luni, 24 octombrie 2011

Am fost slaaaabbbbi...

Vorba lu' Jul, tovarashu meu de suferintza intr-ale meciului de ieri: "Pale, iti mai aduci aminte parodia aia de la Avatar, aia de la HappyFish? "Am fost slaabi..."

Sa moara pisica placata cu faiantza daca ieri nu m-a luat de inima. Mai aveam un pic si faceam atac de inima, atac de panica, atac atomic, atac cu substante lacrimogene, atac la persoana. A doua repriza cel putin am fost atit de concentrat incit am uitat pina si berea sa o beau, ceea ce va dati seama ca este highly irregular, as spune chiar catastrofic de singular.

Ma rog. Pin' la urma, una peste alta, chiar ne-am dorit mai mult victoria. Vorba lui Mike Tindall: "Congrats NZ consistently best team. France better team today, but that's the sign for a great team when you can win when you don't play well."

Am jucat mai prost, francezii au depus o pasiune de posedati, de demoni, careia insa i s-a facut fatza ca la Verdun, ca la Stalingrad, secunda cu secunda, centimetru cu centimetru.

A fost ca la Stalingrad: Weepu a mers prost? A fost inlocuit cu Ellis. Mialanu a cedat? A fost inlocuit cu Hoare. M'a Nonu n-a aratat nimic ofensiv - desi defensiv a fost un ciine si jumatate? A fost inlocuit spre sfirsit cu Sonny Bill. Cruden si-a busit genunchiul? A intrat Steven Donald, acest McDonald's al All Blacks, acest mult-hulit hamburger, castoru de bataie de joc de servici care cu doua saptamini in urma pescuia in ape de munte, la musca, la rapitor. Si a intrat si a facut fata si a dat-o la bete. Soldatu sovietic nu moare, doar se odihneste un pic, inainte sa se scoale sa lupte din nou.

Francezii au fost neasteptat de fabulosi. Au fost agonizant de aproape sa o cistige. E o poza pe internet superba cu mustaciosul de Lievremont care se uita cu pizma la cupa care ii sta la un metru de nas. Vulpoiule, era sa pui laba pe ea.

Si totusi... All Blacks s-au bagat in transee ca la Plevna, s-au batut cu turcii, cu francezii, cu martienii, cu toti si au rezistat la un punct diferenta. Au jucat urit, au jucat cum numai sud-africanii mai stiu sa mai joace: chinuit si eficient si italieneste, au pus capul in pamint, vorba lui Martin Johnson: Shut up and shove, si le-a iesit. Nu s-au mai inecat (choked), au tinut de scor, au fost in stare sa apuce soarta de poala camasii si s-o dezbrace si s-o violeze cu mare viol. Le-a iesit, mama lor de bucalati... :D Pentru prima data in ultimii 20 de ani, le-a iesit, desi nu ar fi trebuit.

Ironia istoriei este scrisa cu litere cit casa de mari pentru francezi. In semifinala au cistigat pe nemeritat, la un punct diferenta in fata unei echipe fabuloase a Tarii Galilor ramasa in 14. Galezii au ratat atitea lovituri la bete incit puteau sa-i bata de doua ori, nu doar o data. Si totusi, francezii au mers in finala.

Acum a fost fix pe dos. Francezii au pierdut pe nemeritat. Au fost mai buni si au pierdut la un punct. Desi Weepu a ratat 8 puncte, mama lui de bucalat :) Au injurat arbitrul, pe Joubert, uitind cum au cistigat sferturile de finala acum 4 ani.

Istoria se razbuna. Ieri istoria in sfirsit a tinut cu ursul. Bravos, All Blacks! Mersi de pre-infarctul pe care ni l-ati oferit ieri. Mama voastra de cei mai foarte perfecti :)

Drept pentru care ii felicitam pe francezi pentru jocul de ieri, plingem alaturi de ei dar totusi ne bucuram, mama lor de aroganti :), il felicitam pe capitanul francez Dussotoir pentru titlul de jucatorul IRB al anului pe care l-a meritat cu virf si indesat, fara el probabil Franta nu ajungea in finala, ne uitam la parada de primire a invingatorilor si, pe urma, pentru a nu uita ca sintem totusi niste bieti muritori, ne uitam si la parodia HappyFish.

Deci, doamna, pom, noi vrei Cupa Mondiala. Muuuult de tot. Dam 10%... din tot. Si din banii de pe tricouri!

:D

Citeste tot...

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Allez les Blacks!

Deci miine, duminica la orele 11:00, destinul se implineste, da?

Hai, ca ne dorim mai mult victoria... :)

ALLEZ LES BLACKS!

Citeste tot...

duminică, 16 octombrie 2011

Vin alegerile!



Courtesy of Toma Nicolau.

:) Citeste tot...

This spring of glory







Citeste tot...

This lake of tears



"[...] there was little conversation in the Welsh changing shed afterwards as the players were both physically and emotionally drained.

"It was a pretty quiet place, the guys were obviously knackered," he said.

"It's tough playing 60 minutes of international rugby when you've got 15 players, so when you've got 14 it's one of the hardest things you can do.

"No one gave up for a minute, the boys put everything into it and left nothing out there and that showed in the changing room. There were empty bodies in there."


