sâmbătă, 24 mai 2014

Estimarea participării la vot, acum și din perspectiva percepției populare

Vă povesteam zilele trecute despre cele două metode de estimare a participării la vot: metoda mai laxă, cei pe care îi identificăm cu mai mare probabilitate că vor merge la vot, pe baza declarațiilor proprii, și metoda mai strînsă, dintre aceștia dintîi cei care și declară că ar vota cu un partid anume, dînd astfel la o parte pe cei nehotărîți.

Vă povesteam tot în același articol cum metoda mai strînsă se dovedește de regulă mai potrivită în a estima participarea la vot, cu excepția alegerilor prezidențiale, cînd prima metodă dă rezultate mai apropiate de realitate. Asta evident după ce ținem cont și de cei plecați în străinătate.

Tot atunci vă povesteam că mai așteptăm un sondaj, cel din 22 mai. Iată că între timp a sosit și putem actualiza graficul privind estimarea participării la vot de duminică cu datele cele mai proaspete. Am mai pus o za la șerpișor.

În plus, și poate chiar și mai important, am apucat să procesez și răspunsurile la întrebarea pusă în vreo 8 sondaje de anul acesta "La alegerile europarlamentare din anul acesta din mai, cam cît la sută dintre alegători credeți că vor veni la vot?". Nu le-am dat paliere predefinite, i-am lăsat să spună orice procent între 0 și 100. Am calculat valorile medii și acestea au definit un al treilea șerpișor, cel al percepției populare. Nu am măsurat dacă ei personal vin la vot, ci ce cred ei despre ceilalți români că vor face: vin sau nu vin.

Evident că cele două tipuri de măsurători sînt corelate puternic. Există o legătură strînsă între intenția de participare și maniera în care îți proiectezi comportamentul asupra celorlalți semeni. Și invers: percepția comportamentului semenilor tăi îți influențează puternic și comportamentul tău. Dacă crezi că lumea nu va ieși la vot, înseamnă că s-ar cam putea să nu ieși nici tu. Și vițăvercea.

Să vedem cum se așează șerpișorii – evident, tot după ce corectez cu aceleași ponderi de populație plecată în afară, să calculăm mereu din cei aflați în țară (long story, complicat de povestit în cîteva cuvinte cum se face; citiți-mi lucrarea de doctorat, dacă vă interesează subiectul).



Rezultatul este remarcabil. Șerpișorul percepției populare se așează fix în mijloc între ceilalți doi, estimările minime și maxime de participare. Mai mult, vedem un șerpișor foarte constant pe parcursul întregii jumătăți de an, linie la 35%. Deci media percepției oamenilor este remarcabil de constantă înainte de începerea campaniei. Odată începută campania, vedem cum această linie începe să scadă de manieră foarte bine definită, fără zvîcuri și variații, spre 30%. O convergență remarcabilă cu linia cealaltă, a estimării participării la vot pe baza voturilor explicit definite.

Cele două linii converg, la 3 zile înainte de vot (sondajul a fost realizat în 21-22 mai), spre 28-30%. Încă o victorie a sociologiei cu șerpișori :). Vedem duminică seară dacă aceste linii șerpiliene au prezis cum trebuie participarea la vot.

Deocamdată, verdict pe muchie: s-ar putea să fie cu 2 (28-29%), s-ar putea să fie cu 3 (30%). Pe acolo. Variație mică, dar fix în zona acelui prag simbolic atît de iubit de toți șerpilienii conspiraționali ai lumii analizei politice românești.

Deci cam pe la 30%. Plus minus. Trecute fix, Fănică :)

. PS: PS: Pentru cei mazochiști dedați la despicat firul în patru, uite așa arată tabelul distribuțiilor răspunsurilor la întrebare. 99, ca de obicei, înseamnă NS / NR și nu a fost luat în considerare la calculul mediei percepției populare de participare la vot.

PPS: Din distribuția răspunsurilor observăm predilecția oamenilor de a da cifre rotunde, cel mai des multipli de 10, dar și de 5, chiar și dacă întrebarea a fost deschisă. Încă o validare de tip chițibușăreală metodologică a nevoii de construire a intervalelor de răspuns la întrebările închise cu capetele în 0 sau în 5.



.