Calculul la CD Bucuresti

Unii cititori s-au aratat nedumeriti. Cum se face ca PD-ul este sef de promotzie in toate sectoarele si aproape toate colegiile din Bucuresti, si totusi ia doar atat? Cum ai ajuns sa faci distributia aia pe care ne-ai prezentat-o?

Aplicand legea. Articolelel 47 si 48 ofera algoritmul de distributie a mandatelor. Si, pentru ca e seara tarziu si trebuie sa ma duc sa joc bridge (dulce povara si responsabilitate nocturna), o sa iau si eu cu copy paste ce spuneam aici, mai deunazi:

Trebuie sa tinem cont de faptul ca Bucurestiul reprezinta o singura circumscriptie. Deci nu conteaza cine a fost cel mai sherif la el in sector. Toate calculele sunt pe total Bucuresti.

Calculul, roughly, e urmatorul:
- se calculeaza coeficientul electoral (total voturi valide, adica peste 5%, impartit la total nr de parlamentari. in cazul camerei deputatilor 28, la senat 12). rezulta o cifra, de ordinul zecilor de mii de votantzi.

- se imparte pt fiecare partid numarul de voturi obtinute la coeficientul electoral. partea intreaga, (adica rotunjita in jos) reprezinta numarul de mandate pe care partidul il obtine din prima tura de distribuire. Restul pana la total se duc la tura a doua de distribuire, la nivel national. In cazul Bucurestiului, aceste numere sunt 13 pd / 10 psd+pc / 4 pnl / 1 redistribuire nationala sau 12 pd / 11 psd + pc / 4 pnl / 1 redistribuire nationala, in functie de cum faci calculul: pe baza rezultatelor la cons local sector sau la cons general (municipiu).

- pasul urmator: se ordoneaza descrescator toate partidele, din fiecare colegiu, intr-un carnat luuung de tot, de 3 x 28 = 84 de candidaturi, in ordinea voturilor obtinute, INDIFERENT DE PARTID SAU DE COLEGIU / SECTOR.

Si incepe distributia: cine e primul in ordinea voturilor? sa zicem ca unul de la PD-L. atunci ala primeste la el in colegiu. ceilalti doi se pupa de bot (ii taiem de pe lista, sunt nishte looseri nashpa). se bifeaza in lista pd 1. cate avea de primit? 13. cate mai are? 13 - 1. buuun. urmatorul. cine este? sa zicem ca tot de la pd-l. i se da si lui, ailanti de la el din colegiu si-o fura, pd a primit doua din 13. mai are 11. cine e urmatorul? sa zicem ca psd. sa ii dam si lui. hooopa! la el in colegiu tocmai am dat la unul de la pd-l. ghinion de neshansa. cu al treilea rezultat, psd-istul si-o fura. marsh la gunoi. urmatorul. sa zicem ca e tot un psd-ist. vine intrebarea: la el in colegiu a primit altul? nu. buuun. ii dam lui, ca-i premiant. pe ailalti doi le dam prin gura. la psd taiem unu. avea de primit 11, acum mai are 10.

si tot asa. e un calcul destul de complicat. ce e de retinut: la un moment dat, pd-l primeste 13 colegii din 28. ailalti, care au obtinut mai putine voturi decat cei 13 castigatori, si-o fura, chiar daca sunt cei mai premiantzi la ei in colegiu. pentru ca gata: pd-l si-a primit portia de deputati pe bucuresti. atunci pe astia ii ignoram si facem calculele fara ei.

Si, ca sa intzelegetzi ce poker iese la calcul, va prezint lista cu ordinea descrescatoare, asa cum ar rezulta daca la alegerile parlamentare am obtine aceleasi rezultate ca si la alegerile locale pe Bucuresti. O sa vedeti looseri cu 8 - 9 mii de voturi si castigatori cu 2 - 3 mii de voturi. Din surprizele dureroase ale aplicarii legii.

Sa nu zicetzi ca nu v-am spus... :p

Citeste tot...

Doua U-uri

Unul trist shi luminos shi intzelept. Despre batranetze, shi moarte, shi viatza.



Altul plin de furie. Doamne, ce furie! Doamne, ce film!