Sursa: Rugby Heaven (NZ) Citeste tot...

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Pride. Regret. Anger.

Citeste tot...

vineri, 14 octombrie 2011

Y Ddraig Goch ddyry gychwyn!

Nu uitați o voi surori, alegǎtori și frați: centrul lumii nu este mîine în Carpați.

Mîine, de la orele 11:00 trecute fix, ora localǎ, asta a noastrǎ, româneascǎ, neaoșǎ, fǎcutǎ în casǎ, fǎrǎ E-uri, se întîmplǎ cǎ douǎ echipe care nu sînt românești joacǎ un sport care nu a fost inventat de români pentru o mizǎ la care românașii noștri foaie verde de trei sferturi nu vor fi în stare niciodatǎ sǎ viseze, cǎ așa sîntem noi, mai guguștiuci și mai fraeri și mai mediocri și am fost și bolnavi cînd eram mici.

Într-o țarǎ care nu este România, într-o emisferǎ în care noi nu avem ce cǎuta, cu excepția emigranților noștri care s-au dus la canguri și la ornitorinci, douǎ echipe vor juca mîine pentru istorie.

Una, Țara Galilor, va juca sǎ facǎ ceea ce neam de neamul ei n-a fǎcut pînǎ acum: sǎ ajungǎ prima datǎ în istorie într-o finalǎ de Campionat Mondial de Rugby. Alta, Franța, sǎ demonstreze cǎ poate ajunge în continuare într-o finalǎ, indiferent ce prohod i se tot cîntǎ prin presǎ de dujmani, fǎrǎ numǎr, fǎrǎ numǎr.

Deci doamnelor și domnilor, mîine simtem nu românește, ci globalicește: ne uitǎm la niște echipe strǎine, pe un teren strǎin, în mijlocul unui ocean strǎin, și ne simtem bine, da? Și ținem evident cu celții, cǎ ei sînt cei mai români dintre occidentali: niște fraeri intenși și dezorganizați care și-au luat-o în frezǎ de la toate popoarele imperialist-decadente ale acestui continent, mama lor de fraeri frumoși. Cymru am byth!

Pe urmǎ poimîine, așijderea: se joacǎ de fapt finala. Australia și Noua Zeelandǎ joacǎ cea de-a doua semifinalǎ, tot de la orele 11 ora României, într-o semifinalǎ care de fapt este finalǎ. Cine cîștigǎ, pe urmǎ sǎptǎmîna viitoare mai cîștigǎ încǎ o datǎ și ridicǎ sǎrǎcia aia de glastrǎ de flori deasupra capului.

Drept pentru care eu vǎ recomand, cu toatǎ responsabilitatea patrioticǎ din dotare, sǎ uitați preț de vreo douǎ zile cǎ sînteți români și sǎ vǎ scǎldați în decadența alexandrinǎ a globalizǎrii care ne furǎ sufletul și ne face sǎ ținem cu alții, ah, Vadime, cum de nu ne împuști tu pe toți, Crǎișorule, sugea-ne-ai sufletul sǎ ni-l sugi, sǎ ne faci daci și traci și alți costoboci care am fost și nu mai sîntem. Și sǎ țineți cu alții, absolut la întîmplare, cu cine vǎ lasǎ pe voi inima, adicǎ în mod evident cu Țara Galilor și cu Noua Zeelandǎ.

Hai, sǎ ții cu Australia parcǎ mai accept și v-aș înțelege, acolo undeva 5%, și nu vǎ voi șterge din agenda mea de pretini. Dar dacǎ îndrǎzniți cumva mǎcar și în somn sǎ cochetați cu ideea cǎ țineți cu francejii, ați îmbulinat-o cu mine, vǎ desconsider with extreme prejudice, vǎ trec la lista de mînǎ stîngǎ, la damnați, la socialiști, la gușteri, la trǎdǎtori, la infernali și șerpilieni. Comuniștilor! Mîncǎtorilor de melci! Oameni fǎrǎ de suflet ce sînteți! Huooo!

Hai, bucurați-vǎ cǎ preț de douǎ zile nu veți fi români și veți putea sǎ nu vǎ simțiți dezamǎgiți atunci cînd vǎ uitați la rugby. Cînd vǎ uitați la televizor. Cînd vǎ uitați în preajmǎ. Cînd deschideți ochii sǎ vedeți lumea care vǎ înconjoarǎ.

Crouch Touch Pause Engage! Cymru am byth! Hen Wlad fy Nhadau! Dal ati!, Daliwch ati! Y Ddraig Goch ddyry gychwyn!...



Citeste tot...

duminică, 9 octombrie 2011

The shape of things to come?

Au trecut si sferturile de finala. Unele rezultate au fost de asteptat, altele - inevitabil - surprinzatoare.

Irlanda in cele din urma si-a aratat virsta. Au obosit in grupe? Li s-a terminat combustibilul emotzional? I-a ajuns din urma vraja din Tinerete fara Batrinete si Viata fara de Moarte? Damn it. Niste celti obositi. Au plecat acasa.

