Nu, nu e leapsha.
Nu, nu e egzamen.
Nu, nu e bloggareala eftina.
E ceva mai inalt si mai lenesh si mai navalnic si mai trist si mai crunt si mai rau si mai suparat. Si mai involburat si mai pornit si mai tumultuos si mai frumos si mai bun.
E viatza, bre. E furie, bai stimatzi cititori. E cu viori, mai melofagilor si simfofobilor mai.
Ia sa-mi spunetz voi mie de cat timp n-atz mai ascultat a cincea de Ceaikovski? Sau Tchaikovsky, sau Чайковский, sau cum s-o mai fi scriind?
Ascultatzi, va rog cat de inevitabil si de navalnic poate sa curga viatza. Soarta. Timpul. Si cat de furioshi trebuie sa fitzi pentru asta, dupa ce initzial suntetzi tristi.
Ascultati, da? Partea intai, ca pe urma stiti si voi sa cautati restul.
Partea 1, the first cut
Partea intai, restul pana la capat
LATER EDIT: Ca sa venim cu o cotrapondere contrapunctuala de rasturnare de stil si de traire, ca sa echilibram umorile hormonale provocate de prea multa pasiune si patima romantica, cititi acest savuros comentariu de pe pagina YouTube (aia cu ultimele minute ale partii 1), pe care vi-l ofer spre degustare pe post de comic relief. Vedetz, de-aia e bine sa te uiti la filme de Tarantino si de John Ford: invetzi sa alternezi starile sufleteshti ale onor cititorilor...
:p
is there some conspiracy that prohibits the tuba player from being shown in videos? even in big low brass parts they show the whole back line EXCEPT for the tuba. happens ALL the time. WTF. recording companies are so stupid... I guess they think the bass trombone provides all that low awesomeness.... ha.
Bolojan, Radu Eremia și austeritatea
Acum 7 ore
11 comentarii:
:) de ceva vreme. bună reamintire
hi hi
e ... de adunat libelulele
:)
cred ca e o perioada de ...stat si ...tac
:)
we placut
:) ;) :p
Salut :)
Cine doreste sa inteleaga a cincea lui Tchaikovsky trebuie sa asculte una din cele mai mari si mai necunoscute piese muzicale din istorie.
Manfred Symphony in B minor, Op. 58Sinfonie, scrisa intre a patra si a cincea dupa poemul lui Byron, Manfred. Ambele MUST, pentru un om cu putina dragoste de muzica si poezie.
Incercati :
http://www.tchaikovsky-research.net/en/Works/Symphonies/TH028/index.html
He. He he. De fapt toata chestia cu acest post a plecat de aseara, cand in drum spre balet sa o iau pe Marta la Radio Cultural incepea Manfred.
Txs for the tip, Theophyl :)
de ce trist? de ce furios? dimpotrivă, visător. apoi "mobilizat".:P cel puţin pentru mine aşa a funcţionat în după-masa asta. şi a picat la ţanc, deci mulţumesc.
Mobilizat? Adica furios.
:)
mobilizat - adică cu poftă de viaţă. şi de aspirat :D
Adica furios. Eu ori de cate ori dau cu aspiratorul sunt furios. Pe viatza, bineintzeles...
:)
Nu pociu.
M-a zapacit de ieri dimineatza Belle de jour cu Buxtehude, am trecut prin Palestrina, Lully, Purcell si am facut fixatzie, de 2 zile intregi, pe asta:
http://www.youtube.com/watch?v=Ec40c_r-5s8
Si nu ma pot desprinde.
Ceaikovski alt' dat', cind ies din pasa sec.17-18.
Eu, din contra, nu pot sa ma dau pe brazda muzicii sacre / vocale a lui Bach, sa ma pici cu ceara. Pe cat de intens sunt prins de muzica lui instrumentala, pe atat de rece sunt lasat de fatzeta sacra. Requiemul lui Mozart, da. Al lui Verdi, da. Messia lui Handel, da. Cred ca mai sunt si alte lucrari vocale care sa ma faca sa tresalt, dar putine in genere si exceptii de la regula. In general, muzica vocala ma lasa perpendicular. Daca nu e cu pian de-ala instrumental cu clape :), mai greu.
Si totusi. Uite asta da. Asta face carnea gaina pe mine, sfarsitul Patimilor dupa Matei:
Wir setzen uns mit Tränen nieder
http://www.youtube.com/watch?v=tuevG8Tgtcs
Trimiteți un comentariu