marți, 16 august 2011

Il Cantuccio

In trei zile e ceva mai mult decit o zi, dar evident nu indeajuns. Fara muzee, fara trasee prea lungi, fiind si cu copiii. Insa suficient de mult incit sa simti spiritul orasului.

Iar spiritul orasului n-a fost nici la Forum, nici la Trevi (Doamne, ce inghesuiala!), nici la Piata di Spagna (Doamne, ce inghesuiala!), nici la Piazza del Popolo (Doamne, ce inghesuiala!), nici la Vila Medici, nici la Vatican (Doamne, ce inghesuiala!), nici pe strazile intortocheate ale orasului medieval din coltul Tibrului, unde pe vremuri era cimpul de instructie, nici la Pantheon, nici pe Palatin,

ci intr-un restaurant mic si cochet de linga Piazza Navona, in fata Senatului. Se numeste Il Cantuccio (Ungherul, Coltzishorul) si pare a fi fost gazda tuturor stelelor de cinema din vremea cind cinema-ul era intr-adevar cinema. Un loc perfect pentru o vacanta scurta, dar intensa.

Damn it. Ne-am indragostit de Roma... :)



2 comentarii:

ADRIAN spunea...

Nici doua saptamani n-ar fi de ajuns. N-am umblat excesiv dar in ceva mai mult de juma' de Europa tot am calcat. Roma ramane pentru mine cel mai impresionant oras. E bine si cu portii de cate trei zile ca raman motive de intors - cu sau fara banuti cotizati la Trevi :)

ioana spunea...

Am vazut-o prima oara intr-un noiembrie, in plina vacanta in turism(adica avea numarul cel mai mic de turisti). Seara era aproape pustie si puteai sa vezi totul fara sa te ciocnesti de nimeni. Nu spun de cate ori m-am reintors, dar de fiecare data am mai descoperit ceva, numai asa ca sa ma convinga de faptul ca inca nu am vazut mai nimic.

Povesteste-ne ce a zis Marta.