Despre citit si carti

Leapșa de la Belle de Jour. Ia să vedem…

1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?

Pe vremuri îndoiam colțul la carte, ca un barbar tînăr ce eram. Acum tind să pun o bucată de ceva (hîrtie, șervețel, anything goes) sau, pur și simplu, să țin minte pagina unde am rămas. Sau, pur și simplu, să las cartea deschisă cu fața în jos, să-i strice cotorul (știu că la lectura acestor cuvinte se strînge inima în Florin de durere). Asta nu înseamnă că sunt mai puțin barbar, ci că pur și simplu mi-am schimbat obiceiurile.


2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă "da" care a fost aceasta?

Hmmm. Lemme think… Nope. Nimeni nu mă iubește cu adevărat. Toată lumea îmi face cadouri care… Ia stai puțin! Cînd am primit eu ultima dată cadou? Hmmm... Nimeni nu mă iubește. Nevaaastă! Ia vino fa femeie fa de la Viena să-mi povestești tu mie de ce nu-mi cumperi cărți... (Știu deja răspunsul: pentru că eu deja cumpăr prea multe – e plină casa de ele)

3. Citiţi în baie?

Oh yeah baby. Oh yeah.

Stai așa: ce înțelegi dumneata prin baie: pe budă sau în cadă, înfășurat în mantaua lichidă? Pe budă da. În cadă nu. Din simplul motiv că nu fac niciodată baie (hei! Hei! Stop yer laughters! Fac duș…)

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă "da" care ar fi fost aceasta?

Da. Nu spun mai mult, că poate poate vreodată o voi chiar și scrie.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?

Sunt din ce în ce mai decente, mai bine ținute în frîu editorial. Pe de altă parte, îmi vine din ce în ce mai greu să cumpăr carte românească. Prefer zona anglo-saxonă (atît depedeve fiction, cît și profesional, non-fiction) și atunci prefer cărțile, ori de cîte ori pot, în varianta originală. Nu, nu știu germană…

6. Care este cartea preferată?

Hmmm… Asta e una din întrebările alea stereotipe la care niciodată nu poți să răspunzi pe loc, din simplul motiv că ai prea multe preferințe. Care e filmul tău preferat? Hmmm. Sunt zeci de filme preferate. Dacă mă pui să mă gîndesc repede-repede, nu-mi vine în cap nici unul. Dacă mă lași cinci minute, îți fac capul calendar. La fel și cu cărțile. Sunt zeci de cărți.

Hai să spunem că îmi place Steinbeck mult mult de tot, că îmi plăcea pe vremuri Borges mai mult decît îmi place acum. Că era o vreme în care citeam sci fi pe pîine. Că era o vreme în care, în general, citeam foarte mult. Că mi-am dat seama la un moment dat că, de fapt, nu este vorba decît despre o manieră de evadare din realitate. Că între timp am înlocuit acest tip de evadare cu unul, mult mai păcătos: surfing the Net. Citesc în fiecare zi cred că mult mai mult decît pe vremuri și nu-mi rămîne nimic în cap. Junk info for junk days.

Uite, hai să-ți dau o carte: The Spy Who Came In From The Cold. E bine? Am potolit setea de liste în continuă schimbare? Caveat: Răspunsul e valabil pentru următoarele cinci minute. Dacă mă întrebi peste cinci minute, s-ar putea să-ți spun Un veac de singurătate. Pe urmă să-ți spun The Left Hand of Darkness. Pe urmă să-ți spun Dicționarul Etimologic al Limbii Române. Pe urmă Dune. Pe urmă…

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?

În general da. În ultimul timp din ce în ce mai mult. Decît să mă chinui cu chestii care să nu fiu sigur ce emoție pozitivă îmi stîrnește, mai bine mă scufund în lucrurile deja cunoscute. Recitesc destul de des Neuromancer. Recitesc destul de des Steinbeck (ce-mi pică în mînă. De regulă Cannery Row). Recitesc Dune. Recitesc Geertz, din cînd în cînd, să-mi aduc aminte cît de bine scrie, deși alambicat, și cît de multă dreptate are.

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?

Hmmm. Le-aș spune să se apuce de trăit, nu de scris. Și să joace rugby.

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?

Da. Pe blog. Și, dintre prieteni, cu Sorin și cu Gelu. Știu ei care sunt...

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?

Uneori recomandarea unor cunoscuți. Uneori cîte o cronică de carte. Uneori autorul, pe care îl știu deja. Uneori pur și simplu frunzăresc cărțile în librărie și încerc să-mi dau seama dacă îmi place stilul sau nu. Din ce în ce mai mult mă irită stilul alambicat, complicat, supraestetizat sau căutat, și prefer conținutul în detrimentul stilului. Cu ceva timp în urmă era pe dos. Things are changing, ain’t it, mates?

11. Care credeţi că este o lectură "obligatorie", o carte pe care cineva trebuie să o citească?

The Social Construction of Reality (Berger & Luckmann). Lumea ar fi mai înțeleaptă dacă asta s-ar băga lectură obligatorie în clasa a ... în clasa a 16ª :)


12. Care este locul preferat pentru lectură?

Hmmm. În pat. Pe budă.

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?

Citesc în liniște. Cînd lucrez, atunci ascult muzică. Mă ajută să mă concentrez. Cînd citesc, în schimb, trebuie să-mi impart atenția în două direcții.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?

Oh yeah, baby. Cea mai recentă: Poul Anderson: The Time Patrol. Cînd eram la Telega am tras la întîmplare o carte din bibliotecă, să mă duc la budă. S-a nimerit să fie Patrula Timpului (la Nemira). Citind-o, m-am enervat din ce în ce mai tare de nivelul jalnic al traducerii (vezi și ce spuneam mai sus). Și atunci am descărcat-o de pe net și am continuat să o citesc în engleză, în format electronic. Trebuie neapărat să-mi cumpăr un Kindle.
15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?

În general, cărțile cumpărate de mine. Pe vremuri citeam mult mai multe cărți împrumutate. Între timp m-am blazat.

16. O carte este pentru mine... Cum aţi descrie o carte?

O carte pentru mine este un drog, o dependență de care încetul cu încetul am învățat să mă dezbăr, numai pentru a aluneca într-alt consum vicios: Internetul

Nu mai dau leapșa la nimeni. Prea complicat pentru acest moment al zilei nopții minții mele întunecate...