Direcția României: revenire remarcabilǎ

În cel mai recent sondaj CCSB în care am pus întrebarea privind direcția lucrurilor, terminat pe 21 mai 2012, rezultatele la întrebarea deja binecunoscutǎ de pe acum “În general, consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?” sînt dramatic diferite fațǎ de cele de acum cîteva luni.

Într-o direcție bunǎ 41%
Într-o direcție greșitǎ 45%
NS / NR 13%

Dintr-o datǎ, de la cǎderea guvernului MRU și venirea USL la putere prin intermediul guvernului Ponta, lucrurile s-au echilibrat.

De unde pînǎ acum cîteva luni raportul era puternic dezechilibrat, de tipul 5:1 sau 4:1 sau 3:1, încet-încet lucrurile își revin spre zona de echilibru de 1:1 postulatǎ teoretic cît și identificatǎ de mǎsurǎtorile pe termen lung, care înseamnǎ grosso modo cǎ avem tot cam atîția mulțumiți cît și nemulțumiți de starea lucrurilor.

În graficele urmǎtoare aveți douǎ feluri de prezentare a rezultatelor la aceastǎ întrebare.

În primul rînd, accentul pus pe procentul rǎspunsurilor “România merge într-o direcție greșitǎ”. În al doilea rînd, accentul pus pe raportul dintre cei nemulțumiți (“România merge într-o direcție greșitǎ”) și cei mulțumiți (“România merge într-o direcție bunǎ”).

Fig. 1. % rǎspunsuri "România se îndreaptǎ într-o direcție greșitǎ"



Fig. 2. Raport rǎspunsuri "într-o direcție greșitǎ" vs "într-o direcție bunǎ"


Dat fiind cǎ avem mǎsurǎtori probabilistice, pe eșantioane de aprox. 1000 de cazuri, cu marjele de eroare de aprox. +/-3%, rezultǎ un zgomot de fond în prezentarea graficǎ a rezultatelor, o fîcîialǎ, o vibrație de aproximativitate care încurcǎ neplǎcut ochiul în înțelegerea lucrurilor. E de preferat sǎ neutralizǎm efectele acestor aproximǎri.

În consecințǎ, aplicǎm acestor serii de date o medie mobilǎ de lungime 5, care neutralizeazǎ intruziunea marjei de eroare, pentru cǎ aceasta, dupǎ cum știm toți cei care ne pricepem la sondaje, adicǎ aproximativ 127% din populația României, se distribuie normal, cu medie zero, deci cu cît adunǎm mai multe cazuri, cu atît zgomotului, a erorii este mai apropiatǎ de zero.

Adicǎ, pentru a înțelege și restul de români care totuși în mod paradoxal nu se pricep la sondaje, ci doar la fotbal și la politicǎ, luǎm un ciocan de pitic și chemǎm piticul și turtim toate oscilațiile acelea aleatorii care ne obosesc ochii, sǎ iasǎ un șerpișor rotund, plǎcut privirii noastre de analiști metodologici amatori.

Ce rezultǎ dupǎ aplicarea acestei neutralizǎri de eroare sînt graficele urmǎtoare.

Fig. 3. % rǎspunsuri "România se îndreaptǎ într-o direcție greșitǎ"
Medie mobilǎ de lungime 5


Fig. 4. Raport rǎspunsuri "într-o direcție greșitǎ" vs "într-o direcție bunǎ"
Medie mobilǎ de lungime 5


Atenție! Media mobilǎ aplatizeazǎ eroarea, dar introduce și o inevitabilǎ inerție în prezentarea datelor, pentru cǎ ține cont și de ultimele patru sondaje anterioare. Deci valul evoluției este un pic întîrziat fațǎ de primele tipuri de grafice. Deci se poate sǎ ai raport aproape egal 41 / 45, dar în graficul de medie mobilǎ sǎ nu fi ajuns încǎ la acest 1,ceva, ci încǎ sǎ fie în zona lui 2.

Ce observǎm?

Niște evoluții remarcabil de rapide în opinia publicǎ. De la saturație de șucǎr la normalitate de emoții, în decurs de mai puțin de douǎ luni.

În teoria matematicǎ aceste schimbǎri bruște sînt postulate și analizate în “teoria catastrofelor”, în cazul acesta termenul “catastrofǎ” neavînd nici o conotație negativǎ, ci pur și simplu referindu-se la rapiditarea schimbǎrii.

Avem niște evoluții clar non-liniare ale opiniei publice, niște rǎbufniri și depresurizǎri care ne vorbesc despre marea oalǎ de presiune care este societatea româneascǎ în zilele noastre, despre cantitǎțile de resentiment și obidǎ acumulate în ultimii ani și despre, în oglindǎ, marea nevoie de speranțǎ care înflorește la primul pretext, la prima ocazie.

Românii au obosit sǎ fie supǎrați și la primul semn rǎsuflǎ ușurați. În sfîrșit! Ne mai țineam mult respirația? Ne sufocam de atîta șucǎr! Trǎiascǎ primǎvara speranței trîmbîțatǎ de aceste ploi de mai fǎr’ de sfîrșit...

Sǎ cînte privighetoarea, sǎ urle lǎutarii: Înfloresc grǎdinile, Ceru-i ca oglinda, Prin teritoriu candidații Și-au pornit colinda. Joacǎ fete și bǎieți Campania-n ogradǎ, Ah de ce n-am zece voturi Sǎ te cînt, speranțǎ!

Sau, tot în versuri adecvate, cum zicea poietul într-a sale vorbe-ntorlocate:

Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat,
Prin soarele lui York, în toi de vară;
Iar norii toţi, ce casa ne-o striveau,
Sînt îngropaţi în sînu-adînc al mării.
Purtăm pe frunţi cununi de biruinţă;
Din ciunte arme am făcut trofeu;
Din aspre trîmbiţi, vesele taifasuri;
Din marş războinic, paşi suavi de danţ.
Brăzdatul Marte chipul şi-l descîntă,
Şi-acum, în loc să sperie vrăjmaşii
Încălecat pe cai împlătoşaţi,
El dănţuie-n iatacuri de domniţe
La mîngîiosul cîntec al lăutei.

Și pentru cei care pe lîngǎ sondaje, politicǎ, alegeri, fotbal și punctul G, se pricep chiar și la englezǎ, sǎ adǎstǎm din zbaterea pleoapelor și-a inimii turbate și sǎ ascultǎm dulce ghiers de proto-capitalist decadent și burjui. The real thing, mates, the real thing. Always the real thing:

Now is the winter of our discontent
Made glorious summer by this sun of York;
And all the clouds that lowered upon our house
In the deep bosom of the ocean buried.
Now are our brows bound with victorious wreaths,
Our bruised arms hung up for monuments,
Our stern alarums changed to merry meetings,
Our dreadful marches to delightful measures.
Grim-visaged war hath smoothed his wrinkled front,
And now, instead of mounting barbed steeds
To fright the souls of fearful adversaries,
He capers nimbly in a lady's chamber
To the lascivious pleasing of a lute.

http://en.wikipedia.org/wiki/Catastrophe_theory

http://www.etymonline.com/index.php?term=catastrophe