Galezii, in schimb, au fost proaspeti si lupi si fara de zabava. Ca niste lei, ca niste draci, ca niste pui de balauri ce sint s-au batut cu verii lor celti de peste girla si i-au dovedit. A fost o furtuna rosie. Sa fie oare si saptamina viitoare la fel? Da Doamne...

Englezii? Au fost varza. O iesire fara glorie din partea unei echipe care a avut mai multi muci in cap decit ocazii de a juca rugby cu adevarat. Calatorie sprincenata! England goes home, dishonorably discharged.

Francezii? Redemption, frate! Dupa o prestatie jalnica in grupe, cum jucau italienii pe vremuri in grupe la Campionatul Mondial de Fotbal, execrabil, dar se calificau in extremis, cam la fel au facut si francezii. Saptamina trecuta Tonga le-a dat cu terenul in cap. Saptamina asta, in schimb, Doamne-Doamne a schimbat cutia cu jucarii si dintr-o data am avut o alta echipa franceza. Pasionati, mindri, priceputi la mingicareala, fara a face insa rabat de la componenta defensiva. Ca niste lei, ca niste fiare, aspru dar giocoso, cu spuma de Mozart in zburdatul pe teren. Rugby asa cum stim ca Franta joaca, uneori, atunci cind conteaza.

Semifinala din emisfera nordica de saptamina viitoare se prefigureaza a fi un meci pe cinste. Tara Galilor - Franta. May the best win, adica Wales, evident! (PS: v-am spus ca nu-i sufar pe francezi?)

Daca echipele nordice au jucat cu mai multa pasiune si mai mult rugby decit ne-am fi asteptat, in schim, de partea cealalta a calificarilor, echipele din emisfera sudica au jucat mai slab, mai mediocru decit credeam. A fost o saptamina in care cei din nord au jucat ca cei din sud: focos, cu patima, clinic, priceput, un rugby mindru, in forta, iar cei din sud au mermelit-o in stil european: chinuit, cam bicisnic, dar results-oriented.

Africa de Sud a fost cealalta mare echipa batrina a momentului care n-a mai reusit sa tina pasul cu tineretea. Australia, o echipa de pusti in majoritatea sa, ca si Tara Galilor de altminteri, a facut fata babelor experimentate de la Springboks si i-a batut pe jocul lor: strins, inchis, la mermeleala, in forta, cu puncte putine, rezultat chinuit. N-au stralucit, dar s-au calificat. Pocock a stralucit, in rest a fost pe singe si pe oase rupte.

Celalalt meci, Noua Zeelanda - Argentina, se prefigura a fi un galop de sanatate din partea All Blacks. La ei acasa, o echipa cu vreo doua clase peste gaucho, ce vrem mai mult? O sa le dea cu terenul in cap...

Ei bine, n-a fost chiar asa. Argentinienii au reusit cumva-cumva sa-i atraga in jocul lor mermelit pe neo-zeelandezi, la ingramadeala, tocatura pe spatiu marunt, unu-doi metri, hai sa ne mai mermelim un pic. Iar All Blacks, lipsiti de un cap limpede pentru ca Dan Carter a iesit din joc, s-au conformat provocarii intru mediocritate. Primul lor eseu a fost de-abia prin minutul 60 iar majoritatea punctelor au fost obtinute din lovituri de pedeapsa. Noroc cu piciorul de incredere al lui Piri Weepu, caci altminteri ne trezeam ca ne roadem unghiile prin minutul 70, in fata unei surprize de neinchipuit.

In cele din urma, neo-zeelandezii le-au infrint rezistenta argentinienilor, dar prea tirziu si prea putin convingator. Uvertura lor, Colin Slade, inlocuitorul lui DC, a fost varza - de altminteri a si fost schimbat prin minutul 30, chipurile din motive de accidentare. Mils Muliaina, la al 100-lea meci al sau, nu a facut nici el mare lucru - a iesit si el in minutul 50. Nici ceilalti n-au fost cine stie ce. Pe scurt, un rezultat mediocru de la o echipa care a cistigat si cam atit.

Saptamina viitoare ne asteapta semifinalele. Tara Galilor - Franta si Australia - Noua Zeelanda. Cel de-al doilea meci, cel putin, este o adevarata finala. Sa vedem cum vor rezolva sudicii degringolada de la nivelul numarului 10. All Blacks il vor baga pe Weepu la deschidere? Australienii si-l vor recupera pe magicianul imprevizibil si inconsecvent Quade Cooper (azi n-a aratat nimic, a fost varza)?

De partea cealalta, Franta a fost doar one-game-wonder, sau chiar vor sa ajunga in finala? Tara Galilor se va speria de sansa pe care o au si vor da rasol, sau chiar vor sa ajunga in finala si se pricep sa ajunga in finala?

Meciuri echilibrate, pe muchie de cutit. Acest campionat mondial isi arata, in cele din urma, coltii... :)

Citeste tot...

vineri, 7 octombrie 2011

Deci nu uitati sa va uitati

Doamnelor, domnilor,

lucrurile sint cit se poate de clare, sper ca ati inteles deja: televizorul dauneaza grav sanatatii mentale si, in consecinta, trebuie ignorat, dispretzuit, scos din priza, tratat cu suc de tirnacop in mijlocul tubului catodic sau, mai nou, al plasmei, ledurilor, ce becuri are el pe-acolo pe fatzau.

