vineri, 22 mai 2009

Varul lui Turambar

V'am spus eu ca noi v'am cucerit, mama voastra de indo-europeni.

Nu ma credetzi? Ia uite dovada:



Courtesy of Adevarul: Concurs de tir cu arcul tradițional în Cetatea Biharia
Citeste tot...

Desire? What a sham!

I do feel people in the west have an advantage: having so much material prosperity, they have already experienced everything our society tells us will bring happiness. They can see, if they have any sense, that at most it gives only short-term pleasure, that genuine happiness must lie elsewhere. Most people in the world haven't had those things, and still imagine that possessions will deliver the satisfaction their promoters assure us they do. But desire is like salty water. The more you drink, the thirstier you become.
Tenzin Palmo, Interviewed in The Guardian

Auzi, bre? Ca apa sarata, mama ei de dorintza...




Citeste tot...

joi, 21 mai 2009

Sa nu uitzi, Darie, sa nu uitzi

"Au ajuns cu CAP-ul la noi prin 1952. M-au fortat sa intru in colectiv. Nu era bine. Au intrat vreo 15 atunci. Eu nu. Am cedat prin 1955 pentru ca ne batea. Imi refacusem turma si ajunsesem pe la suta de oi. Comunistii mi le-au luat si mi-au lasat 10. A fost necaz mare.

Era sa ma despart de femeie atunci, pentru ca nu a fost de acord. M-a inteles pana la urma. Dar nu am avut ce face. M-au luat la militie. M-au batut patru zile si patru nopti. Ne loveau numai cu ranga. Atunci, femeia a fugit in padure. Le spuneam sa imi dea drumul sa imi caut nevasta. Am gasit-o in padure dupa 14 zile
"

Adevarul, joi 21 mai 2009, Cel mai batran roman, cioban pana la 100 de ani

Baaa copii baaa, ba voi astia cu Internetu in vene shi cu Messengerul in codul genetic. Sa nu uitatzi, ba jucatorilor de Doom baaa... Sa nu uitatzi, rasa voastra de copii naivi, ce nenorocitzi au fost in tzara asta shi ce ticaloshi v'au chinuit bunicii, mai Wunderkids mai...

Mama lor de rushi shi de nemernici si de cozi de topor :(





Citeste tot...

The future is now


Courtesy of NASA.


Citeste tot...

miercuri, 20 mai 2009

Stance: Roman la Stalingrad

Sursa: Wikipedia.



Citeste tot...

Vin alegerile!

Marsh la vot cu voi... Mama voastra de 28% participare la vot. Tz tz tz. Ce oameni. Ce cetatzeni. Ce spirit civic.

S'a auzit? Egz-ze-cu-ta-rea! La vot cu voi, europeni de balta ce'mi suntetzi...

:) Courtesy of Satmareanca, ea fiind mult mai aproape de Europa decat noi (macar din considerente geografice, daca nu si din alte motive)

PS: Cine recunoaste referintza cinematografica, mai primeshte un buletin de vot in plus.

:)





Citeste tot...

Stance: Carol I

Fresca restaurata din biserica Sf. Nicolae Domnesc din centrul Iesilor.



Citeste tot...

marți, 19 mai 2009

Scriu monstruos și citesc inutil

De ceva timp mi se tot confirmă un lucru. Nu știu dacă trist sau nu. Uneori simt că’i de jale, alteori îl primesc cu ușurare.

Nu mai pot citi.

Stați, nu vă bucurați prematur. Nu crap, și nici nu am de gînd în curînd. Doar că nu mai pot să mai citesc, așa cum eram eu învățat în dulcele stil clasic. Adică chestii groase, înțelepte, alambicate, pline de ficțiune și de emoție. Mi se par inutile, plictisitoare, lipsite de vîna vieții și a motivației.

De ce au scris oamenii ăia, în loc să’și trăiască viața? De ce să le citesc eu justificările angoaselor lor, argumentele bicisnicei lor ratări, fuga de viață și de bube și de mucegaiuri și de flori de colț și de de sudoare și de muncă și de lichide corporale?

Ce atîta sofisticăreală? Ce atîtea cuvinte inutile? Ce atîta despicare a firului în patru și pleșisme și manolescisme și patapievicisme și alte liicenisme? Viața e aici, acum. Neelaborată, nesofisticată, nealterată. Trăiești mănînci lupți fuți bei vrei dormi vorbești asuzi te bucuri ești tensionat trist alert obosit plictisit pe urmă te culci o iei de la capăt dai vieții de rost faci copii crești copii conduci înjuri rezolvi te vezi cu lume -

Și gata. Gata. Asta'i tot. Restul sunt vorbe. Words words words, cum spunea sinucisu.

Și de’abia acum simt că îl înțeleg pe Borges. De’abia acum îmi dau seama de ce bibliotecarul care a început prin a scrie alambicat și prețios și întorlocat și complicat și gigeamos a ajuns, spre apusul vieții, să’și renege artificialitatea stilistică și să aprecieze scriitura aspră, dîrză, cu suc de bardă și zeamă de topor a islandezilor care despre asta povesteau: despre ce trăiau.

Despre viață, despre fapte petrecute, despre moarte și sînge și violență și zbatere și reușită și eșec și făcut copii și omorît dușmani și crescut vite și muls vacile și mers la thinguri (adică la politică avant la lettre) și despre încuscrire și înmormîntări și case date foc cu oamenii înăuntru, sa arză de vii, mama lor de fraieri, și despre nunți și mîndrie și furie și superbie și aroganță și smerenie și înțelepciune și tulburarea minții.

