Te lepezi de Satana? Mǎ lepǎd de Satana!

Vine un moment în viața fiecǎrei persoane, oricît de deprimant de serioasǎ și de consecventǎ ar fi aceasta, în care simte nevoia de incongruențǎ. De ieșire din tipic, din fǎgaș, din normalitatea aia de zi cu zi și ceas cu ceas.

Și atunci persoana respectivǎ, la întîmplare, sǎ zicem un aseist respectabil cu capul plin de bugete și de conturi care trebuie musai sǎ se pupe unele cu altele, se transformǎ brusc. Îl vezi mergînd pe stradǎ, prin Piața Romanǎ, de exemplu, cu pas mǎsurat și cu capul plecat în pǎmînt, cugetînd la cele cifre, și totuși dintr-o datǎ se oprește, lovit de inevitabilitate, zvîrle brațele în sus, într-o beatitudine bleagǎ, lǎcrǎmoasǎ. Gata! A gǎsit salvarea, iluminarea, pacea. E alt om, incongruența l-a nǎpǎdit și se simte bine, deși n-ar trebui. Sǎ-l vedeți acum cum se apucǎ sǎ joace perinița în mijlocul Pieței Romane, printre mașinile care dau iureș în trafic.

Așa îmi place sǎ mi vǎ închipui și pe voi, dragi cititori și locuitori ai acestei țǎrrișoare, Rrepublica Isterricǎ Rromânia, stînd seara în fața sticlei de spǎlat creiere, în fața tembelizorului, a ecranului de distribuit incontinențǎ verbalǎ. Stați domniile voastre acolo, vǎ uitați la lucruri normale, la topoare în cap și la talk showuri sclipitoare prin inteligențǎ și substanțǎ, ce mai, chestii absolut fundamentale, țîțe, lacrimi, șerpi, Bǎsescu, Dana Grecu, catastrofe și reality show, fețe încruntate și Viorel Lis, Sexy Brǎileanca și accidente de circulație cu mortǎciuni strivite între table, senzațiioonaal!, FC Vaslui și telenovele coreene.

Vǎ uitați și în timpul ǎsta ronțǎiți mecanic la castronul de chipsuri sau, dacǎ sînteți mai proletari, de floricele fǎcute în casǎ, la ceaun. Ochii vǎ sînt ațintiți, presque beliți, mintea vǎ este acaparatǎ și plinǎ de informație absolut esențialǎ. Nimic altceva nu mai este de fǎcut prin casǎ, prin viața voastrǎ, cu familia, cu copiii, cu prietenii, cele mai

Continuarea, spuse Șeherazada sfios plecîndu-și pleoapele, pe Curs de Guvernare