Dacă, totuşi, ruşii şi-au permis să caracterizeze declaraţiile preşedintelui României drept „sfidare'' şi „bravadă neruşinată'' şi să ceară intervenţia „adecvată a Europei'' este din alte motive decât cele legate de adevărul istoric. Insolenţa face parte din arsenalul politicii externe a Rusiei şi ministrul de externe Serghei Lavrov este cel mai bun exemplu al acestei atitudini brutale. Moscova încă îşi mai imaginează că dacă „se dă'' mai agresiv la o ţară din Europa, aceasta va fi intimidată. În realitate, cu cât ruşii sunt mai agresivi în politica externă, cu atât acesta este un semn mai clar de fustrare şi de slăbiciune.
Prin urmare, întrebarea cu adevărat interesantă în legătură cu acest atac de o violenţă neobişnuită este „De ce sunt ruşii atât de frustraţi în legătură cu preşedintele României?''. O explicaţie ar fi că încet-încet Moldova le scapă din mâini oricâte manevre fac la Chişinău şi oricâţi bani ar băga în comunişti. O alta ar fi că România pretinde să joace un rol la Marea Neagră şi prin proiectul AGRI de aducere a gazului din Azerbaidjan prin Georgia, ridică serioase semen de întrebare asupra fezabilităţii proiectului rusesc al conductei South Stream.
Încă o explicaţie ar fi că România „şi-a permis'' să găzduiască scutul antirachetă pe teritoriul său fără să ceară permisiunea Rusiei şi, culmea, rachetele vor fi instalate la o fostă bază sovietică. O alta, că România a acceptat să găzduiască o bază americană şi în curând va avea chiar două. Dar cel mai probabil răspuns este că ruşii încep să îşi piardă piciorul de pod din România. Coloana a cincea a intereselor ruseşti în România îşi pierde influenţa şi aceasta este cauza indignării şi agresivităţii Rusiei faţă de Băsescu, principalul „vinovat'' de derusificarea României.
Cristian Cîmpeanu, De ce este Moscova frustrată de Băsescu (România Liberǎ, 30 iunie 2011)
Citeste tot...
joi, 30 iunie 2011
Ivan, davay mai avtamat!
German sînt, țigan îmi zice
Sondaj realizat de CCSB zilele trecute pentru Asociatia Pro Democratia. Esantion national, 1008 cazuri, CATI.
Citeste tot...
miercuri, 29 iunie 2011
Dentitzie, sa moara dujmanu...
PS: tot ma laud ca fac analiza aia de text comparativa intre Iliada si manele. Sa moara mama daca nu este acelasi essor in spate, aceleasi valori, aceleasi strategii retorice. Curat Epoca de Aur, coane Homere...
:rofl:
Citeste tot...
Geometria salveaza suferinta lumii
Din capitolul "totusi este geometrie-n lume", astazi figura cu multi multi multi iluminati pe platou. 30 de mii de calugari fac cerculete, sperind sa striveasca pin' se face chiselitza corola de suferinta a lumii. Tailanda, frate...
lol. Mai zen de-atit nici manifestantii din Grecia nu sint in ziua de azi.
:wink:
Courtesy of Cosmin R.
Citeste tot...
marți, 28 iunie 2011
Stance: Tsubaki Sanjûrô (1962)
Maaare film, bre cititorule bre.
They don't make them like that anymore :(
Citeste tot...
luni, 27 iunie 2011
Ce viațǎ de porc!
Courtesy of Richard, care l-a gǎsit și îl crește și este ca a doua mamǎ, ǎǎǎ, pardon, ca al doilea tatǎ mistreț pentru el. Și courtesy of Fotografii din București, care este ca un verișor mistreț pentru el.
Pe undeva pe acolo, guest star de pe la minutul 0:56 încolo, fi-mea Andra pe post de infirmierǎ de rǎzboi veterinar. În fundal, vocea rațiunii, glas de pace, inconfundabilul timbru vocal al lui Turambar.
