joi, 3 iunie 2010

Cine stie economie, mina sus!

Deci ideea e simpla, ca in bancul cu Itzic: am facut o intzelegere cu banca: ei nu vind hot dogi, iar eu nu dau imprumuturi.

La fel si in cazul asta: inginerii se pricep la poduri si la tranzistoare, in functie de specializarea lor. Doctorii se pricep la matze si la antibiotice, in functzie de specializare. Sociologii se pricep la sondaje sau la teorie sociala, in functzie de specializare. Padurarii se pricep la padure, tractoristii la tractoare, fizicienii la atomi, stomatologii la dintzi, fierar-betonistii la fier-beton, rugbystii la rugby iar economistii la macro-economie.

Restul, luam o mica pauza, da? Ca nu ne pricepem. Un pic de pauza de retorica, da?

Cititi tot interviul, ca e instructiv-educativ.

* * *

Nu ar fi mai bine să se reducă drastic aparatul birocratic, de la început, decât să se taie salariile si pensiile?

L.C.: În mod cert. Dar după opinia mea, această soluţie nu e posibilă pe termen scurt. Există peste 500 de mii de oameni în exces în sectorul public. Reduceri masive de personal nu sunt posibile din două motive: (i) legislaţia este foarte complicată si necesită schimbări, si (ii) birocraţia e atât de inventivă când îsi apără interesele, încât e foarte greu să lupţi cu ea. Inventează noi "nevoi", redefineşte posturile, găseşte motive pentru care fiecare entitate birocratică este strict neceasră etc. În concluzie, în viziunea birocraţilor, niciodată, nicio măsură de restructurare nu este necesară. În 2010 si 2011 reducerea prevăzută este de 70 de mii de persoane. Însă este foarte adevărat ca reducerile de pensii şi venituri salariale nu au efecte pe termen lung, dacă nu sunt urmate si de aceste restructurări profunde.


Lucian Croitoru, Cum poate iesi Romania din criza, interviu Romania Libera, 2 iunie 2010

9 comentarii:

diacritica spunea...

Lucian îl cheamă, nu Liviu. :)

Turambar spunea...

:) mersi. corectat

Anca spunea...

Veru' Turambar, tu ori te-ai apucat de politica, ori faci misto de noi. =))

Dacă în 2005 guvernul de dreapta n-ar fi renunţat la acordul cu FMI, astăzi echilibrul bugetar era mai bun?

L.C.: Situaţia fiscală ar fi fost de departe mult mai bună.


Imi vine sa mai dau copy/paste de vreo 3254564657 de ori. =)) =)) =))

Turambar spunea...

:) Mintea liberalului cea de pe urma.

Ziceai ca itzi place de Tariceanu, nu?

:D

Anca spunea...

Ashea te taricenesc eu pe 'mneata, batrane, de tot placeri verzi pe peretz' ii zugravi. :))

Lanternativa spunea...

Interesant interviul... Cu atat mai interesant cu cat romanii gasesc intotdeauna scuze cand este vorba despre crize & stuff: polonezii au reusit, si am fi reusit si noi daca nu am fi avut o situatie speciala! Am fi facut si noi daca... S-ar fi putut si la noi daca...

In Estonia criza a lovit foarte puternic insa una din primele masuri luate a fost aceea de a curati aparatul birocratic la sange si abia dupa aceea a inceput sa se umble la salarii / pensii.

In fine, unele solutii propuse sunt interesante, dar nu stiu cat de aplicabile in contextul real.

Bujold spunea...

http://varujan.rol.ro/2010/05/30/sfar%c8%99itul-utopiei/

Anonim spunea...

dom'le,
o singura corectura am:
Injinerii se pricep la toate!

:D

Dracu

p spunea...

Cunosc mai multi ingineri care au facut ulterior studii economice.Toti au avut note maxime.
Dupa ce ai facut studii tehnice cele economice cad usor, ca o ploaie de vara.

Nu cunosc nici un economist care sa fi parcurs drumul invers: studii tehnice dupa cele economice.
Dupa studiile economice studiile tehnice cad greu la lingurica.

Din ce-am mai observat de prin presa.Sunt destui ingineri care scriu pe la gazete, unii se dau chiar intelectuali.
Concluzie personala: daca-si da silinta un inginer prost poate fi un gazetar sau intelectual cel putin mediocru.

Un gazetar sau intelectual subtire (dar foarte bun) nu va fi niciodata nici macar un inginer prost, oricat si-ar da silinta.

Mamelor din lumea-ntreaga, eu va dau un singur sfat: lasati copiii sa mearga la inginerie.