Courtesy of CCSB.
Universul cercetǎrii
Populaţia adultă (18+) neinstituţionalizată a României
Volumul eşantionului
1.107 persoane
Eşantionare
Eşantion stratificat cu selecţie probabilistă a persoanelor
Reprezentativitate
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 3.0%, la un nivel de probabilitate de 95%
Validare
Eşantionul a fost validat pe baza datelor INS din Anuarul Statistic 2007 şi a recensământului populaţiei din 2002
Perioada
25 – 27 octombrie 2008
Teme de preocupare publică
• Temele de preocupare publică ale românilor prezintă o persistență specifică fenomenelor sociale de adâncime, cu evoluție lentă.
• Astfel, după cum știam deja din cercetările anterioare, românii sunt preocupați de teme ce țin de calitatea vieții (siguranța materială, nivel de trai, bani, salarii, pensii, asistență socială, sănătate și bătrânețe), preponderent din perspectiva categoriilor sociale defavorizate (bătrâni, săraci, șomeri)
• Alte teme de preocupare semnificative țin de situația economică (locurile de muncă, criza economică, forța de muncă, agricultura, băncile), de calitatea actului politic și administrativ (corupție, minciună, competență), de problemele legate de infrastructură și de cele ce țin de sistemele de educație, sănătate și justiție.
Votul politic
• Două treimi dintre români se declară interesați de alegerile parlamentare uninominale care urmează să aibă loc în această toamnă. Tot două treimi declară că vor merge sigur la vot.
• Dacă îi scoatem din calcul pe cei care nu sunt în țară, rezultă că la intersecția dintre interes și intenție de participare la vot se află ceva mai puțin de jumătate dintre români: 44% din populație, adică 8 milioane de români care estimăm că vor participa la vot.
• Votul politic generic nu prezintă evoluții semnificative de la septembrie la octombrie.
• Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Alianța PSD + PC ar fi posibil să obțină pe vot generic 37% din voturile valide ale alegătorilor, PD-L 35% și PNL 18%. Singurul alt partid care ar mai intra în parlament ar fi UDMR, cu 6%.
Estimarea câștigării alegerilor
• În cazul partidelor există o discrepanță între intenția de vot și estimarea câștigării alegerilor. Cu cât partidul obține mai multe voturi, cu atât discrepanța este mai mare, lucru de altminteri identificat și în alte cercetări, și în România, și în alte țări.
• Astfel, sunt mai mulți dintre cei care cred că PSD + PC sau PD-L vor câștiga alegerile decât dintre cei care votează cu aceste partide. În schimb, de la PNL încolo, sunt mai puțini cei care cred că partidul respectiv va câștiga alegerile decât cei care votează efectiv cu el.
• Aceste diferențe ne oferă informații despre percepția de putere a partidelor respective, lucru care poate influența la nivel motivațional atât votanții, cât și activiștii.
– Alianța PSD + PC: un sfert din populație votează cu Alianța PSD + PC, însă mai mult de o treime din populație (37%)
consideră că aceștia vor câștiga alegerile. Deci un câștig semnificativ, de 14 puncte procentuale.
– PD-L: 22% votează cu PD-L, iar 26% consideră că va câștiga alegerile. Tot o diferență pozitivă, însă evident mai mică, de 4 puncte procentuale.
– PNL: Votanții PNL sunt 11% din total populație, însă doar 8% consideră că acesta va câștiga alegerile – deja o diferență negativă, de 3.
Alianța de guvernare
• Nici structura alianțelor politice preferate nu prezintă modificări semnificative de la septembrie la octombrie.
• Cea mai agreată alianță de guvernare ar fi cea dintre PSD+PC și PNL (27% din total răspunsuri, i.e. 41% din răspunsurile valide), urmată de fosta alianță ADA: PD-L + PNL (21% din total răspunsuri, i.e. 32% din răspunsurile valide). Cea mai puțin alianță agreată de mai puțini dintre români ar fi cea dintre PSD+PC și PD-L (doar 16% din răspunsuri, adică 25% din răspunsurile valide). O treime (35%) din cei care intenționează să meargă la vot nu au o alianță preferată.
Afirmații asociate cu partidele politice
• Am propus o listă de 16 teme de preocupare / probleme, rugând respondenții să menționeze partidul care ei consideră că este cel mai capabil să le rezolve.
• Principalul rezultat al acestui modul de cercetare îl reprezintă faptul că structura răspunsurilor nu diferă semnificativ de cea a votului.