Drept pentru care va recomand cu caldura sa va uitati si miine, si poimiine dimineata, incepind cu orele 8 trecute fix, la televizor, la meciurile de rugby din sferturile de finala ale Campionatului Mondial de Rugby 2011.

Pentru inceput, miine simbata, la orele 8 primul sfert de finala le pune fata in fata pe Irlanda si Tara Galilor. Imi plac atit de mult ambele echipe incit ma doare sufletul, mi se sfisie tricoul cu All Blacks de pe mine si zau daca stiu ce sa va spun. May the best win. O sa incerc sa vorbesc la noapte cu Shefu, sus la cazane, in Rai, poate poate schimba momentan legile realitatii si se califica amindoua, indiferent cine bate.

Dupa aceea, de la 10:30 ora noastra locala si provinciala a Bucurestiului, joaca doua echipe de mare esceptzie jenant-imperialist-capitalista, doua verze de echipa, Anglia si Franta. Imi sint atit de nesuferite amindoua incit tot in convorbirea pe care o voi avea cu Shefu care ne supravegheaza de sus de la cazane din Rai, poate il conving sa faca o compensatie la primul favor si sa le faca sa mearga pe-astea pe amindoua acasa, no matter what the result.

Orisicum, de cind ma stiu francezii mi-au fost cu 0,347% mai antipatici decit englezii, deci ma vad in situatia paradoxala, eu mindru purtator de tricou pe care scrie "I support two teams: Wales and whomever plays against England", ca de data asta, dar doar de data asta, Jul, sa ne fie clar, sa pot sa strig cu berea in fata si cu nodul in git: Go England! Rupetzi-i pe frantzuji. Ca la Waterloo! Ca la Waterloo sa jucati...

Dupa simbata urmeaza duminica. Dupa sferturile emisferei nordice urmeaza sferturile emisferei sudice. Alt rugby, alta pricepere. Aici nu mai bem bere care ne molesheshte, bem whisky care ne face sa dam pasa pe trei sferturi.

Duminica, primul meci, tot de la 8:00 ora locala si provinciala, este cel dintre Africa de Sud si Australia. Dupa cit de echilibrat si de interesant este, parca e si pacat sa-i spunem sfert de finala, este cel putin semifinala, daca nu chiar finala, in mintea acelor eretici care nu cred in puterea supraumana si semizeieasca a All Blacks.

Deci Africa de Sud - Australia. Imi plac la fel de mult amindoua echipele, ma rog, am o oarecare usoara simpatie pentru australieni, dar asta nu ma impiedica sa fiu obiectiv, cum era cazul la irlandezi, galezi, engleji, mama lor de franceji, si sa spun ca totusi Africa de Sud mi se pare ceva-ceva mai buna, desi e echipa mai in virsta. Cred ca boksii au un usor avantaj. Dar cum balonul e al dracului de oval, va fi unul din acele meciuri de tip 50-50, hai maxim 60-40. May the best team win. Rugby-ul oricum va cistiga - va fi un meci pe cinste, poate cel mai tzapan al acestor sferturi.

Si se face si 10:30 si acum intra supraoamenii, semizeii pe teren. Desi l-au pierdut pe zeul sef, pe Dan Carter, care si-a rupt un ligament in zona vintrelor (nu, nu acolo unde va ginditi voi, ci unde se infige piciorul in sold, doar ca pe interior - accident nasol), All Blacks ramin in continuare cei mai zei si cei mai eroi si supermeni si betmeni si chacknorishi si singura necunoscuta la acest meci va fi: cite le vor da amaritilor de gaucho, argentinienilor care nici ei nu mai sint ce-au fost, surpriza de acum patru ani de zile, cind le-au dat cu terenul in cap francejilor de doua ori, si primul meci, si ultimul meci, de i-au facut de rushine la ei acasa, mama lor de frantzuji.

Nu mai stiu, nu-mi amintesc prea bine: v-am spus ca nu-i suport pe frantzuji?

:)

Hai, Crouch Touch Paaaausee ENGAGE! Miine si poimiine, de la 8, toata dimineata. Nu stiu pe TV unde se dau. Noi le vedem in barul irlandez de pe Covaci. Cine nu vine acolo, le poate vedea pe Internet, pe From Sport / Sport Lemon.

V-am spus ca nu-i suport pe frantzuji?

Go All Blacks! Go!

PS: Voi ce ziceti: vedem finala Irlanda - Noua Zeelanda, sau Tara Galilor - Noua Zeelanda? Atentie! Cine zice Anglia - Noua Zeelanda ia una dupe ceafa pe acest blog. Cine zice Frantza - Noua Zeelanda ia doua, poate chiar trei, scurte, indesate, cu pofta trase. Iar cine nu zice Noua Zeelanda deloc, folosim drujba din dotare :p Citeste tot...

miercuri, 5 octombrie 2011

Cum stau lucrurile pina acum la RWC 2011

Din punct de vedere al calificarii, stim deja: patru din emisfera nordica, patru din cea sudica.

Pe de o parte, vom avea jumatate de meciuri eliminatorii intre echipele europene. Pe de alta parte, intre cele din emisfera sudica.

