miercuri, 14 noiembrie 2012

Între caprǎ și Nicolae Decebal Codreanu

România penduleazǎ de sute de ani între douǎ nevoi contradictorii: autonomie și eficiențǎ. Țarǎ la marginea sistemului capitalisto-imperialist de acumulare de plus-valoare (cf. Wallerstein), tot timpul am suferit ba de una, ba de alta.

Ba aveam nevoie de creștere a eficienței, a productivitǎții, a pasului spre mai bine, mai repede, mai iute, spre modernitate, spre tehnologie. Dar nu aveam nici resurse de capital, nici resursǎ umanǎ suficient educatǎ, nici tehnologie

Și atunci trebuia sǎ ne punem caprǎ la bizantini, la turci, la fanarioți, la habsburgi, la ruși, la anglo-olandezi, la americani, la cine dracu’ nu ne-am pus tot caprǎ în toate aceste secole ca sǎ ne învețe eficiența administrativǎ (Regulamentul Organic), eficiența tehnologicǎ (nemții la Reșita, anglo-olandezii la scos petrolul), eficiența comercialǎ (fanarioții și grecii pe vremuri, occidentalii acum).

Doar cǎ pusul ǎsta caprǎ evident cǎ nu face bine la sǎnǎtatea economicǎ și moralǎ a poporului. Grecii, turcii, rușii, fanarioții, cumanii, tǎtarii și alți americani nu veneau aici de amorul artei, de marea lor iubire pentru popoarele mioritico-balcanice cam mediocre și cam ciobǎnești și cam aproximative.

Nu, ei veneau și tot vin aici sǎ cearǎ pǎmînt și apǎ pe gratis, sǎ ducǎ sarea și grînele la Stambul, petrolul și grîul și uraniul dincolo de Urali, plus-valoarea de bǎnuți în conturile multinaționalelor și ale insulelor Seychelles. Vin aici sǎ facǎ profit și sǎ-l trimitǎ la el, acasǎ departe, la Budapesta, la New York, la Tel Aviv, la Moscova.

Te învǎț tehnologie, frǎțioare mai fraer și mai cioban și mai mioritico-balcanic, dar te și exploatez, da? Te ajut, dar de fapt mǎ ajut mai mult pe mine. Dǎ-te dracu de cioban, eu îmi apǎr nevoile și neamul meu, ǎla de la Stambul, de la Moscova, din New York, din Paris ori Tel Aviv.

Și atunci evident cǎ pendulul începe sǎ se miște în partea cealaltǎ a dezechilibrului eficiențǎ – autonomie. Încet-încet, în bunǎ tradiție de fandacsie și persecuție, evident cǎ ne apucǎ amokul și ne supǎrǎm pe ecsploatatori, vrem prin noi înșine, vrem sǎ rupem capra, sǎ o punem la proțap, mama ei de curvǎ care ne învațǎ sǎ adoptǎm poziții neprincipiale fațǎ de lume și viațǎ.

Și atunci facem așa o fandacsie și o loviluție și o supǎrare și o strofocare istoricǎ, pe principul “la noi cu adevǎrat se poate atunci cînd nu se mai poate”, și facem un Mǎrǎșești, un Tudor Vladimirescu, un Cuza și-un Pașșopt, o Loviluție la televizor, ne rupem cǎmǎșile cele roșii și pantalonii cei maro și devenim liberi. Mai liberi. Mai autonomi.

Și o dǎm înapoi în prostealǎ, în mediocritate.

Ceaușescu a fost unul din aceste episoade. Legionarii au fost altul.

Cumva-cumva, pierdem echilibrul și bunul simț și o dǎm în trǎirisme balcanice.

Facem Dacii aproximative, scriem istorii aproximative, facem științǎ aproximativǎ, punem asfalt aproximativ, construim blocuri aproximative, urîte și proaste și cu materialele jumǎtate furate.

Mai și chinuim și belim niște oameni pe parcurs, cǎ de-aia ne sacrificǎm, sǎ-i belim pe cei care se opun progresului și luptei pentru pace. Facem proiecte megalomanice care teoretic duc țara pe culmile celui mai înalt progres și dezvoltǎri științifice, dar de fapt facem o mermelealǎ.

Nu chiar un rahat total, cum o dau în barǎ bieții africani. Dar acolo, o mermelealǎ, o fușerealǎ, un “las-o mǎ cǎ merge și așa”.

O mediocritate.

Vǎ mai aduceți aminte de butada cu doctorul neamț care se plîngea la regele Carol I cǎ el pleacǎ din țara asta, din motiv cǎ “prea multǎ pizda mǎ-tii, majestate?”.

Luǎm rețetele eficienței și productivitǎții modernitǎții cîinești, bazate pe disciplinǎ, pe competiție, pe plus-valoare, pe economisire și acumulare de capital, pe perseverențǎ și muncǎ metodicǎ, pe amînarea gratificǎrii și începem sǎ dǎm de toți pereții cu ele. Las’o, mǎ, cǎ merge și așa.

O mediocritate.

Și pe urmǎ, dupǎ o generație-douǎ, evident cǎ ne apucǎ din nou dracii cǎ iar sîntem coada vacii, pielea prepuțului mondial, și cǎ avem nevoie de infuzie de modernitate, de dichis procedural, de menegemǎnt strǎin.

Sǎ vinǎ Carol cel neamț! Sǎ vinǎ americanii! Sǎ vinǎ menegerii strǎini! Sǎ vinǎ investițiiiliii, fonduriliii, sǎ ne scoatǎ din cǎcat, sǎ bage bani în noi ca la balamuc, sǎ facem, sǎ dregem, sǎ ne vindem ieftin, sǎ fie bine, sǎ nu fie rǎu, sǎ trǎim toți ca în Neckermann.

