luni, 22 noiembrie 2010

Doua citate diferite care spun acelasi lucru

Connect the dots, please.

Exhibit A: Bogdan Aurescu (interviu Romania Libera)

- Poate la un moment dat Rusia va adera la NATO?

B.A.- Să ştiţi că se dezbate mult la nivel academic. De exemplu, în ianuarie, la unul dintre seminariile oficiale pe care şi România le-a organizat, la Oslo, împreună cu Spania, cu Germania şi cu Norvegia privind parteneriatele în contextul elaborării Noului Concept Strategic. Au existat doi reprezentanţi ai mediului academic rusesc care cu argumente diferite au susţinut oportunitatea aderării Rusiei la NATO.

Din punct de vedere oficial, cred că în acest moment această
poziţie nu este o poziţie oficială a Rusiei. Dar, sigur, Rusia este cea care ar trebui să se pronunţe în acest sens.

* * *

Exhibit B: Neagu Djuvara (interviu Romania Libera)

- Viitoarea mare putere cum se impune, dacă nu în urma unui conflict?

N.D.: O mare putere se naşte în general dintr-un amestec, dintr-un contact dintre două civilizaţii, de pildă, un amestec de negru şi de alb va fi poate o putere care va domina peste 500 de ani. Noi, europenii, ca şi americanii, suntem deja foarte corciţi, în Franţa, încă de acum 10 ani, 45 la sută din copiii de şcoală proveneau din familii de emigranţi. Peste 50 de ani în Europa ar putea fi majoritari oameni cu rădăcini extra-europene: nord-africani, tamuli, negri, chinezi.

- România ar putea intra în aceeaşi logică?

N.D.: Noi avem 10 la sută populaţie ţigănească, suntem invadaţi de turci şi chinezi, iar peste 100 de ani România nu va mai fi românească.

- De ce?

N.D.: Fiindcă nu facem copii. În România, ca şi în toată Europa, familiile fac doar un copil. O populaţie rămâne stabilă doar dacă fiecare familie face minimum doi copii şi-un sfert.

- Deci cum va fi România peste 100 de ani din punct de vedere demografic?

N.D.: Jumătate vor fi români, jumătate un amestec de ţigani, chinezi, turci etc. Nici în Rusia nu se mai fac destui copii. Principiul vaselor comunicante funcţionează şi în istorie; acolo unde se face un gol se umple din altă parte. Noi golim Europa de indo-europeni şi îi înlocuim cu negri şi chinezi.

- Nu e neapărat rău.

N.D.: Da, e bine pentru peste 1.000 de ani, când se va naşte civilizaţia următoare. Deocamdată, e catastrofal.

- La Summitul NATO de la Lisabona din 20 noiembrie Rusia va fi invitată să facă parte din scutul antirachetă al Aliaţilor. Occidentul poate avea încredere în Rusia?

N.D.: Cred că da, fiindcă şi ruşii se schimbă. Uitaţi-vă la televizor cum arată oponenţii lui Putin şi ai regimului de la Kremlin: ei sunt la vedere şi arată de parcă ar fi americani sau nemţi. Rusul e un european. Ruşilor nu le mai trece prin cap să facă un război, ei se ocupă doar cu şantaje. Rusia nu se mai află pe lista marilor puteri.

- În cazul acesta şi România ar trebui să caute prietenia Rusiei?

N.D.: România trebuie să se teamă de Rusia, fiindcă de sute de ani are poftă să muşte din toţi vecinii.Occidentalii nu ştiu că Rusia până la Petru cel Mare nici nu ajungea la Marea Neagră, iar la Nistru a ajuns abia la 1792, deci noi n-am prea fost vecini cu Rusia.


* * *

E simplu. Connect the dots.

The dots are people.

People are scarce. Fewer and fewer, Scarcer and scarcer.

Sau, cum spunea Alinutza sadica: curiouser and curiouser.

In fond si la urma urmei, intrebarea, teama, frica, mirosul de hoit al istoriei care vine peste noi este urmatorul: celelalte puncte poarta turban, iatagan, briu de explozan si miros a jihad de non-indo-european a arab african tigan alt grup etnic cultural spiritual si metafizical decit cel caucazian.

Si atunci europeanului i se face frica. In sinul lui, incet-incet, creste populatia de alt neam. Citeste istoria si se uita la imperiul roman si la germani si la huni si isi aduce aminte. Si atunci si rusului incet-incet i se face si lui frica. Citeste si el istoria si se uita la tatari si la mongoli si la cazaci si isi aduce aminte. Si i se face frica lui Ivan, pentru ca stepa dinspre rasarit e mare si greu de aparat de unul singur. Si pentru ca ii scade populatia nu pe deceniu ce trece, ci pe zi ce trece.