La ce birou putem merge sǎ ne scoatem acte de cetǎțenie pentru Republica Sǎlbaticǎ Mistreția?
:rofl:
O viațǎ de porc.
Comedie dramaticǎ în patru acte și restul rît
Citeste tot...
vineri, 24 iunie 2011
Stance: THX 1138 (1971)
Courtesy of Turn Off The Glory, care mi-a deschis apetitul pentru un pic de showing off :) :p ;)
PS: Habar n-aveam ca e cu Robert Duvall si cu Donald Pleasance. Ce vremuri...
PPS: Si un poster, pour la bonne bouche.
KG sa traiasca si a sa comunitate atit de priceputa.
:wink:
Citeste tot...
joi, 23 iunie 2011
miercuri, 22 iunie 2011
Je vous en...
Je vous enchante.
Je vous encule.
Je vous enseigne.
Je vous enrage.
Je vous entraine.
Je vous enerve.
Je vous enriche.
Je vous envie, vous soyaint si vifs et moi, moi, tellement mort.
:(
Citeste tot...
Bandwagon: diferenta dintre fapta si vorba
Bandwagon. Spirala tacerii. Omul, acest zoon politikon cu nasul foarte fin, care amushineaza imediat opinia majoritatii.
Romania 2004. Romania 2009. Prezidentiale. Basescu, acest dictator crincen, dar cam bleg :)
:rofl:
Ieri va prezentam diferenta dintre realitate si declaratiile imbibate de conformism social in privinta participarii la vot.
Azi, acelasi lucru in privinta votului la prezidentiale. Citi au votat cu Basescu / Nastate, respectiv cu Basescu / Geoana, si pe urma, anul urmator, citi au declarat ca au votat cu aceiasi candidati. Totul din total populatie, ca sa avem o baza comuna de referinta.
Bandwagon, sweet bandwagon.
PS: fain de comparat situatia turului 2 in 2004 si 2009.
Courtesy of Andreea Constantinescu, cea care isi face o lucrare de master la SNSPA pe aceasta tema.
Fig. 1. Prezidentiale 2004. Turul 1
Fig. 2. Prezidentiale 2004. Turul 2
Fig. 3. Prezidentiale 2009. Turul 1
Fig. 4. Prezidentiale 2009. Turul 2
Fig. 5. Prezidentiale turul 2. Comparatii
PS: Daca mai stiti alte date privind masurarea istoriei de vot recenta in 2004, v-as fi recunoscator. Din pacate, am gasit doar in Barometrele de Opinie Publica realizate atunci de OSF. Mai stiti si alte sondaje cu intrebarea "Cu cine ati votat...?"
Citeste tot...
Coane, tu'ntzelegi englezeshte ori esht prost?
Courtesy of Zoso, varianta Lite, aia de pe Twitter.
:rofl:
Citeste tot...
marți, 21 iunie 2011
Bandwagon, sweet bandwagon
Sint paishpe mii de chestii de scris plecind de la aceste doua grafice care arata comparatia dintre cine a votat efectiv si cine zicea la citeva luni dupa ca ar fi votat.
E vorba de surse, de maniera de standardizare a datelor, in asa fel incit comparatiile sa aiba teren comun (total populatie), de maniera in care trebuie sa estimezi si emigratia pentru a fi si mai valid in comparatie. Apoi incep vorbele cu adevarat: exista legitati? putem face comparatii intre 2004 si 2009? ce cuvinte tari de concluzii putem trage?
Deocamdata multumiti-va doar cu aceste doua grafice. Voi mentiona doar sursa. In 2005 am folosit sondajele BOP realizate de Open Society Foundation (Soros). In 2010 am folosit sondajele CCSB.
Intrebarea la ambele sondaje a fost: "Aţi votat în alegerile din...?" (2004, respectiv 2009).
