Pufoșilor, cum vă mai duceți după fentă

Pufoșilor,

Două chestii. Una scurtă. Una la fel de scurtă.

Prima scurtă. Ironia sorții face ca acest termen care deja începe să facă un pic de carieră online să-l fi folosit prima dată ca pe un soi de alint către ai mei, nu către nașparlii.

Intenșii de pe Internet care mă monitorizează au răspîndit-o repede că jignesc diaspora. LOL. Eu tocmai îi încurajam pe ai mei, pufoșii ăștia la care țin și pe care îi simțeam moi și speriați, să iasă la vot. Marș la vot, mama voastră de pufoși! Ăilalți credeau că îi înjur și se ambalau.

Restul e istorie.

Deci “pufoșilor” e uneori un termen de alint, alteori un termen de scuturat, alteori un termen ce desemnează un fapt social. Uneori vă înjur, alteori vă mîngîi tandru. Alteori doar constat, nemuritor și rece, ca un gras superior ce sînt.

După caz, că așa sîntem noi ăștia recenții: complecși și inconsecvenți.

Pufoșilor.

Al doilea lucru de spus. Tot scurt.

Trăim un război informațional. Nu de azi. Nu de ieri. De cînd s-a inventat ziarul. Radioul. Televizorul. Internetul. Facebookul.

Oamenii drăguți și pufoși – în sensul bun al cuvîntului: delicați, academici, naivi și inofensivi – îi spun “comunicare”.

Oamenii răi și negri în cerul gurii și realiști și fără de iluzii îi spun pe față: “manipulare”, “diversiune”, “propagandă”, “dezinformare”. Mă rog, mai știu și alții, și mai luminați la față cu lanterna, care au alt termen: “maskirovka”, dar despre ăștia nu vorbim decît în cadru organizat.

Oricum i-ați spune voi, pufoșilor, indiferent de care parte a patimii politice sînteți – pufoși de dreapta, pufoși de stînga, pufoși de centru, pufoși de față spate, pufoși de una pe față una pe dos, pufoșii lu Ponta, pufoșii lu Iohannis, pufoșii lu Băsescu, pufoșii Sistemului, pufoși pe persoană fizică –

deci oricum i-ați spune, singurul lucru pe care vă rog, din tot sufletul meu de ticălos cîinos și negru în ceru gurii

este să vă dați seama că Internetul este un izvor nesecat de blestemății, de petarde aruncate și pe urmă distribuite de pufoșii de servici.

Nu puneți la suflet. Priviți asta ca pe un fapt social, ca pe un nor, ca pe un munte, ca pe o turmă de bizoni, ca pe o rafală de vînt, ca pe un gîndac, ca pe un leu ce stă să sară.

Obiectivizați și decartați emoțiile, pufoșilor. Analizați și gîndiți cu celulele din dotare, cu creierul pe care vi l-a dat statul comunist pe inventar acum 4 milioane de ani.

Învățați să vă vaccinați comunicațional. Învățați să decelați dezinformările. Învățați că e un joc, un război, o luptă, un dans neîntrerupt.

Trageți aer adînc în piept și dați-vă seama că există viață și în afara acvariului cu peștișori care își rup aripioarele unii altora.

Și nu uitați vorbele nemuritorului postac anonim: Content is King, but Distribution is Queen.

Am preluat acest citat din articolul distinsului pufos academic Paul Aparaschivei, care în afară de faptul că mi-a fost student nu știu ce a mai făcut el bun în viața asta, dar știu sigur că scrie bine.

Mă rog, nu atît de bine ca mine. Dar totuși, destul de perfect :)

* * *

„Content is King, but Distribution is Queen” – fenomenul tratat mai sus vizează atât conţinutul de proastă calitate care circulă nestingherit pe reţelele sociale, cât şi apetenţa utilizatorilor acestor reţele în a distribui şi, implicit, a-şi asuma acel conţinut. Pentru a fi complet, acest tablou trebuie să ţină cont de sursa informaţională primară, reprezentată în acest caz de autointitulate platforme „de ştiri şi analiză” cel puţin îndoielnice.



.