Cincizeci de ani si pe urma vorbim. Bosorogi vom fi, vremuri interesante vom trai. De Allah ne vom feri, copii vom dori, dorinte tirzii.

Prea tirziu, indo-europene. Prea tirziu. 1 virgula ceva pe nici o parte nu e rata de inlocuire. Te vor inlocui altzii, bre europene bre, si ce va ramine se va face ghem inspre apus, acolo unde intotdeauna s-au refugiat stralucitorii cind au venit barbarii peste ei. Si peste ocean, ca au ei grija sa pastreze populatia cit de cit in echilibru (modulo hispanici, evident).

Iar la umbra platanului de la Telega va cinta muezinul. Daca nu in cincizeci de ani, atunci intr-o suta. Daca nu intr-o suta de ani, atunci intr-o suta cincizeci. Daca nu intr-o suta cincizeci, atunci in doua sute sigur.

Istoria are rabdare, iar secolele pentru ea sint precum floricelele de bostan si de rasarita pentru nationalitatile conlocuitoare: multe si eftine, sa le risipim pe prispa indo-europenilor, pina le trece timpul si vremea.

Tz tz tz... :(



8 comentarii:

Itzic Baseanu spunea...

Draga Turi, vai ce perspectiva da viitor sumbra ne propui: "Iar la umbra platanului de la Telega va cinta muezinul."...

Puschea pa limba, ca tot un "fluieras da soc", o sa cante cu foc si-unul, de fag sa-i atarne cu drag!

Tapirul spunea...

pi de bre, ne dăm şi noi seama (ne dăm?) că suntem nişte iaca şi noi nişte purici pe un cearceaf.

crezi că absolut nicio civilizaţie n-a crezut că rasa lor şi neamu lor si coloarea lor sunt nemuritori? au crezut. da cine i-a ascultat

vorba lu vacanţa mare, viaţa e ca carosabilu, unii vine, alţii se duce....

Tapirul spunea...

pi de bre, ne dăm şi noi seama (ne dăm?) că suntem nişte iaca şi noi nişte purici pe un cearceaf.

crezi că absolut nicio civilizaţie n-a crezut că rasa lor şi neamu lor si coloarea lor sunt nemuritori? au crezut. da cine i-a ascultat

vorba lu vacanţa mare, viaţa e ca carosabilu, unii vine, alţii se duce....

Anonim spunea...

A! obiectez!
Carui european ii este frica? Anu'asta in Anglia cei mai multi britanici nascuti vor purta numele de Mohamad. Deci e neclar.

Cum adica ne retragem spre Vest?!?!?!Vezi punctul de mai sus. Eu zic c amergem cel mult pana la Triste si Viena la outleturi. Mai mult nu cred, ca oricand va fi acilea de straja la portile Creshtinatatii (hahaha! sper sa nu ma cenzurezi)ori un Stefan cel Mare si Sfant ori un nea Gigi- filozof practician.
Eu zic ca ne descurcam, nu avem solutii da'o legam cu sarma si merge.

theoriginalyankee spunea...

tare mi-e că dacă-şi pun mintea - ori unii, ori ceilalţi - scutul ăla nu va fi de cine ştie ce folos. Atât doar, că s-ar putea să nu mai fie nici platani, nici nevoie de ei ca să ţină umbră.

Wa-Alaikum-Salaam

Anonim spunea...

si daca si unii si altii s-au uitat azi la stiri si s-au gandit ca muezinul a mai cantat pe aici, prea albi nu suntem nici noi daca e sa ne comparam cu suedezii, si ca parca mai bine inca un pic mai tuciurii decat mai scunzi, mai galbeni si cu ochii mai oblici? (ok, ochii de tatar ce asculta muezinul la Telega nu se pun:))
Ai citit vreodata cand a fost ridicata geamia din Mangalia si de catre cine? We've already been there;)

Anonim spunea...

mireille, daca ai avea o oglinda functionala, ai observa ca la platan canta tataru :).

Turambar spunea...

@ Sherban: Ai shi tu dreptatea ta, mai ardelene mai necontaminat de gena turkmeno-mongola. Dar vezi tu, eu cint sub platanul asta de vreo 800 de ani. Am si eu dreptul meu la nostalgie si la teritorialitate, da?

:wink: