O dezbatere necesară pentru România

Dezbaterile prezidențiale sunt importante. Nu doar pentru sociologi și strategi de campanie, care analizează dinamica electorală. Ci mai ales pentru cetățeni.

Ele creează un anumit tip de tensiune care se apropie de momentele pe care un Președinte la are de gestionat în timpul mandatului.

Prestația din dezbatere spune despre un candidat cât de stăpân este pe el, cât de tare poate face față stresului, cum își poate ține cumpătul și cum înțelege el să se pregătească pentru un moment important.

Această grilă de interpretare trebuie să o avem în vedere când discutăm despre dezbaterea de ieri.

La fel cum un candidat gestionează la televizor o situație conflictuală, fluctuantă, de criză, în condiții de adversitate și de reacție în direct, la fel și viitorul președinte al României se va descurca în toate cele neprevăzute pe care soarta i le va scoate în cale cînd va conduce țara, de la gestionări de luări de ostateci ori de accidente grave pînă la negocieri la nivel înalt, cu mize uriașe pe masa verde a diplomației internaționale.

Indiferent de cel pe care îl susțineți, vă invit să faceți un exercițiu de sinceritate și să vă gândiți cine a fost ieri mai pregătit să fie Președintele României. Ca prezentare, ca mesaje și cunoaștere a temelor de politică internă și externă.

Numai cine e iremediabil deluzional nu recunoaște că aseară Iohannis i-a fost clar inferior lui Ponta la toate aceste capitole.

Sub tăcerea sa teutonică nu a fost nimic.

România lucrului bine făcut s-a evaporat în câteva atacuri școlărești ratate, scufundate într-o mare de continuă defensivă în fața lui Victor Ponta.

Victor Ponta, în schimb, a replicat de fiecare dată documentat și și-a redus contracandidatul la tăcere.

Tocmai am văzut audiențele. Milioane de români cu drept de vot (Ind18+) au urmărit dezbaterea, pe toate cele cinci posturi de știri care au transmis-o, și îndeosebi pe postul TV gazdă, Realitatea TV.

În curând vor veni și sondajele. Vom vedea care a fost impactul electoral. Îl estimez semnificativ - asta pentru a nu folosi cuvinte și mai tari.

Dar astăzi nu vreau să ne concentrăm pe audiențe ori pe sondaje, ci mai degrabă pe chestiunile de substanță, pe propunerile candidaților.

În spatele tăcerii domnului Iohannis se ascunde vidul. O incapacitate de a articula răspunsuri la temele importante, de a le arăta românilor ce fel de Președinte vrea să fie.

Domnia sa a fost pînă ieri un candidat al mitului, al stereotipului steril, al neamțului ideal din capul nostru de balcanici complexați de rigoarea teutonă. Al celui care, nedefinindu-se singur, și-a lăsat suporterii să proiecteze asupra sa toate așteptările, evident emoționale și exagerate, pe care le pot pune într-un candidat.

Ieri am asistat la o desvrăjire. Am putea spune deconspirare, dar nu vreau să duc dezbaterea publică din nou în acest domeniu. Am putea spune chiar dezbrăcare, ca să folosim cuvîntul drag lui Băsescu.

Candidatul Iohannis s-a dovedit aseară gol de conținut. Contactul cu politica la vârf l-a pulverizat. Aseară, urmărind dezbaterea, am putut exclama cu toții – mulți dintre noi chiar au și făcut-o în direct, pe Facebook: Regele e în fundul gol! Iohannis nu are nimic pe el. E despuiat dezbrăcat desvrăjit.

Și bine că s-a întîmplat așa. Românii nu au nevoie de un asemenea președinte mediocru, mototol, lipsit de priceperea adaptării în situații de criză.

Nu poți ajunge Președinte al României refugiindu-te în sloganuri și, când ești pus să te explici, să te uiți la ceas și să te plângi.

Sunt mulți care au condamnat aseară stafful domnului Iohannis pentru cum a înțeles să-l pregătească pentru o astfel de dezbatere. Eu, din punct de vedere profesional, i-aș felicita că au reușit să ascundă până acum cine este cu adevărat Klaus Iohannis. Dacă nu era această dezbatere de care s-au ferit atât, probabil reușeau până la capăt.

Tot la vorba lui Lincoln ajungem: Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul.

Pentru domnul Iohannis ieri a fost momentul adevărului, chiar dacă l-a trăit într-o finală prezidențială. Nu e pregătit să fie Președinte. Pentru arsul etapelor ai nevoie de mult mai mult decât un zâmbet înghețat pe față.

Pe de altă parte, Victor Ponta le-a arătat tuturor că este gata să îmbrace haina de Președinte. A fost pregătit și a punctat de fiecare dată.

După cum a și spus în direct, în timpul dezbaterii, dând dovadă de adecvare la situație și de grace unde fire atunci când Iohannis i-a reproșat că s-a pregătit, că prezintă cifre și citește din foi: "Da, m-am pregătit să fiu Președintele României! Dvs nu..."

A fost momentul definitoriu al dezbaterii de aseară. Un Victor Ponta pregătit să fie președintele României. Și un Klaus Iohannis hăbăuc, lent, mototol, rigid, lipsit de pricepere într-ale politicii și dezbaterii și discuției și reacției la situații dificile.

Concluzia e simplă. Dezbaterea de aseară a fost importantă și mai ales necesară. A reprezentat momentul adevărului, acea cumpănă din viața fiecăruia pe care nu o poți falsifica.

Iar Victor Ponta a demonstrat că poate. Că e pregătit.

Vin alegerile și astăzi suntem mai siguri decât ieri că România va avea un președinte pregătit și competent.