Amandoua bijuterii. Total diferite, total asemanatoare: filme cu F mare de la Frankenstein.

I've killed women and children. I've killed everything that walks or crawls at one time or another. And I'm here to kill you, Little Bill, for what you done to Ned.

Sa nu zicetzi ca nu v-am spus. Citeste tot...

Dar chiar totzi, frate?

E a treia zi la rand in care ne intalnim cu prieteni / cunoscutzi. Aseara am dat nas in nas cu Andrei, o veche cunostinta, de pe vremea Ligii de la Matematica.

Si dupa pupaturi si congratulari, a venit fraza inevitabila: "Suntem trei. Esti al patrulea."

Si uite asha a fost like in the good ol' days, pana pe la trei-patru dimineatza. A fost strans. A fost singeros. Mai ales un nenorocit de 4 cupe care ne-a futut rezultatul. Nu a stat nici impasul la zecarul de atu (era popa zecar si n-am avut ce-i face), nici nemernicul de valet de caro. Daca faceam expasul, cavaler eram.

Dar shi ei si-au rupt gatul cu brio la un 6 fara la care i'am facut zdrentze. Cum spunea Meduza pe vremuri: barkalainen shi vasliansson.

Si in seara asta din nou. Majora in cinci, baietzii in patru. Si whiskey, of course :)

Ceea ce va doresc si Dvs. Citeste tot...

Simulare Bucuresti

Na, sa nu va mai aud ca alea alea. Prin mijloace specifice, lupta de clasa se ascute si se dezvaluie in toata splendoarea sa capitalista de Capitala. Turambar va prezinta, in premiera si in exclusivitate, un document de macsima importantza in campania electorala: simularea de la locale.

Cu alte cuvinte: cam asa ar arata lucrurile, daca alegerile parlamentare uninominale din 30 noiembrie ar avea acelasi rezultat ca cele locale, de acum doua luni.

Ho, nu saritzi. Sigur vor fi diferentze. Insa la fel de sigur acesta este punctul cel mai valid de plecare in orice analiza de putirintza politica bucureshteana.

Sa nu spunetzi ca nu v-am spus... :(

Citeste tot...

suferintzele tinarului melc bulgaresc

lupta pe frontul turistic de sud-est continua, tovarashi. suntem intr-un hotel de macsima ecsceptzie de turism de masa, la 4-5 km la sud de nessebar. pana azi, am fost prizonierii enclos-ului turisticoidic. la nazishtii preocupatzi intru optimizarea fericirii, in tzarcul de hotel si piscini. astazi insa, intr-aceasta dupa-amiaza, dupe somnul obligatoriu de frumusetze shi shunculizare, am evadat in nessebarul istoric.

mare deziluzie, mare intristare si crunta cearta consortziala. nessebarul istoric este un mare bazar kitchos. pentru cei care au vazut plovdivul: o palida copie bicisnica, inghesuita si plina de tarabe nashpa. pentru cei care nu au vazut plovdivul: try better iceland. reykjavik is cold in summer, and the trolls wander freely the mighty midgaard. you might have the chance to meet them and to be swallowed in one piece and leave this sorry world fara molifta si fara lumanare.

deci, daca avetzi ocazia, ducetzi-va in plovdiv. o zi merita. mai mult e pierdere de timp. dar in nessebar, doar daca suntetzi familishti convinshi shi cu oarecare lipsa de gratzie estetico-artistica in sange.

daca nu, mai punetzi nishte leva in rezervor and run south, to greece. or italy. or hawai. or new zeeland.

cam atat. lupta de clasa turistica va continua si maine.

leka notch, detza... :(

Citeste tot...

O de'aia pe zi

Vreau la munte. Sa moara melcu... :(

Citeste tot...

S-au mutat totzi aici

Damn it. Nici in Bucureshti nu ma intalnesc intamplator cu atatia cunoscuti in asa de putin timp. Zici ca suntem intr-un sat mai mare.

Ieri, ne-am intalnit cu Laurentiu si familia, buni prieteni. Noi sosisem luni. Ei la o zi dupa, marti. La acelasi hotel, trei etaje mai sus.