Sferturile care vor avea loc la acest sfirsit de saptamina se anunta al naibii de interesante, cu cel putin un meci cu aer de finala: Australia vs Africa de Sud si cu doua derby-uri europene intense: Irlanda - Tara Galilor (pacat ca una trebuie sa plece acasa) si Anglia - Franta (pacat ca doar una trebuie sa plece acasa, si nu amindoua, mama lor de imperialiste arogante). Doar cel de-al patrulea meci, Noua Zeelanda - Argentina, prezinta a priori un dezechilibru de sanse, Noua Zeelanda fiind clar favorita. In rest, balonul nu-i rotund, dar sigur avem niste meciuri 50-50.

Sferturile sint marcate de accidentarea unor jucatori mai mult decit semnificativi. In primul rind, Dan Carter, care a reusit performanta absurda sa-si rupa un tendon in zona vintrelor si este pa - iesit complet din turneu. Pentru cei care nu stiu rugby e greu de explicat cit de important este DC pentru All Blacks. Pentru cei care stiu, este superfluu. Dar nici pierderea lui Francois Steyn pentru Africa de Sud nu e de ici de colo, bocsii raminind fara gheata lui plina de siguranta, cu care era in stare sa marcheze niste lovituri de pedeapsa monstru de la 60 m - ca sa nu mai vorbim de priceperea pe care a dovedit-o la centru, de cind l-a mutat antrenorul acolo din pozitia de fundas. Nici Irlanda nu e ocolita de probleme, taloneurul Rory Best, unul din elementele de baza ale pachetului de inaintare care a reusit sa bata Australia, avind probleme la un umar.

Imi pare rau ca fie Irlanda, fie Tara Galilor vor trebui sa plece acasa dupa meciul de simbata. Imi plac ambele echipe, atit pentru faptul ca sint celtice :), dar mai ales pentru ca, spre deosebire de alte editii ale Campionatului Mondial, de data asta chiar nu ne-au dezamagit pina acum, fiind cam singurele echipe din emisfera nordica ce au fost in stare sa arate de maniera consecventa rugby de calitate.

Deci simbata si duminica ne vom roade unghiile, sperind ca echipele cu care tinem vor cistiga si ca Anglia si Franta vor merge amindoua acasa :).

Pina atunci, va las cu analiza numarului de eseuri marcate in grupe. Dupa cum vedem, e o corelatie clara intre numarul de eseuri si performanta generala a stralucitorilor. Noua Zeelanda conduce de departe acest clasament, un soi de Brazilie a rugby-ului, care pe vremuri juca, de multe ori cu consecinte dezastruoase, pe principiul "Sa dam mai multe goluri decit putem primi", iar acum joaca pe principiul "Sa le dam cit mai multe, cite nu pot ei sa duca, sa le scoatem rugby-ul din cap, dar sa nu luam nici unul". Urmeaza, de maniera oarecum previzibila, Australia - stim ce linie de trei sferturi are, mai ales cind e si inconsecventul de Quade Cooper in mina. O surpriza placuta, Tara Galilor, pe pozitia a treia. Dintre echipele cu sanse cit de cit la titlu, Irlanda este singura care nu straluceste neaparat la numarul de eseuri marcate, semn ca in zona meciurilor eliminatorii va avea cu siguranta probleme.

Deci ramine cum am stabilit: Go All Blacks! Carter, baietii o sa cistige pentru tine! :)



Sursa datelor: site-ul oficial RWC 2011

. Citeste tot...

duminică, 2 octombrie 2011

Carter out. Ups...

Damn it! Out of the blue, Carter si-a rupt un ligament la antrenamentul capitanului dinaintea meciului cu Canada si e scos complet din joc. Va fi trimis acasa. Noua Zeelanda se vede in situatia de a ramine fara omul sau de baza, cel care gindea jocul. DC conteaza in economia All Blacks mai mult chiar decit capitanul Ritchie McCaw - care, apropos, nici el nu se simte prea bine, desi el spune ca va fi bun de joc din sferturi incolo.

Gata. Grupele s-au terminat. De bine, de rau, cam alea care prefiguram ca se vor califica au si facut-o. Singura supriza, inversarea din grupa C, unde daca in citeva ore Irlanda bate Italia, cam cum ne asteptam, ordinea clasarii in grupa va fi invers decit cea estimata initial: Irlanda, si de-abia mai apoi Australia, favorita ante portas.

Intram in zona luptei pe viata si pe moarte. Cine cistiga, merge mai departe. Cine nu, acasa. Trei victorii mai despart de cistigarea cupei, de a deveni campioni mondiali. Cine?

Noua Zeelanda primeste o lovitura semnificativa cu accidentarea lui Carter. Africa de Sud are o echipa tzapana, bine asezata pe picioare, dar imbatrinita. Australia da semne de inconsecventa. In plus, este bintuita de o serie de accidentari recente.

Celelalte, calificatele din emisfera nordica, cu scuzele de rigoare, nici nu le iau in calcul. Anglia e varza, Frantza si mai varza, Irlanda e totusi si ea imbatrinita, Tara Galilor inconsecventa. Cea de-a opta, Argentina, doar o umbra a ceea ce era acum 4 ani de zile. Singurii care s-ar putea sa puna probleme vreunei echipe din Tri Nations ar fi Irlanda, dar tare mi-e teama ca li s-au cam terminat bateriile. Sa-i vedem cum joaca acum cu Italia.

In continuare cred ca Noua Zeelanda va deveni campioana mondiala. Nu e doar o dorinta de-a mea, stiu sa-mi dau emotia deoparte si sa fiu cit de cit obiectiv. E echipa cea mai consistenta de pina acum.

Marea necunoscuta: va reusi Piri Weepu sa intre in cizmele de coordonator de joc si sa ii faca fata lui Morgern Steyn sau lui Quade Cooper? Aici se joaca totul. Wipu, de-a lungul timpului, a avut si el momentele sale de picioare moi. In ultimul tip pare a avea o revenire de siguranta.

Cealalta uvertura de la All Blacks, Colin Slade, nu cred ca intra in calcul: e varza. Nu e sigur pe el, alearga pe teren precum o gaina cu capul taiat, cu o fatza ca a unui baietzel certat de ma-sa ca n-a mincat tot din farfurie. S-a vazut in dimineata asta, in meciul cu Canada care tocmai s-a incheiat.

Deci most probably Piri Weepu. S-ar putea sa fie momentul sau de glorie. Sau s-ar putea sa ingroape echipa.

De ce pastele ma-tii te-ai rupt, Cartere?

:/

Citeste tot...

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Și bǎrbații plîng

Nathan Heines, dupǎ meciul cu Anglia pe care fraierii l-au pierdut în ultimele douǎ minute, exact cum au fǎcut și în meciul cu Argentina. Scoția merge acasǎ, Nathan Heines ne aratǎ cǎ și bǎrbații plîng. Viața merge înainte. Kia ora, New Zealand!

Citeste tot...

Da. Mai sint si clipe frumoase

Franta se califica in sferturi, insa cu coada intre picioare. A mincat bataie de la o echipa extraordinara a Tongai. Tonganezii au luptat ca niste ciini. Pacat ca nu le-au dat mai multe eseuri, am fi vazut o Franta care mergea acasa inca din grupe :). Tonga a avut trei ocazii de eseu pe care le-a ratat la mustata.

Bravos, insularilor! Pacific rulz.

PS: Acum capitanul echipei vorbeste in tonganeza, la interviul TV de la sfirsitul meciului, si tot stadionul il asculta. Reporterul il lasa in pace sa vorbeasca in pasareasca, nu zice nimic, transmisia TV curge, nu se aude nici musca, in afara de vorbele puternice ale capitanului. Fata ii radiaza. E fabulos! :bow: Citeste tot...

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Bravo. Rușine. Bravo. Pǎcat. Bravo.

Știți cum zice poetul de Mizil, ǎla care scrie în revistele literare județene? “Am visat 73 de minute”.

Damn it, man. Am trecut azi, în decurs de mai puțin de douǎ ore, prin toatǎ gama emoționalǎ pe care un om din Balcani o are în dotare: somn (bǎga-mi-aș! 4 dimineața?? cine pana mea se scoalǎ la ora asta sǎ vadǎ meciuri de rugby???), hǎbǎucealǎ (cafeaua? ude e cafeaua? la naiba, îmi fac ceai negru), plictis, resemnare (iar o sǎ ne batǎ ǎștia de o sǎ ne sune apa în cap), plictis, jenǎ (ups, așa de repede ne-au dat eseu?), blazare, detașare, interes (ups. wtf? ce grǎmadǎ bunǎ avem. pǎcat cǎ trei sferturile stricǎ tot), uimire (whaaat? pe ǎștia chiar îi putem bate!), speranțǎ (damn it! mǎ ia cu palpitații. vacǎ, ai bǎut prea mult ceai negru. putem sǎ-i batem pe mamelucii ǎștia de scoțieni. unde-i Laphroaigul?), entuziasm (yes. Yes! YESS!!!), lacrimi (pe bune, mi-au dat lacrimile cînd i-am dat cu cracii în sus pe grǎmadǎ, de i-am dus peste linie), speranțǎ (hai, hai, hai, încǎ zece minute), disperare (damn it! NU!), speranțǎ (mai sînt trei minute. Hai sǎ le dǎm un eseu, sǎ egalǎm. Hai mǎcar trei puncte, sǎ luǎm mǎcar punctul defensiv), disperare (nu, damn it!), detașare (asta este. Ca țiganul la mal. Ǎsta-i rugby-ul. Zi mersi cǎ nu ne-au dat cu terenul în cap), amuzament (waw! Ce englezǎ are Tincu), mîndrie (bǎieții au jucat nesperat de bine, mai ales pe grǎmadǎ. Tincu a luat titlul de Man of the Match – not an easy feast), speranțǎ (nu este totul pierdut. O sǎ mîncǎm bǎtaie de la Anglia, o sǎ mîncǎm bǎtaie de la Argentina, și totuși. Poate cu Georgia, dacǎ jucǎm așa... ), sete (unde am pus sticla aia de Laphroaig? Mai sînt trei meciuri)

