Dulce mahala

Alta descoperire de scriitura priceputa in randurile blogurilor romanesti

Dulce Mahala

Ascultati aici, stimati iremediabili:

Şi cum îi mai putem asculta azi pe Siminică, sau Puceanca, sau pă atâţia alţii eşuaţi prin CD-uri gratuite vândute cu suplimentul de la nuş ce ziar, altfel decât ca pe un fel de comoară dezgropată? Da, muzica lor ne poate devora pe dinăuntru, dar altfel, nu ca pe cei care au frecat de-adevăratelea lemnul meselor de birt cu propriile inimi. Ci ca nişte oameni aseptici ai vremii noastre, dornici să-şi condimenteze veaţa cu fel de fel de chestii ambalate şi lipsite de pericol şi jeg.

Mahalaua e departe, e exotică, e deci moartă pentru noi.

Cel puţin, mahalaua la care visăm. Iar pe mahalaua vie, din noi, refuzăm să o recunoaştem, că nu dă bine. Intelectualitatea consumatoare priveşte încântată prin gratiile grădinii zoologice. Dar de ce parte a gratiilor suntem?

Unde e adevăratul Ferentari?

Gata, s'a votat: Blogroll.