Azi, la discoteca pentru copii de la ora 8 (da, exista asa ceva; nu, nu vretzi sa traitzi asemenea momente traumatizante - nu doresc nici la dujmani), dam nas in nas cu o fosta colega de-a Martei de gradinitza, cu care ne vizitasem reciproc intr-o vreme.

Deci sunt totzi aici. Deci i-am napadit. Vorba mamei Dianei: in parcare uite numai asha vezi masini: Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Prahova (astia suntem noi, ca tzinem la orgoliul nostru de fosti provinciali si avem masinile pe Prahova) Bucuresti Bucuresti Neamt Bucuresti Brasov.

Deci i'am napadit.

In rest, the usual bore. Masa de dimineatza pe urma piscina toboganul mare toboganul mic pluta apa clubul copiilor hai sa desenam niste tricouri hai in apa eu fac o eschiva de tata nemernic si ma duc la sala sa iasa dracii din mine pe urma inapoi in apa si pe urma la masa si pe urma in camera si dormim un pic dar mai inainte jucam carti si citim un pic si pe urma sa ne sculam si incepe schimbul doi distractzia obligatorie de dupe-amiaza si mergem la plaja si caram lopetzele vaporashe galetzele lopetzele alte lopetzele colacei si tata iar face o eschiva de parinte nemermic si intarzie o jumatate de ora de la distractzia obligatorie de dupe-amiaza si mai citeste cincizeci de pagini din The Great Train Robbery si pe urma hai in apa si ne jucam cu valurile si facem castele si inotam un pic si iar ne jucam cu valurile si pe urma din nou (oh no, not again!) la masa, dar pentru asta mai intai strangem cearsafuri papuci tricouri lopetzele galetzele saltelutze castelutze forme de plastic mingi alte lopetzele sa nu uitam grebla baga-le pe toate in geanta de plaja ia si salteaua hai la masa.


Aaaaaaargh!

Si iar mancam. Nici nu ne-am ridicat bine de la masa si mancam din nou.

Aaaaaaargh. Argh.

Si pe urma la discoteca pentru copii si copiii primesc tricourile pe care le-au pictat dimineatza iar haita de animatoare obosite mimeaza fericirea si entuziasmul si toata lumea danseaza sau se face ca danseaza except balerina mea care sta intr-un coltz shy and destitute si nu se baga, although ne-a tarat pana la discoteca de copii.

Aaaaaarg. aaargh. argh. ar...

Asta e cuvantul: mimarea fericirii. Vezi niste fetze in lift, preocupate sa fie fericite. La masa, lumea e fericita. La plaja, e fericita. La piscina, e fericita si chiuie. La dansul pentru copii, incercam si acolo sa fim fericitzi.

Turism de masa. Haita.

Aaaargh.

In afara de astea scuipate aici, totul e bine. E frumos. Daca suntem cumintzi, organizatorii ne-au promis ca ne baga si apa in piscina.

Iar eu vreau pe munte. Vreau sa ma ploua. Vreau sa merg prin zapada, in pantaloni scurtzi.

In afara de asta, totul e bine. Happiness is a warm gun. Bang bum bum.

Aaaaaargh.

Citeste tot...

Math

Math like you've seldom seen before.

They're good with their numbers, these capitalist devils...

Obladi, oblada,
Uite'asha dai in dambla.

:D

Citeste tot...

Incroyable

Am wireless in hotel. Doar in hol, jos (lounge, cum zic oltenii din Birmingham), dar orishicum.

Bulgaria, mereu surprinzatoare.

Vom reveni cu amanunte de pe frontul turistic de Sud-Est.


:/ Citeste tot...

Where the Wind Blows

Where the wind blows. Piatra Craiului - Piatra Mica. Prima excursie a Martei in Piatra Craiului. Prima excursie a Martei in care da de stanca si de catzarare.

Si nici nu are opt ani.

Ceea ce va doresc si Dvs.

Citeste tot...

Lopetzele

Pa. Pana pe 1 septembrie. Lopetzele. Castelushe. Piscinutze.

Nema Internet (ca nu vreau). Nema wireless.

Nema putirintza. Citeste tot...

Leka notch

Pa. Pana pe 1 septembrie. Lopetzele. Castelushe. Piscinutze. Therefore nema Internet (ca nu vreau). I nema wireless.

Nema putirintza. Nema blogovane. Blagudarya, gospodin matale. Ceea ce va doresc si Dvs.

Leka notch, detza! :)

Citeste tot...

Witticism

"... which reminds me of another of Cicero's witticisms - that Cato was always the perfect Stoic, as long as nothing went wrong."

Robert Harris, Imperium, p. 122

De ce imi suna atat de cunoscut? Pentru ca si mie, in ultimul timp, imi trece adeseori prin minte rautacismul asta. Atat de rau, atat de adevarat.

Mda. Undeva, in coltzul mintzii, animalul. Sta sa mushte. Si ashteapta momentul. Citeste tot...

Garrotte

Cum ar zice Balasescu: ce mi-e o prezentare de tzatza, ce mi-e o rasucire de maner a garotei.

Tot despre deformari, tranzitzii si stari ale corpului uman expus in toata splendoara sa este vorba.

The body. The pain. The death.

Citeste tot...

Ole!

A, era sa uit: se simte nevoia de original content.

Therefore, un pic de alb-negru pentru Dvs.

Un gest. Un voal. O eschiva.

Cum ar veni: o tzatza.

Ole!

Citeste tot...

O de'aia pe zi

Waw.

Mihnea le considera sarea pamantului si, inevitabil si inexorabil, mai vrea.

Cristi le barfeshte, le comenteshte, le coveteshte shi le doreste.

Catalin le suprarealizeaza si ni le dedicheaza (mersi, mersi; I'm honoured - rusine ca nu am vazut pana acum).

Pai in asemenea conditzii, parca nici eu nu ma mai pot abtzine.

Cu mentziunea ca nici un animal nu a fost chinuit in procesul obtzinerii acestor fotografii. De asemenea, cu precizarea ca a primit certificatul de garantzie si binecuvantarea consortziala. Le'a vazut, i'au placut. Nu m'a durut.

Therefore, fur fara rushine de la Reporter Virtual care ne incanta ochii cu minunatziile naturii. De la o parada din Noua Zeelanda dedicata intorlocarii dintre metal, piele si piele.

Enjoy
Pana joi
Cand incepe marele taraboi:
Judecata de Apoi.



======

LATER EDIT: E prea frumoasa si neasteptata si plina de ingamfare frumoasa, cu cabluri si matza. Therefore o fur si pe'asta. Cataline, asta da dedicatzie, pupa-tzi-ash tastatura ta de geek erotoman... :)

Citeste tot...

Odiseea Kinder continua

Seara. Unul lucreaza (ale dracu' colegii, bidiganoase mai sunt). Alta citeste, in spatele lu unu ala, dupa ce le'a culcat pe cele mici. Aproape miezul noptii. Greierii afara. Racoare. Nu ca la Bucuresti. Deh, Telega.

Flo, din spatele meu, isi aduce aminte, amuzata:

- Stii cum am potolit-o pe Andra, ca era disperata si ma innebunea la cap cu ouale ei Kinder? I'am spus ca acuma, cat e bunica plecata la Moldova, gainile nu mai fac oua Kinder. Si acuma o asteapta pe bunica sa se intoarca, sa inceapa gainile din nou sa se oua oua Kinder.

LOL. Ce sa mai zici?

Ain't she cute? The bliss. The ingenuity. The charm.

Macondo de 3 ani.

:) Citeste tot...

Sa vedem acum kinefilii lu' peshte

Vorba unui bun amic de-al meu, cel care mi-a trimis afisul: Sa vedem acum kinefilii lu' peshte...

Deci hai sa va vad ce va poate pielea. Datzi din voi. Priceputzilor. Stralucitorilor. DC plush plushilor.

:p

Citeste tot...

Moreopolis

Si aici un articol despre descoperire.

Citeste tot...

Toroidale, da?

Waw. I mean waw.

:blink:

Obiectul contractului: Achizitionare de servicii in vederea asigurarii de consultanta pentru diagnoza, analiza, raport privind dezvoltarea pe noi baze a productiei de transformatoare toroidale, in vederea cresterii productivitatii si a competitivitatii societatii, introducerea unor solutii noi, inovative, in concordanta cu normele UE din cadrul proiectului ”Consultanta pentru introducerea de solutii noi, inovative, in vederea penetrarii pietei externe” nr. cod Perseus RO2005/017-553.04.01.03.02.04 finantat prin linia bugetara PHARE/RO/2005/17-553.04.01


:rofl: Citeste tot...

Tot

YYY ia absolut tot la Sectorul xxx. Tot. Ma rog, dupa simularea noastra, cf. cu rezultatele de la alegerile locale (voturi Consiliul General Mun Buc).

Stiu ca mai e mult pana departe, ca vor conta f. mult candidatzii, ca la locale nu e chiar ca la generale si ca simpatia pentru ZZZ e posibil sa nu se mute toata catre candidatii la parlamentare.

Insa chiar si asa. E un potentzial cocoshator.

Care se baga de la dujmani?

:)

:blink: Citeste tot...

Random is beautiful

The beauty of randomness.

The bliss of obsolete posters. Look at them, how they face history.

The horror. The pain...

:)










































Citeste tot...

Incepe sa capete contur

In sfarsit, cum spunea Lenutza lu Impushcatu, avem dovada.

Deci munca de chinez batran. Deci bibileala si grija macsima pentru concordantza.

Sau, in termeni stiintifici si lemnosi si cainosi:

Am sincronizat datele oficiale privind delimitarea colegiilor din Bucuresti, asa cum sunt prezentate in Hotararea nr. 802/2008 pentru aprobarea primei delimitari a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu informatiile la fel de oficiale privind delimitarea si numarul de alegatori din sectiile de votare de la alegerile locale 2008, asa cum apar din datele sintetice BEC privind rezultatele votului.

Ce observam?

Ca gasim colegii de Camera Deputatilor si cu 40 de mii de alegatori, dar si cu 105 mii alegatori. Adica, daca se fortzau un pic, chiar de trei ori. Ma rog: de doua ori si jumatate, ca sa nu exageram.

Ca la Senat gasim colegii si cu 86 de mii, si cu 200 de mii. Adica de la cel mai mic la cel mai mare, mai mult de dublu.

Deci ramane cum am stabilit. Deci unele colegii e mai egale decat altele. Deci ciocu mic si joc de campanie.

Era de asteptat, nu? Dar una e sa citesti prin presa ca ala are de 70 de mii, ca alantu o are ba mica, ba mare, si alta e sa le vezi pe toate, in toata splendoarea lor.

Si bunintzeles ca vine intrebarea: unde e variatia aia de regula de 30%? Ce'atzi facut cu ea?

"De regula".

Of of. Mai mai.

:wink:

Colegii Camera Deputatilor, Bucuresti


Colegii Senat, Bucuresti
Citeste tot...

We... Belong... Dead

La ceas târziu de noapte și de taină, ce face Turambar al meu ? Lipește colegii și secții de votare, cu o acribie demnă de un chinez bătrân, să facă dracului o dată simularea aia care o am în cap de ceva timp și care mă freacă lumea să le-o dau mai repede, să-și aleagă colegiul să nu-și piardă coledzii, mă’înțelegi dumneata, care va să zica.

Și, la ceas târziu de noapte și de Excel, Turambar mai dă un ochi din când în când pe blog. Și acolo mai comentează una-alta. Și uite așa, fulgerică fulgerel, își aduce aminte de secvența aia clasică, paradigmatică și iconică. Aia cu heblu și cu We Belong Dead. Și atunci Turambar lasă dracului rândurile de monștri cifrici și electorali și se apucă să caute monstrul. Monstrul, bre. Monstrul cu M mare, ăla care trage heblu, să dărâme castelu.



Mă rog: secvența în care spune, cu voce de fierăstrău ruginit: We... belong... dead, nu am găsit-o. Încă. În schimb, am găsit alta, de o macsimă idioțenie genială. Mireasa pe sunet de Bach care se scurge dintr-o dată în In-A-Gadda-Da-Vida.

Trebuie s-o vedeți ca să înțelegeți perplexitatea. Și știți ceva: chiar pușcă. Într-un fel, cumva, se potrivesc nesperat de bine.



A, apropos: dacă n-ați văzut filmul, să vă fie obrazului. Repede. Repede! Completați-vă gravele lacune cinematografice și faceți zece flotări. Și pe urmă mai veniți pe aici.

She’s alive! She’s alive...

:p

In-A-Gadda-Da-Heblu, baby :)


LATER: Da, uite aici. Cu vorbele si sunetul lor. Al nebunilor de atunci, din anii '30. Din pacate, tot nu are sfarsitul, ala unde trage heblul, ce vroiam sa va arat.

Una din secventele cele mai expresive ale cinematografului. Ever.

They don't make them like that anymore. Watch it and shiver.

Life and Death
Citeste tot...

I believe in the electric God

How can I believe in God when just last week
I got my tongue caught in the roller of an electric typewriter?

Woody Allen Citeste tot...

Almost Cut My Hair

In Austria, acum doua luni, in Tulln am dat peste un magazin de LP-uri. De viniluri.

Apropitarul, un fanatic al discului, pentru ca altminteri nu poti sa te ocupi de asha ceva, intr-o epoca a digitalului si a CD-ului si a DVD-ului si a mp3-ului.

Tipul semana izbitor cu Klaus Kinski. Aceiasi ochi, aceeasi ascutzime intensa a fetei, aceleasi orbite afundate si rigiditate la marginea sanatatii mintale.

I'am spus (doar ca seamana cu Kinski, nu si restul :) ). Nu stiu daca s'a suparat sau nu. Am facut un pic de conversatie. Mi'a spus ca are prieteni niste poeti romani. Ma rog. Nu a fost cine stie ce experienta de relationare.



Insa magazinul a fost fenomenal. Si inutil, bineintzeles. Nu mai folosesc viniluri. Prea voluminoase. Am stat acolo vreo jumatate de ora. Le'am rasfoit. Stiti gestul: dai asa din degete si te uiti pe coperti, cum dadea Alex in Portocala mecanica. Pam pam pa bam. Jazz. Mult jazz. Era cat pe'aci sa iau Time Out al lui Brubeck. Mare album. Epocal. Clasic. Piatra de temelie. Dar nu l'am luat.



Mama ma'sii: in magazinul asta trebuia sa intru, cu banii de acum, acum 10-15 ani. Mama, ce iama as fi dat printre viniluri... :) Dar acum? Ma simteam gol.

Vroiam sa iau Van der Graaf. Si pe urma am stat sa ma gandesc: pentru ce?



Vroiam sa iau King Crimson. Pentru ce?



M'am uitat dupa toate marotele tineretii mele de progresivist roman sarac. Unele din ele erau acolo. Si totusi: pentru ce? Le am pe toate in calculator. Cand vreau sa le ascult, I just click them.

Pana la urma, mai mult de rusine, am luat un disc. Pe'asta chiar nu am putut sa nu il iau. Poate si pentru Harvestul ala pe care l'am dat, pe vremuri, la schimb cu... Cu War Child, parca. Stiu: nu se merita, dar vroiam sa'mi completez Jethro Tull'ul.





Doamnelor si domnilor: inca mai e frumusetze pe lume.

Crosby Still Nash & Young. Deja Vu. 1970.

The rest is nostalgia. Acum tocmai l'am descarcat (in mod paradoxal, nu il aveam) si il ascult. Din nou. Pentru a nu stiu cata oara. Alt album pe care il stiu pe de rost.

Si ma uit la vinil, pe care l'am pus pe televizor, sa se vada cum intri in camera. La coperta lui, opera de arta decadenta. Si ma gandesc la peretele de coperti de viniluri pe care il aveam in Grozavesti, in camera aia lunga si ingusta. Spre fereastra, in stanga de tot, sus, vaca lui Atom Heart Mother. Prin mijloc, In The Court Of The Crimson King.

Arta, nu carton.





Si mai ma gandesc si la Laurence. La muzicutza lui. La discurile lui. La Doctor John'ul ala care ne'a facut sa ne imprietenim.

Si la faptul ca s'a sinucis.

V'am spus: nostalgia... :(



Rejoice, rejoice
We have no choice
But to carry on...

Almost cut my hair,
It happened just the other day...

Leave us
Helpless helpless helpless helpless... Citeste tot...