Cifrele din 2004 / 2009 sint cele oficiale, pe care le gasiti pe net pe site-urile BEC.
Fig. 1. Participare la vot 2004: comportament vs declaratii post-factum
Fig. 2. Participare la vot 2009: comportament vs declaratii post-factum
PS: Da, exista si analiza bandwagon pe votul propriu-zis. Soon to come... :) :wink:
PPS: Graficele fac parte din lucrarea de masterat a Andreei Constantinescu, unul din studentii coordonati de marele T anul acesta.
Citeste tot...
Greu, greu
Aşa cum România înseamnă Brâncuşi, Enescu, Ionesco, Cioran, Eliade, Coandă, tot astfel mai înseamnă zeci de mii de studenţi şi de cercetători români, nenumăraţi activând în universităţi şi institute de cercetare occidentale prestigioase, sau cele câteva milioane de români care muncesc cinstit în toată lumea. Da, la pachet cu aceste peste 20 de milioane de români, există şi câteva sute de mii de ţigani, aşa cum în Franţa sunt câteva milioane bune de arabi care astăzi le fac ceva probleme francezilor.
Românii se simt jigniţi – pe bună dreptate! – că europenii pun azi semnul egal între România şi ţiganii care au invadat în ultimii ani Europa, aducându-se astfel în planul secund cultura română şi România reală. În Bruxelles şi în suburbii muncesc cinstit aproximativ 40 de mii de români, dar imaginea României o fac (citeşte: o deteriorează grav) cele câteva sute de ţigani aflaţi în oraş care se ocupă cu cele sus-arătate.
Este limpede, nici unul dintre noi nu cred că este îndreptăţit să spună că a făcut tot ceea ce trebuia. Nici românii, nici vest-europenii. Aşa cum ţiganii vest-europeni s-au integrat în câteva sute de ani, tot astfel integrarea ţiganilor est-europeni va dura generaţii bune de aici înainte. Şi Uniunea Europeană va trebui să fie conştientă de toţi vectorii problemei, inclusiv de tradiţiile specifice ţiganilor – migraţia, de pildă. Expulzarea rapidă dintr-o ţară în alta nu este decât o soluţie de avarie, punctuală, nicidecum una constructivă măcar pe termen mediu.
Dar să nu ne pierdem cu firea, nu este decât o pregustare a inevitabilei lumi globalizate. Pentru unii, are farmecul ei. Pentru alţii, această ţigănie ce n-a văzut Parisul este prilej de acută melancolie...
Marius Vasileanu, Ţigănie ce n-a văzut Parisul... (Contributors.ro, 20 iunie 2011)
Citeste tot...
luni, 20 iunie 2011
Gata!
Gata. Nu mai este sfirsitul inceputului, este deja din ce in ce mai mult inceputul sfirsitului. Da, Doamne!
PS: Weekendul asta am fost foarte offline. Am cosit, am cumparat coasa, am pus coada la coasa, inclusiv chestia aia cu sfoara, sa masori de la coporiie la gura coasei si pe urma de la coporiie la virful coasei, ceea ce ma face deja un mic Boc in devenire. Am demonstrat Martei ca pot sa rezist doua zile fara sa deschid calculatorul. Am facut fin, finul ala pe care l-am cosit. Nu mult, doar un maldar, insa a fost un exercitiu de nostalgie. Ne-am uitat la fulgere pe intuneric. Am jucat remi. Am facut ordine prin curte, intr-o ograda unde ne simteam asediati de iarba, multa iarba, prea multa iarba.
Si a fost fain. Iar acum, da cappo. It's show time, folks!
Citeste tot...
sâmbătă, 18 iunie 2011
vineri, 17 iunie 2011
Transferurile de bani ale românilor din strǎinǎtate
Impulsionat de Khris (BusinessDay.ro), care a scris acum cîteva zile despre asta, m-am decis sǎ fac cîteva grafice ca variație pe aceastǎ temǎ. Dupǎ cum probabil v-ați dat seama, în general prefer expresia graficǎ a evoluțiilor pe termen (ceva mai) lung, ca sǎ înțelegem ceva din ce se întîmplǎ pe lumea asta.