Totul în cuvinte simple clare puține și rele. Stark. Grim. Harsh. Doom. Cu astea rimează saga islandeze de care orbul genial șef peste piețele de orătănii din pampasul argentinian s’a îndrăgostit spre sfîrșitul vieții.

Degeaba: prea tîrziu. Se înnămolise prea mult în spuma cuvintelor complicate, în oglinzi și în tigri și în amintiri și în memorie și în referințe obscure și în lună. Prea multă lună dăunează grav limpezimii vorbelor la latini.

Și uitea de’aia nu mai pot să mai citesc. Și de’aia, din ce în ce mai des, îmi doresc să nu mai scriu așa de alambicat și întorlocat și împiedicat și îngălat și prelungizat. În zadar, bunînțeles, după cum se poate vedea din această zbatere de vorbe lungi.

Ceea ce vă doresc și dumneavoastră, prea cinstiți nuntași ai vieții de miere și fiere.

Durere. Plăcere.

Părere.



:/ Citeste tot...

Un pic de atentzie, va rog!

Ia, un pic atentzie aici la mine! Am nevoie de urechile, de ochii si mai ales si mai ales de inimile voastre.

Nu. Nu este vorba nici de sondaje, nici de politica, nici de celtzi sau de alti indo-europeni, nici de rugby, nici de Brel, nici de tzatze, nici de alte fluflu-uri mai mult sau mai putin importante, spontane, semnificative, sociale ori existentzial-personale.

Este vorba despre o persoana care are nevoie de ajutorul nostru.

O cheama Ioana Pirvu si are mari probleme de sanatate. Nu este o pacaleala, nu este un mass mail, nu este scrisoare nigeriana. Stiu de situatia ei de la Elena, nepoata noastra si fosta colega de liceu cu ea. Este o fata de 23 de ani care are nevoie de tratament. Si tratamentul inseamna bani. Altminteri...

In consecinta, va rog sa faceti ce credeti, ce puteti si ce va lasa sufletul pentru ea. Dupa cum spune chiar Ioana: si o rugaciune la biserica merge (da, asta o spune ateul de mine; pentru mine nu se pune; pentru Ioana chiar conteaza).

Insa mai mult decat rugaciuni, puteti sa dati vestea de nevoie din gura in gura, din e-mail in e-mail, din blog in blog. Si, bineintzeles, sa o ajutati cu bani. Pentru ca are nevoie de bani sa mearga la tratament in Austria.

Dar mai bine sa o las pe Ioana sa vorbeasca:

=========

Ioana are nevoie de ajutor pentru a putea fi sanatoasa din nou.

Cei care doresc sa o ajute pe Ioana o pot face cu o donatie oricat de mica in contul deschis pe numele sau la:

BRD sucursala Campina, Campina,
Str Bd. Carol 1, Nr 62, Bl 17 A
RON: RO85BRDE300SV55380303000

De asemenea, o puteti contacta la adresa de email lory_campina@yahoo.com

Persoanelor care cunosc astfel de cazuri sau au trecut prin situatii similare, Ioana le multumeste pentru orice informatie in legatura cu o clinica din tara sau de afara sau despre un tratament.

Toate persoanele care pot ajuta sunt rugate sa raspunda.

„Ajutor inseamna si o lumanare aprinsa la biserica si o rugaciune spusa din inima multumesc tuturor celor care se implica”, Ioana Pirvu.

==================

Va multzumesc anticipat. Hai, ca putem!



:/

Citeste tot...

Un cuvant pe zi

Mda. Stateam uite chiar acum sa'i multzumesc firoscoasei, elegantei, rafinatei, pretzioasei, intorlocatei si degraba intelectuatei Belle de Jour pentru ca ma incurajeaza. Si am zis "mersi pt imbarbatare".

Si dintr'o data cerul vechilor celtzi mi'a cazut zdrang! in cap. Ce inseamna "a imbarbata"? Pai simplu: "a incuraja", "a sustine". Adica de bine, de putere si vigoare si de sustinere.

Dar in fond si in fond ce inseamna, de unde vine? De la "barbat", nu? Hait, ca ne'am dat dracu de neam misogin. Adica toate cele bune, de intarire, putirintza, curaj si invrednicire, vin de la barbati, de la purtatorii de putza centrala si de muschi si de testosteron agresiv? Iar dinspre partea femeilor chiar nimic nimic? Nici un "a infemeia"? Nici un "a inmuiera" care sa poarte certe valentze si conotatii pozitive al primitivului, misoginului, porcofilului "a imbarbata"?

Tz tz tz. Pardalnica asta de limba romana misogina. De ce "a imbarbata" este de bine, de intarire si putirintza, in schimb "a infemeia" sau "a inmuiera" nu exista pe acelasi palier valoric?

Tz tz tz. Ce limba. Ce popor. Ce filosofie a existentzei intre sexe. Pai cum ramane, mai stimate feministe, cu intzeleptciunea tzaranului roman, cu priceperea filosofica ce razbate din paginile de fluier ale Mioritzei? Cum ramane cu satul romanesc, centrul lumii izvorul de pricepere intr'ale vorbelor de minte si cu minte ale lui Blaga? Pe'un picior de plai, Pe'o gura de rai? Tz tz tz. Femeile astea, care nu contribuie cu nimic la comoara lexicala a limbii romane.

:rofl: Sa te tzii acum jale si suspin. Atacuri de escadrile de bombardiere conceptuale dinspre partea purtatoarelor de intzelepciune luminat-resentimentara.

Daca pana si limba romana nu tzine cu voi, domnitzelor, e nasol. Avetzi de lucru la mentalul si la imaginarul colectiv ale tractoristului roman de rit ciobano-pastoralo-mioritic.

:rofl: again




:p
Citeste tot...