Evolutie netezita, scoaterea in evidenta a tendintelor de substanta, de profunzime. Pentru asta prin alte parti se plateste, ca e plus de valoare.

Folosesc un pas mic, doi, care pastreaza ceva din zgomotul marjei de eroare, insa pe de alta parte beneficiaza de o inertie mica.

Cu cit pasul mediei mobile este mai mare, cu atit valorile sint mai apropiate de media din realitate, insa sint mai inertiale, difuze, inglobeaza o informatie de pe o perioada mai mare de timp. Cu cit pasul e mai mic, informatia este mai punctuala, insa mai afectata de variatiile aleatorii. Asta este balansul de compromis inevitabil intilnit in folosirea oricarei medii mobile, un soi de principiu al incertitudinii din care nu poti iesi.

Deci o medie mobila scurta, apropiata de valorile brute ale seriei. Daca o fac mai lunga, 3 sau 5, nivelez si mai bine si scoatem si mai mult in evidenta trendurile puternice, ascunse, dar pe de alta parte iar sar rauvoitorii ca tin cu serpilienii, pentru ca datele sint din ce in ce mai indepartate de valorile punctuale (brute), mediile fiind obtinute din comasarea unui numar din ce in ce mai mare de date, de pe perioade din ce in ce mai lungi de timp.

Deci medie mobila 2, da? Enjoy. Concluziile se trag de la sine, la ochi. Va las pe voi, ca si asa va pricepeti de minune la tras concluzii.

:wink: