Cum etimologia reflecta ideologia

Zilele astea argumentele curg garla. E mare dezbatere mare. Nu numai la noi, peste tot. Si pe bloguri, si in New York Times, si in Pravda, si in Stratfor, si pe malul Dambovitei, si pe al Potomacului si al Tamisei si al Senei si al Nevskii Prospekt. Ce ne facem, fetelor, cu acest sistem de redistribuire? Ce ne facem cu rolul statului de asistenta sociala, mai ales in contextul prapastiei demografice care ne paste in deceniile care va sa vina? Mai functioneshte sistemul Pay As It Goes? Ce ne facem cu pensionarii de boala inchipuiti, care calaresc hibele si slaba rigoare a statului? Ce ne facem cu pensiile, cu sistemul de contributivitate? Tz tz tz. Dar rapita? Atzi vazut rapita cat a crescut?

Totul se invarte in jurul pensiilor. Pensii in stanga, pensii in dreapta. Nu o sa vin sa maresc poluarea de litere necesare care a aparut in jurul acestui subiect. Doar o vorba vreau sa va spun, referitor la cuvinte.

Ia fiti voi atenti aici. Cum se zice in general la oamenii batrani in limba noastra de zi cu zi? Nu mai zicem "batrani". Zicem "pensionari", nu? Asa s-a impamantenit. In discutia de zi cu zi din tramvai, in drum spre piata, lumea nu se refera la cei de peste o anumita varsta ca fiind "ai batrani", ci "pensionarii".

Ia sa vedem, cum le zic americanii? Pai ar fi o incercare de limbaj politic corect care sa le zica "senior citizens" in loc de "old people". Insa cu exceptia manuitorilor de limbaj lemnos guvernamental si ongist, nimeni nu le zice asha in tramvaiele din San Francisco sau in ambuteiajele din mijlocul porumbului din Oklahoma. Nici "old people" nu le zice. Ci "retired".

Ia sa va vad? V-ati prins unde vroiam sa ajung?

Hai sa mai ne uitam inca o data la cele doua cuvinte intrate in uzanta noastra zilnica verbala: pensionar si retired.

Ce spune romanul? Ca vorbim despre o categorie sociala care primeste pensie.

Ce spune americanul? Ca vorbim despre o categorie sociala care s-a retras din activitate.

Ati priceput? Vedeti pe ce se pune inconstient accentul? In cazul romanilor (si nu numai, mai sunt si alti europeni care folosesc aceeasi sintagma), scoatem fara sa vrem in evidenta faptul ca primeste ceva. Deci pe beneficii, pe entitlements. Pe asistenta sociala. Pe pomana bine-meritata.

Ce face americanul? Nu face referinta la pensie, ci la activitate. S-a retras. Nu mai munceste. Nu pomeneste in aura contextuala a acestui cuvant nimic despre ce primeste, ci despre ce a facut.

Deci pe de o parte punem accentul, ca niste socialisti buni care suntem, gratie mostenirii de 50 de ani de sovietism bine aplicat, pe entitlements. De partea cealalta a Atlanticului, those bloody damn yankees vorbesc despre activitate. Despre actiune. Despre ce fac sau au facut, nu despre ce primesc. Cum spunea si Kennedy, nu? Nu va ganditi la ce poate sa faca America pentru voi, ci ganditi-va ce puteti voi sa faceti pentru tara.

Noi ne gandim in limbajul nostru de zi cu zi, ori de cate ori folosim cuvantul "pensionar", la ce trebuie sa faca Romania asta nasoala si nerecunoscatoare pentru noi. Sa ne dea. Sa ne dea. De ce nu ne da? De ce nu ne da mai mult? Si mai mult. Vrem mai mult! Noi vrem pensii mai mari!

Americanul, ori de cate ori foloseste cuvantul "retired", arata ca-l doare la basca de aceasta paradigma, ca nu se asteapta la mare lucru si ca se identifica prin ce a facut, nu prin ce primeste pentru ce a facut. Eu sunt ala care am fost. Care a facut asta si asta si astalanta, si care acum nu mai fac astea. Eu am facut. Eu fac. Facutul e important, nu datul si primitul.

Intzelegetzi? Diverse feluri de a-ti trai viata si de a avea asteptari de la ea. Diferite feluri de definire a idealului de viata. Diferite feluri de a percepe lumea, adica diferite feluri de ideologie, care se reflecta in diversele feluri in care folosim cuvintele.

Vedeti? De-aia nu o sa-i ajungem noi niciodata din urma pe americani, mama lor de americani. Ca noi murim pensionari, iar ei mor retired.