Lǎsînd gluma la o parte, am avut parte de 73 de minute de speranțǎ. Bǎteam Scoția la Campionatul Mondial, scriam istorie, vorba comentatorului care l-a intervievat pe Gontineac dupǎ meci. Am vǎzut o echipǎ a României accentuatǎ atît în bine, cît și în rǎu. În bine, nesperat de bine, acolo unde stǎm noi de regulǎ bine, pe grǎmadǎ, locul unde ne-am cîștigat respectul tribunei și frica scoțienilor. În rǎu, nesperat de rǎu, acolo unde stǎm noi de regulǎ rǎu, pe trei sferturi, cu secvențe de broken play absolut dezastruoase, cu aripi varzǎ, cu demi și uverturǎ varzǎ, cel puțin pe prima reprizǎ, cu nepricepere la dat la bețe. Da, a bǎtut vîntul. So what? Nu, nu conteazǎ, trebuie sǎ știi sǎ dai și pe vînt. Scoțienii de ce știu? Patterson a dat la bețe ca metronomul. Chiar dacǎ la ǎia bate vîntul și cînd se spalǎ pe dinți, nu conteazǎ. Învinșii nu au scuze, doar cadavre.

Și mai ales, am vǎzut poftǎ de joc, poftǎ de victorie (da, scoțienii și-au dorit victoria mai mult decît noi în ultimele 10 minute). A fost o înfrîngere, totuși, onorabilǎ. Deși de regulǎ nu mǎ entuziasmez la înfrîngeri, totuși azi voi face o excepție și pe lîngǎ “rușine” voi zice de asemenea și “bravo”. Azi, spre deosebire de alte dǎți, echipa României nu m-a fǎcut sǎ-mi fie rușine cǎ sînt român, deși a pierdut. Felicitǎri lui Tincu, omul meciului și motorul echipei noastre, rușine lui Dumbravǎ (a fost varzǎ), felicitǎri lui Carpo și Ursache și în general întregii grǎmezi, rușine cǎ au avut totuși 22 de placaje ratate. Per ansamblu, rǎmîne cum am stabilit: ca țiganul la mal. Psihologia asta, dom’le. Dar totuși, am murit frumos.

Închei zîmbind detașat și oarecum amuzat, amintindu-mi-l pe Tincu cu a sa englezǎ de baltǎ, clar depǎșit de solemnitatea evenimentului. Echipa sa tocmai pierduse, dar pierduse totuși frumos, primise titlul de The Man of the Match, era rǎtǎcit prin smîrcurile perfide ale limbii engleze, și totuși, dincolo de platitudinile împiedicate, a spus un lucru cît se poate de adevǎrat, în a cǎrui notǎ vǎ invit sǎ judecați acest meci: “I’ve seen today Romania playing well, and I’m happy.”

Hai România! Sǎ jucați bine, sǎ muriți frumos... :) Citeste tot...

vineri, 9 septembrie 2011

Începe!

Astǎzi, la 11:30, ora României, Campionatul Mondial de Rugby 2011 începe.

 Programul competiției îl gǎsiți aici. Atenție! Ore locale NZ de începere a meciurilor. Pentru ora României, scǎdeți nouǎ și puneți-vǎ mîinile în cap – sînt prea devreme dimineața).

Primul meci, dupǎ festivitatea de deschidere (ora 10:30, adicǎ peste o orǎ!), va fi Noua Zeelandǎ – Tonga.

Primul meci al României va fi mîine dimineațǎ, la o orǎ imposibilǎ pt noi, la 4 dimineața. Meciul e transmis de Digi Sport 1.

În general, meciurile României sînt sîmbǎta dimineața (10 sept cu Scoția, 17 sept cu Argentina, 24 sept cu Anglia), doar meciul cu Georgia fiind în timpul sǎptǎmînii (joi 28 sept).

 Din pǎcate, din ce vǎd pe programul TV, Digi Sport va transmite doar meciurile României. Mîine, de exemplu, e zi plinǎ la RWC 2011, cu 4 meciuri, unul dupǎ altul, culminînd cu derby-ul Anglia – Argentina din grupa noastrǎ. Însǎ Digi nu transmite decît meciul României.

În consecințǎ, pentru cei dintre voi strǎlucitorilor care aveți bandǎ de Internet suficientǎ, și groasǎ, și lungǎ, și adîncǎ, vǎ recomand cu cǎldurǎ site-ul www.fromsport.com (nu vǎ speriați, vǎ face transferul automat în www.sportlemon.tv), unde cu siguranțǎ veți gǎsi toate meciurile campionatului mondial, fǎrǎ sǎ fie nevoie sǎ aveți instalate softuri speciale de vizionare.

 Deci, așadar și prin urmare, Crouch Pause Touch Enjoy! Urmeazǎ douǎ luni de rugby pe pîine, pe Internet, pe viațǎ și pe moarte. Hai România! Hai Noua Zeelandǎ!

 Iatǎ distribuția meciurilor pe zile, ca sǎ știți ce ne așteaptǎ. Grafic, cǎ asta știe Turambar sǎ facǎ. Observați accentul pus pe zilele de weekend: acolo este bǎtaia peștelui atomic. V-ați cumpǎrat berea? Dar whisky-ul?

