Cum se construieste brandul de tara

Mai intai si mai intai se construieste un oras. De preferinta pe o insula. Daca nu avetzi insula, merge si pe Dambovitza.

Pe urma se mareste orasul. Mare. Maaaare mare mare. Cat incape insula de mare.

Pe urma se inventeaza sgarie-norii (ba pardon, zic invidioshii din Chicago: noi l'am inventat). Pe urma se umple orasul de sgarie-nori.

Intre timp, se fac tot soiul de chestii care sa aduca fame, fortune and glory. Dar mai ales bani. Banii aduc ei si fame si glory. Si, in plus, banii fac si mai multi sgarie-nori. Si banii aduc si statui cu femei care tin torte in mana, in semn de apreciere. Face bine la brandul de tzara, femeile cu tortza in mana.

In plus, banii fac si muzee. Multe muzee, in care sa se expuna tot soiul de chestii, inclusiv Caravaggio. Sa stiti ca si muzeele face bine la brandul de tzara. Stie totzi creativii chestia asta, nu?

Pe urma se fac niste crucisatoare, distrugatoare si alte -oare, cu care se cucereshte lumea. Pe urma, dupa ce se termina de cucerit lumea si nu mai are motorina la motor, se aduce crucisatorul de distrugator inapoi in port si se descarca marinarii in permisie. On the town. Atentie! Neaparat marinarii sa aiba bashci albe, pentru efectul de brand de tzara.

Pe urma se angajeaza un regizor. Indiferent care, numai sa'l cheme Stanley Donen. Si un dansator - indiferent care, dar neaparat Gene Kelly. Eventual se adauga si una bucata Frank Sinatra si alta bucata Ann Miller (si ce bucata!). Dar merge si fara. E suficient sa punetzi Gene Kelly in cantitati satisfacatoare.

Si gata! Iese un brand de tzara. Simplu, nu?

Atzi auzit, bre creativilor de la agentzii? Neaparat sa fie si Gene Kelly pe acolo...



:)