• Cu excepția temei măririi pensiilor, care este atribuită Alianței PSD + PC în mai mare măsură decât votul primit, nici un alt partid nu se asociază mai puternic decât ponderea sa de vot cu vreo temă de preocupare publică.
• Acesta este un semn de nediferențiere ideologică și tematică. Românii votează partidele politice pe alte considerente decât cele de separație tematică.
• Direcția de raționament este de la partid la temă (“Votez cu partidul X, deci cred că acest partid este în stare să rezolve toate temele, nediferențiat, și Y1, și Y2, și... etc.”), și nu de la temă la partid (“Cred că partidul X este mai în stare să rezolve tema Y, care pe mine mă preocupă, deci voi vota cu acest partid”).
• Motivația de vot trebuie, în consecință, căutată în altă parte, cel mai probabil în raport cu personalitățile politice ale fiecărui partid, ori cu votul negativ. Repet: singura excepție în această nediferențiere tematică o reprezintă tema măririi pensiilor.
• De observat felul în care Alianța PSD + PC reprezintă singurul partid cu un potențial de vot neexplorat. Acest rezultat concordă cu cel prezentat anterior, privind discrepanța dintre vot și estimarea câștigătorului.
Primul Ministru al României
• Și la nivel spontan, de întrebare deschisă, și la nivel asistat, de listă prezentată, apar aceleași nume deja consacrate: Stolojan, Geoană, Isărescu, Tăriceanu.
• Stolojan continuă să conducă, cu 30% dintre opțiunile valide. Este urmat îndeaproape de Geoană , cu 28%. La ceva mai mare depărtare, pe un palier in jurul lui 20%, Isărescu (21%) și Tăriceanu (19%).
• De remarcat evoluția spectaculoasă a lui Mugur Isărescu, cel mai probabil datorită mediatizării sale de manieră pozitivă în contextul crizei financiare și rolului pe care l-a jucat în atacul celor trei bănci la adresa monedei naționale.
Bolojan, Radu Eremia și austeritatea
Acum 4 ore
18 comentarii:
"la un nivel de probabilitate de 95%", adica la un prag de semnificatie de 0.05% right? (adik arat ca stiu si eu statistica, asta in cazul in care nu vorbesc prostii :D )
@Anonim, in general e bine sa nu crezi in niciun sondaj, doar asa..sa le compari intre ele la modul orientativ si sa-ti faci o parere despre tendintele de vot. Totusi, ce partid crezi tu ca va avea cele mai multe voturi?
@ Parlamentolitic: la un prag de siguranta :) Da, dom'le. Te trecem clasa :)
@ Anonim: Nici eu nu cred ce spui tu. Hai, gata, ca ma obositzi. Cantatzi in alta parte. De acum incolo, moderez.
:) A inceput. Si mai ai inca de tras. Dar Turambar, tu poti. Si toata povestea e ... inevitabila si previzibila. Las' ca le arati tu lor :)
:) Pentru poza cu micile ghieshe.
Treci la explicatii in media :)
:) Mersi pt incurajari, domnitza.
Se numeste rezilienta. Sau perseverentza.
Sau somn. :)
Alooo, turambareee
Da-l dom'le afara pe ala de-ti face graficele. Cum vine asta? 56% din respondenti sunt nemultumiti de canalizare, dar canalizarea e trecuta in grupul "mai degraba multumiti".
Hai ca glumeam, e doar o mica scapare de mouse. Nu-l da afara, dar taie-i 10% din salariu pe doua luni.
:D
Eu mi le fac. Cu manutza mea. Si eu am facut categoriile alea, in functie de distributie. Fata de restul temelor de preocupare, unde e jale si suspin, canalizarea e una la care romanii nu sunt atat de suparati.
Insa ai dreptate: taietura semnificativa, de categorii distincte, poate fi facuta intre gaze naturale si investitii in zona.
Ma duc sa'mi dau 10% pe doua luni. Si sa'mi pun un whisky de suparare :p
Pai nu sunt suparati ca daca n-au nu-i bai ca arunca galeata in santul din fata curtii vecinului :)
Hai ca te iert de data asta, nu-ti mai taia 10% ca ai nevoie pentru lectii de balet din cate vad.
Da, lectii de balet: sa merg pe poante printre moguli si ziaristi.