Și o luǎm de la capǎt. Iar ne dǎm pe nemestecatelea la strǎini, Petrom, Roșia Montanǎ, gazele din Marea Neagrǎ, doar doar sîntem în stare sǎ cumpǎrǎm timp.

Sǎ facem dracu și noi o acumulare primitivǎ și sǎlbaticǎ de capital, sǎ avem și noi bǎncile noastre

Sǎ ne formǎm și noi tehnicienii noștri, inginerii și menejerii și pricepuții noștri care sǎ știe sǎ scoatǎ gazele de șist fǎrǎ sǎ fie nevoie sǎ apelǎm la sateliții și priceperile de foraj ale americanilor sau rușilor

Sǎ facem și noi mașinile noastre fǎrǎ sǎ ne dǎm pe trei lei kilu la franceji, sǎ punem și noi asfalt decent cu vestitele noastre firme de construcții românești, nu româno-portugheze sau româno-italiene

Sǎ facem și noi autostrǎzi care sǎ nu se strice la prima ploaie.

Tensiunea dintre eficiențǎ și autonomie. Dintre profesionalism și neo-colonialism. Dintre trǎirismele bezmetice neo-naționaliste fǎrǎ fundament în priceperea și mentenanța modernitǎții, o stare de lucruri care necesitǎ o continuǎ zbatere priceputǎ, și patetismele de slugi care se vînd pe trei lei kilul, o perpetuǎ poziție de caprǎ geostrategicǎ.

Avem nevoie de timp. Acum cumpǎrǎm timp. Sǎ acumulǎm capital. Sǎ facem tehnicieni. Sǎ învǎțǎm procedurile modernitǎții.

Doar cǎ de trei sute de ani banii care îi facem aici ni se scurg printre degete în altǎ parte, la Constantinopol, la Moscova, la Paris și Londra și New York și Tel Aviv.

Copiii pe care îi școlim aici se duc în altǎ parte, la Moscova și Londra și Paris și New York și mai recent la Madrid și la Roma.

Iar procedurile modernitǎții, pînǎ învǎțǎm noi sǎ le stǎpînim cît de cît decent, iaca acolo la marginea mediocritǎții, se învechesc și le expirǎ termenul de garanție și se perimeazǎ moral.

Și tot așa trǎim tot timpul într-un nivel al bunǎstǎrii egal cu al celorlalte țǎri, doar cǎ cu una-douǎ generații în urmǎ.

Și ne plîngem de milǎ.

Concluzia? Simplǎ: nu existǎ cale regalǎ, ‘r’ați ai dracu’ cu melcii voștri de deluzionali, de pǎcǎlici, de ușor de amǎgit.

Educație, ‘r-ați ai dracu’ de mediocri care vǎ plîngeți de milǎ. Perseverențǎ, ‘r’ați ai dracu’ de superficiali.

Patriotism, ‘r’ați ai dracu’ de emigranți și de vînzǎtori de țarǎ care dați resursele pe gratis.

Bun simț și rațiune și cumpǎtare, ‘r’ați ai dracu’ de exaltați.

Luciditate și rǎdbare de chinez bǎtrîn, ‘r’am ai dracu’ de români sǎ fim, care sîntem cu toții... :(



7 comentarii:

Anonim spunea...


Patriotism, ‘r’ați ai dracu’ de emigranți și de vînzǎtori de țarǎ care dați resursele pe gratis.


patriotism pe burta goala? n-ai sa vezi :D

acu' o suta si ceva de ani ceea ce se numea guvernul a ceea ce se numeste azi confederatia helvetica oferea 100 uesde per capita sa plece de pe teritoriul ei si sa-i lase in pace si sa nu mai ceara de mincare.

sa marepet sau sa mareneg (*tereneg esti tu bah*): patriotism pe burta goala? nu duce decit la moartea de boala inanitiei a tuturor ramasilor. multi/putini.
mai bine scapi niste virfuri - care poate, poate se intorc sau care sa tina minte si sa adauge in wikipedia - "acolo era romania"

daca specia/grupul se sinucide (sau e sinucisa de altii mai rosii, mai verzi sau alte culori portocalii) nu exista decit salvare individuala.
gen "sa nu uiti darie" - gen evreii gen alti supravietuitori.

nu poti - fare un efort de la aia care au friiele - decit sa te salvezi pe tine.

fish

alexnicolae spunea...

http://dvice.com/archives/2012/10/ethiopian-kids.php

hai ca e usor: nu e nevoie de nimic decat de nimic si cateva tablete conectate la internet.

alexnicolae spunea...

http://dvice.com/archives/2012/10/ethiopian-kids.php

Anonim spunea...

@alexnicolae: e de ajuns, pe dracu. si o maimuta putea sa porneasca o tableta daca insista destul.
subiectul articolului e educatia la nivel "inalt" nu la faptul ca in romania sint sate in care nu stiu sa citeasca un cuvint.
aia din etiopia au alte necesitati - undeva mai la baza piramidei.

fish

cosmin spunea...

Manifestul Mediocritatiei

Anonim spunea...

Ai uitat uşor că ai fost un emigrant.Ai uitat şi mai uşor de ce ai plecat. Uiţi zilnic că dacă faci rău..nu poţi să culegi bine, dacă faci ceva imoral nu poţi să trăieşti într-un mediu moral, dacă minţi deliberat aşteaptă-te să fii minţit, dacă manipulezi, sunt victime. Remember that, adevărul nu are o faţetă. Are multe. Cele personale sunt din păcate foarte convenabile. Întotdeauna scuzele se bazează pe vina altora. Mai puţin pe propria vină. Nu??

p spunea...

Bine, Turamba´.