Drept pentru care m-am dus la BNR și am luat datele de acolo și am fǎcut ce știu mai bine: grafice. Evoluția transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate cǎtre Românica, de cînd BNR în generozitatea sa de transparențǎ instituționalǎ ne dǎ date, din 2005.
În primul rînd, evoluția lunarǎ.
Fig. 1. Evoluția lunarǎ a transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate.
2005 – 2011. Sursa. BNR
Ce observǎm? În primul rînd, un lucru de bun simț: sezonalitatea sǎrbǎtorilor de iarnǎ. Vine sfîrșitul anului, vine Crǎciunul și transferurile de bani fac un vîrf. Pe urmǎ luna ianuarie cunoaște o scǎdere bine definitǎ.
Asta însǎ doar pînǎ în 207. Din 2008 încoace, începe încet-încet sǎ înțarce bǎlaia. Din crescǎtoare, linia încet-încet devine orizontalǎ, ca pe urmǎ, în anul de glorie catastroficǎ 2009, sǎ facǎ un salt culcat pe burtǎ, o cǎdere lunarǎ de vreo 200 milioane de euro, de la un plafon de 550 – 600 de milioane lunar la 350 milioane lunar. Scǎderea se continuǎ și în 2010, 2011, chiar ușor sub 300 milioane. Deci aproape la jumǎtate.
Explicații? Cel puțin douǎ.
În primul și în primul rînd, criza economicǎ. Dupǎ cum știm, marea majoritate a emigraților recenți din România, cei plecați din motive predominant economice și care încǎ mai țin legǎtura afectiv și financiar cu țara, sînt în Italia și în Spania (aprox. douǎ treimi dintre toți cei plecați în anii 2000).
Ei bine, dacǎ în 2008 aceștia încǎ își mai puteau permite sǎ ținǎ un nivel de transfer al banilor oarecum comparabil cu al anului 2007, ultimul an înainte de crizǎ, în schimb în 2009, al doilea an de crizǎ, au început sǎ sughitǎ. O combinație de șomaj în creștere și mai ales de nesiguranțǎ psihologicǎ, de percepție negativǎ a viitorului pe termen scurt, i-a fǎcut sǎ nu mai trimitǎ atîția bani în țarǎ.
O parte din scǎderea transferurilor se datoreazǎ scǎderii cîștigurilor lor, o altǎ parte cu siguranțǎ se datoreazǎ precauției și reticenței de a mai da banul din mînǎ. Lasǎ-l aici, la teșchereaua proprie și personalǎ, cǎ cine știe cînd mîine-poimîine avem nevoie de el.
Însǎ o altǎ motivație cred eu cǎ începe sǎ rǎsarǎ și sǎ conteze în economia lucrurilor, în aceastǎ tendințǎ de scǎdere a transferurilor din strǎinǎtate. E vorba despre maturizarea ciclului de emigrație. E vorba de faptul cǎ, încet-încet, cei plecați în anii 2000 au început sǎ-și schimbe planurile de viațǎ, mindset-ul.
Încet-încet, aceștia au început sǎ se transforme din persoanele alea de acum cîțiva ani care intenționau sǎ stea cîțiva ani prin Spania, Italia, Jǎrmania și alte Franții și pe urmǎ se se întoarcǎ acasǎ la pǎrinți și la casa de neam-prost pe care rudele între timp i-au construit-o în sat, la Cucuieții din Deal.
