com. Macondo, jud. Telega

Dacă te culci cu găinile și ai grijă noaptea de ele și le cânți și le spui povești, ele nu fac ouă de găină, ci ouă Kinder.



Spre dimineață, când cântă cocoșul, el de fapt face ouăle Kinder și se laudă. Iar Ursu, câinele fioros al vecinului Ion, are așa un uuuurlet nostalgic, specific cântecului de cocoș (nu, pe bune: chiar așa este). El atunci de fapt se uită la cocoș cum face oul Kinder și se miră: uuuuuuuuu. Uuuuuuu! Ce ou mare!



Azi de dimineață, când să ies să-mi beau cafeaua pe terasă, in the glory of summer morning, în fața ușii, Ursu. Mi’a înghețat un pic sângele în vine, since e ditamai matahala de corcitură de lup cu urs cu ciobănesc cu leu cu varan cu T-Rex. E alb, și mare, și așa, mai lat între umeri, ca un pilier. But I’ve held well my horses, am vorbit cu el, l’am scărpinat între urechi și am fost prieteni. Eu mi-am băut cafeaua, uitându-mă la cicoare și la rosmarin și la levănțică și la trandafiri și la frasini și la nori și la meri, în timp ce Ion alerga după Ursu, care scăpase din lanț. L'a prins și l'a încarcerat din nou. În timpul asta, eu mi'am băut cafeaua, cu gândul la WU_sectie și la frasini.



Pe urmă am mâncat nuci verzi. Și prințul a desfăcut nuci, și s’a făcut negru pe mâini, iar prințesele au mâncat nuci. Iar prințesa a mare s-a dus după lapte, la tanti Dița.

Acum mă duc să caut găinile, să văd dacă au făcut și azi noapte ouă Kinder. Au cuibul în debara, și uneori bilbiloii mai fac câte un raid și rad tot ce prind. Mama lor de bilbiloi..



Între timp, prințesa mare s-a dus jos, la bunica Nina și la bunicu Ninu, să vadă gimnastica. Iar eu am rămas cu prințesa a mică și ne’am jucat de’a prințul și de’a prințesa în pijama. Prințul a venit călare, prințesa a căutat cu grijă loc de dansat. Pe urmă am dansat. Pe urmă am alergat un păianjen. Pe urmă am ascultat Cutiuța Muzicală și am făcut nunta de prinț cu prințesă. Pe urmă, prințesa s-a întristat, că prințul a părăsit-o pentru calculator. Mama lui de Internet și de SPSS...



Iar acum, chiar când vă spun povestea, regina-mamă vine cu un castron de teci de fasole verde și mă bate cu vrăji rele și otrăvite și mov și albastre și cu fulgere și cu pupici și mă pune să-mi cer iertare, că nu am crezut în șansele culturii sale de fasole din pădurea tropicală din spatele casei. În nemernicia mea, ca un prinț turbat, nu am avut încredere în fasolele puse pe araci din lemn de gutui. Și uite că s-au făcut.



Ouă Kinder, da? Păstăi albe, late, da? Cutiuța Muzicală, da? Bilbiloi, da?

O, bliss… O, summer… :)