Zilele acestea una din știrile cele mai discutate a fost cea privind volumul românilor emigrați. Pe stil “descoperirea apei calde”, specific presei isterice, căci e un subiect de mult timp în atenția mediului academic și decizional.
Mai jos, aveți evoluția numărului de români emigrați în străinătate, din 1998 până în prezent (sfârșitul lui 2017).
Estimările recente sunt făcute pe baza sondajelor Sociopol (2012 ... 2018), respectiv CCSB (2006 ... 2011), plecând de la datele oficiale INS.
Estimările mai vechi sunt pe baza datelor oficiale prezentate de institutele statistice din țările occidentale care dețin date în această privință (îndeosebi Italia și Spania).
Metodologia de calcul este prezentată in extenso în lucrarea mea de doctorat și nu face obiectul acestei prezentări.
Volumele totale de emigranți cuprind atât emigrațiile recente, cele pe motive îndeosebi economice, de după 2005 – 2006, cât și emigrațiile mai vechi, cele pe motive îndeosebi ideologice / de drepturi ale omului (dinainte de 1989 și de la începutul anilor 90).
Analiza este făcută pe populația adultă (18+). Analiza se bazează pe diferența dintre numărul total de cetățeni, raportat de BEC / AEP, populația rezidentă oficială, raportată bianual de INS, și emigrația informală, așa cum reiese din sondajele CCSB / Sociopol.
Concluzia: de aproape 10 ani de zile, numărul românilor adulți plecați în străinătate este undeva între 4 și 4,5 milioane de români.
Este vorba despre emigrați adulți fie formali (cu declarații explicite de emigrare, deci contabilizați în datele INS), fie informali (fără declarații, plecați îndeosebi după deschiderea granițelor UE în 2007).
Această estimare de 4 – 4,5 milioane de români adulți peste hotare este ușor mai ridicată decît cifra vehiculată recent în respectiva știre care a stîrnit interesul opiniei publice, de 3,7 milioane români.
Diferența este pe seama faptului că cele 3,7 milioane români se referă doar la emigrația recentă, de factură economică și îndeosebi informală, necuprinsă în raportările oficiale, de după 2007, după deschiderea granițelor UE.
.
Părere meci fotbal Kosovo versus Jake Tyson
Acum 16 ore
3 comentarii:
Pe mine, dincolo de estimarile prin sondaj privat, m-ar interesa daca si nemernicii paraleli si oficiali ne-ar comunica permanent evolutia numarului de cetateni cu drept de vot, ca sa stim si noi ce cvorum se mai invoca in caz de referendum.
Este comunicat in mod constant. Si aceasta cifra oficiala a fost folosita pentru a face calculele din acest articol. Vezi site-urile BEC si AEP.
Inseamna ca nu inteleg eu jongleriile de comunicare publica referitoare la populatia rezidenta in Romania, 2016 de exemplu:
sub 20 mil (https://www.agerpres.ro/social/2016/08/29/ins-populatia-rezidenta-in-romania-a-scazut-la-19-7-milioane-de-persoane-la-1-ianuarie-2016-fenomenul-de-imbatranire-demografica-s-a-accentuat-10-06-14) sau peste 22 mil (http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf - in ulie ca si in ianuarie 2016). La autoritatile electorale sunt putin peste 18 mil de alegatori in tara ... cum dracu' daca populatia ar fi la 19,7 mil. si stim ca cei sub 18 ani sunt oricum ceva spre 16 % din populatie ? Bine, vad ca aia de la statistici impart segmentele cu limita 14 si 15 ani ... foarte util din punct de vedere electoral si al consecintelor juridice legate de varsta majoratului ...
Deci pentru mine, om banal si slab pregatit, autoritatile comunica niste cifre exacte destul de aproximative cand le intersectezi. Ceea ce s-a si intersectat in 2012 cand ne-am trezit ca atat puhoi de votanti nu ajung de-o jumatate plina a paharului.
Trimiteți un comentariu