8 aprilie. Ziua in care s'a nascut Brel. Ziua in care in fiecare an Brel se nashte din nou. Pentru ca in fiecare an are zi de nastere, dar nu si de moarte.
Brel. Jacques Brel. A cantat despre lucrurile cu adevarat importante. Despre putinele, foarte putzinele lucruri cu adevarat importante: despre viata si despre moarte. Despre dragoste si despre ura. Despre batranetze si despre bere. Despre dezamagire si despre speranta.
Dar mai ales despre moarte. I'a fost frica de moarte, si de batranete, si de boala. Si si'a epuizat frica de moarte cantand despre ea. Singing his fear to death, cum ar zice englezul.
Si cantand despre moarte, traieste pentru totdeauna.
Nu uitati: azi e ziua in care s'a nascut. Brel nu a murit. Traieste inca. Privitzi'l aici, in filmele de mai jos. Bucuratzi'va de el, chiar si cand canta despre lucruri triste.
Par de'un examplu, unul din cele mai intense momente de expresivitate pe care puteti sa le vedetzi pe vreo scena, vreodata. Despre bere, dar dincolo de bere si despre dragoste, si despre munca si despre visuri si despre viatza si moarte. Amsterdam. Nu pot sa'l pun aici, ca nu da voie YouTube. Dar duceti'va neaparat acolo, pe link, si facetzi ecranul mare si privitzi cum poate sa traiasca un om pe scena. Si sa cante. Si sa te faca sa tremure carnea pe tine. Uite aici: click.
Si mai sunt...
Despre dragoste: Mathilde
Despre dezamagire: Jef
Despre batranete: Les vieux
Despre moarte: Le Dernier Repas
Despre ura? Nu azi. Altadata... Avem destul timp sa uram.
La multi ani, Jacques!
Și BMW sunt speciali…
Acum 5 ore
6 comentarii:
Irepetabil.
yup. unul din motivele pentru care viatza e, totushi, frumoasa.
daaaa, Brel imi place si mie. nu stiu cum sa-i spun, poet sau cantaret? intr-un cuvant, un artist adevarat.
Un poet care stia si sa cante :)
:) Inghetasem initial cu postul ultim (parnoia ro).
Vezi ca ai un cadou pe blog- cel putin INCA o parte de Caravaggio.
Si la multi ani inca o data pentru ieri...
Waw! Most obliged, senora. Multzumiri pt urari si mai ales si mai ales pt cadoul cu Caravaggio si cu biografiile de sociologi.
Asta mi'a adus aminte de autobiografia lui Homans pe care am citit'o cu, iata, deja 12 ani in urma, cand am fost la Kalamazoo.
Ce vremuri. Ce yahturi si ce teorie sociologica :)
http://en.wikipedia.org/wiki/George_C._Homans
Inca o data: vous etez charmante... :) :bow:
Trimiteți un comentariu