Acuma, încet-încet, din ce în ce mai mulți și-au schimbat gîndul și intenționeazǎ sǎ rǎmînǎ acolo, mai ales în Italia și Spania. Au vǎzut cǎ nu e dracul chiar atît de negru, cǎ și oamenii de acolo tot douǎ mîini douǎ picioare au, cǎ vorbesc o limbǎ aproximativ asemǎnǎtoare (în Spania și în Italia), cǎ e cald și bine, nivelul de trai evident mai ridicat, salariile mai bune, infrastructura și autoritǎțile locale mai bune. Și atunci de ce sǎ te întorci în Românica, la Bǎsescu și la Dragnea și la mermeleala aia de prost gust de acolo?
Și-au tras copiii dupǎ ei, unii și-au tras și pǎrinții, și sînt din ce în ce mai mulți dintre cei care gîndesc “lasǎ, mai bine sǎ-mi meargǎ greu în Spania decît sǎ-mi meargǎ greu în România, cǎ peste tot e crizǎ. Ne-am descurcat noi pînǎ acum, n-om muri de aici înainte”. Și încet-încet legǎturile emoționale cu țara se rup, pǎrinții bǎtrîni mor, nu prea mai are rost sǎ trimitǎ bani în țarǎ. Cui? La verișori? La unchi și mǎtuși? Comme on...
Evident cǎ e vorba doar de o tendințǎ emergentǎ și nu de un fenomen predominant. Dar aceastǎ tendințǎ cu siguranțǎ se va accentua pe mǎsurǎ ce trece vremea. Chiar și dacǎ va trece criza economicǎ actualǎ și românii din strǎinǎtate vor începe sǎ cîștige din nou mai bine, nu vor mai fi la fel de motivați sǎ trimitǎ bani înapoi în strǎinǎtate.
Fig. 2. Evoluția anualǎ a transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate
2005 – 2010. Sursa. BNR
În consecințǎ, e destul de probabil ca anii de glorie 2007 - 2008. ai miliardelor de euroi trimiși anual, aproape 7 miliarde anual, sǎ nu se mai repete. Atenție, Ministerule de Finanțe! Nu prea te mai baza pe banii cǎpșunarilor, cǎ s-ar putea sǎ visezi castele în Spania și fresce cu cai verzi prin Italia... :(
Citeste tot...
joi, 16 iunie 2011
DemocRIOTacy
Despre unora carora li s-a urit cu binele. Violence, sweet violence. Post-modern violence: we kiss in front of the burning Police cars.
Mda. Lumea asta...
Sursa: National Post (Canada).
Via Béranger, acest socialist cu puseuri fasciste, atunci cind vine vorba de hochei.
:rofl:
Citeste tot...
Itsushin Dojo (Aikido Aikikai, București)
Vǎ invit sǎ vizitați site-ul dojo-ului Itsushin din București, condus de sensei yondan Nicolae Mitu, unde se practicǎ Aikido Aikikai.
Ōsensei
Cînd aveți timp, vǎ invit sǎ vizitați și dojo-ul (în afarǎ de sǎptǎmîna viitoare, cînd se face curǎțenie, se vǎruiește, se aduc saltele noi).
Dojo-ul Itsushin este la Complexul Sportiv "Lia Manoliu", la Piscina Olimpicǎ, intrarea din str. Maior Coravu. Cum intri, în fațǎ ai piscina, în dreapta ai sala de atletism, sala noastrǎ e în stînga.
Sensei Nicolae Mitu
Dacǎ aveți copii peste 5 – 6 ani, vǎ recomand cu cǎldurǎ sǎ-i aduceți sǎ învețe încet-încet echilibrul, armonia, controlul agresivitǎții, controlul corpului și fluidizarea articulațiilor, mișcǎrilor, minții și spiritului.
Chiar și dacǎ sînteți niște babalîci leneși și sedentari, care stați toatǎ ziua cu ochii în calculator, vǎ recomand sǎ veniți pe la dojo sǎ vedeți ce și cum. Poate vǎ dǎ idei... :)
Onegai shimasu! :bow:
Citeste tot...