Mama lor... :)
Parerea mea, nu neaparat a unui neavizat in privinta sondajelor:
CCSB da in mod constant un scor PSD+PC ceva mai mare decat celelate sondaje de pana acum. Iar acest lucru merita o explicatie. Explicatie care, in opinia mea, nu e nici un "efect de institut" (vezi d-nul Sandu), nici o eroare intentionata ci mai degraba un mod diferit de a raporta datele privind intentia de vot: CCSB face un prim filtru la nivelul participarii (intrebarea de vot e adresata numai celor care declara ca s-ar duce la vot cu o anumita probabilitate) in timp ce CURS, IMAS, MMT, Insomar nu fac acesta filtrare. Da, ambele variante sunt optiuni justificabile si justificate. Dar, părerea mea, probabilitatea de a participa la vot nu trebuie sa devina filtru pentru intentia de vot din urmatorul considerent: exista o doza diferita de autoapreciere a comportamentelor pro-sociale, adica si a participarii la vot, in randul diverselor categorii sociale. Si comparam aici varstnicii sau cei mai putin educati cu tinerii si cei educati. E dezirabil sa declari ca vei merge la vot, asa ca unii cred ca e de asteptat sa spui asta si o spun. Ca atare partidele cu un electorat potenţial ceva mai ...rational in apecierea participarii vor obtine scoruri mai mici la intentia de vot.
Ideal ar fi sa se utilizeze un standard de raportare. Asa cum e normal sa apara dubla raportare la intentia de vot (la nivelul intregului esantion invetigat, cat si la nivelul celor cu o optiune formata), asa ar trebui sa admitem un mod unic de raportare a datelor, in special pentru analiza tendintelor, a dinamicilor.
Doua comentarii am de facut. Unul in privinta sondajelor realizate in 3 zile: sa admitem nu se pot realiza sondaje de o calitate foarte ridicata in 3 zile. Si unul in privinta terminologiei: sondajele nu masoara voturi, exit poll-urile masoara voturi. Sondajele masoara intentii de vot.
Bravo dom’le, felicitări!
Critică de natură tehnică:
===================
La tine zice aşa:
Volumul eşantionului
1.107 persoane
Reprezentativitate
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 3.0%, la un nivel de probabilitate de 95%
Corect ar fi cam aşa:
Reprezentativitate
Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare maximă de ± 2,83*%, garantată cu o probabilitate de 95%, pentru distribuţii egale ale variabilelor dihotomice :p
[*am calculat eroarea la repezeală, fără a mai face corecţii pentru stratificare…]
Corect ar fi să vedem prezentată şi eroarea la alte distribuţii decât cea 50-50%, chiar dacă legea nu ne obligă în acest sens. Aceasta este practica pe care o aduce Comisia Europeană de ceva vreme. Dacă ai dubii, uită-te de exemplu la ultima pagină de la caietele de la Eurobarometre (asta ca sa nu se spună că te trimit la surse româneşti).
Altfel, din câte ştiu eu se pot face estimări de calitate şi în trei zile, respectând însă regula celor minim 3 vizite în zile şi la ore diferite...
Bogdan, eu ma refeream la sondaje de o calitate foarte ridicata. Si cum se apropie alegerile, fiecare institut ar trebui sa incerce sa ofere estimari de o calitate foarte ridicata.
Practic, in trei zile nu poti respecta regula celor 3 vizite la modul cel mai serios. Parerea mea!
Tot la calitate ridicata mă refeream si eu. Poţi să respecţi regula cu pricina în 3 zile, urmând, spre exemplu, tipul de eşantionare propus de EVS şi ESS, şi utilizând un număr foarte mare de operatori de interviu, astfel încât să ai un număr mic de chestionare pe operator.
:) Da, se poate!
Ce spunetzi voi acolo? Cine face sondaje?
Noi parca manipulam populatzia, mai baietzi. Ce facetzi voi aici? Ne creatzi o imagine greshita la public?
:rofl:
ca tot zici de manipulare :D
A aparut un "anonim" la mine pe blog si s-a luat de tine cum ca manipulezi cromatic pro-PSD. :D
Pe-aici nu-l vad. Iti pot da ip-ul daca vrei sa dai de el sa il inveti putin rugby pe bune
poti sterge comentariul dupa ce il citesti :)
Nu'i nevoie. Il las sa vada si altii ce patesc daca vin si se iau de rosu si negru.
Txs for the tip, mate. Cum il prind, cum ii dau in barba :)
A, later edit: si pentru altii care se baga la teorii ale conspiratiei cromatice: motivul pentru care folosesc rosu e mult mai simplu: The Economist.
Cititi un pic revista aia si admirati simplitatea punerii in pagina si eleganta folosirii culorilor.
Si daca si aia sunt comunisti si pesedisti, apai io mi's Mobutu Seseseko...
:) :p
Trimiteți un comentariu