PS: Din pǎcate, crîșma cu specific de uitat la rugby și bǎut din bere La Scînteia, deschisǎ cu mare tam-tam cu mai puțin de un an în urmǎ, a decedat, și-a dat duhul, și-a gǎsit obștescul sfîrșit, a repausat, s-a dus sǎ își întîlneascǎ Creatorul, this is a late pub.

Nu putem, repet, NU PUTEM sǎ vedem meciurile acolo, pentru cǎ acolo acum doar șobolanii adastǎ. Cine vrea meciuri de rugby în context public în București, vǎ invit la Irish Pub de pe Nicolae Titulescu, unde bǎutura e scumpǎ, clienții sînt snobi și expați iar înghesuiala e cumplitǎ. Damn it... :(

PPS: Pentru toți cîrcotașii care vor sǎri sǎ-mi scoatǎ ochii cǎ e vorba despre Cupa Mondialǎ, nu despre Campionatul Mondial de Rugby, cǎ așa zice în Englezǎ, Rugby World Cup, sǎ vǎ ecsplic: atîta timp cît la început are o structurǎ de calificare pe grupe, cu stil round-robin în care toate echipele joacǎ cu toate celelalte echipe din grupǎ, și atîta timp cît la cealaltǎ mare competiție mondialǎ cu balonul, Campionatul Mondial de Fotbal, în românǎ se spune “campionat”, nu “cupǎ”, vǎ rog sǎ mǎ scutiți de pedanteriile voastre ațoase și sǎ folosiți termenul român. “Cup” este vorba despre cupa aia care o iau la sfîrșit, chestia pe care o ridicǎ deasupra capului și beau din ea șampanie amestecatǎ cu whisky. Tehnic vorbind, sistemul este unul mixt, campionat (round-robin), pe urmǎ, din sferturi, cupǎ (eliminatoriu).

Deci la noi în limba românǎ, copii, se spune “Campionatul Mondial de Rugby”, da? Diacritica, dǎ-le o linie la palmǎ, cǎ dînșii nu știe sǎ vorbește limba românește... :) Citeste tot...

sâmbătă, 3 septembrie 2011

Stance: Ma'a Nonu

Sursa: Rugby Heaven New Zealand. Despre lupta strinsa dintre Ma'a Nonu si Sonny Bill Williams pentru pozitia de titular al tricoului cu numarul 12 (centru 1) in echipa All Blacks.



A, btw: Care credeti ca va fi finala? Eu cred ca va fi Noua Zeelanda vs Australia si ca va cistiga Noua Zeelanda. Voi, ce pronosticuri dati?

PS: cititi si interviul cu Lomu in care vorbeste tot despre Ma'a Nonu si ce pereche buna de centri face cu Conrad Smith.

Citeste tot...

marți, 29 martie 2011

Viiiiineeee!

Cunosc senzatia.

Atit din punct de vedere al impactului cu zidul de carne, muschi, oase si restul coate, genunchi si alte cele noduroase atunci cind esti placat.

Cit si din punct de vedere al comentatorului care nu e in stare sa tina minte numele jucatorilor. Mama lor de jucatori care au tupeul sa mai aiba si nume propriu si personal pe linga numerele de pe tricou care oricum nu se vad in tot tambalaul ala de pe teren.

Combinatia? Izbitoare. Cocosatoare. Sfarimatoare.

Viiiineeee! :)

Citeste tot...

vineri, 2 aprilie 2010

Mergem?



Citeste tot...

duminică, 7 decembrie 2008

The Wallabies strike back

Zilele astea, in sfarsit, am putut sa vad si eu un meci de rugby.

Australia vs The Barbarians.

Pe Wembley-ul nou-nout. In fatza unei echipe de hiper-stele, construita pe structura campioanei mondiale de anul trecut (McCaw, Rokococo, Habana, Gregan, Montgomery, Jerry Collins, Chris Jack, John Smit, Shane Williams, Burger, de Villiers, Botha, Steyn, du Preez), si cu antrenorul de anul trecut al Springbokshilor (Jack White), australienii au jucat caineste, tactic, cu o aparare beton si cu doua-trei faze de contra-atac prin care i'au dat cu ghetele in sus pe atomici, pe stralucitori, pe geniali. Din nou, Robbie Dean si'a dovedit priceperea.



Acum, aici, in acest calculator: Wales vs Australia. Sau Wales vs New Zealand? Hmmm... Lemme think. Anyway. Ceva cu Wales.

Si ca veni vorba. S'au decis grupele campionatului mondial din Noua Zeelanda, de peste trei ani. Ia uite aici. Courtesy of rugby.ro:

Grupa A: Noua Zeelanda, Franta, Tonga, America 1, Asia 1

Grupa B: Argentina, Anglia, Scotia, EUROPA 1, Recalificata

Grupa C: Australia, Irlanda, Italia, EUROPA 2, America 2

Grupa D: Africa de Sud, Tara Galilor, Fiji, Oceania 1, Africa 1


Noi mai avem sa ne calificam. Daca reusim, cadem fie in Grupa B, fie in Grupa C. Oriunde, ne vom lua ciocane big time. Desi grupa C pare un pic mai abordabila. Parca mai repede ii batem pe italieni decat pe scotieni, nu?

:)

Citeste tot...