[...] Fiţi optimişti, 2012 s-ar putea să fie un an mai bun decît vă aşteptaţi [...]

Până la urmă nu-i chiar aşa dezastru. Dacă citeşti ZF-ul de acum 10 ani şi mă uit la o bună parte din cifrele vehiculate atunci cu cele de acum, chiar s-au mai mişcat lucruri în economie. Nu este dezastru, cum ne place să vorbim. Criza în general nu ne-a întors în 2002. Au fost pieţe, companii, afaceri, milionari care s-au prăbuşit, dar au ieşit altele şi alţii la suprafaţă.

Fiecare firmă românească sau multinaţional va trebui să investească ceva pentru a-şi ridica sau menţine vânzările pentru că altfel se va uita la afacerea lui cum scade. Trei ani de criză şi de aşteptare/contemplare a ce se întîmplă în jur au fost de ajuns pentru repoziţionare sau restructurare. De tăiat costuri, s-a cam tăiat de peste tot iar acum trebuie să urmeze lupta după pieţe, clienţi, noi afaceri. Adică pentru venituri. Sau veţi pierde lupta pentru/în următorul deceniu.

[...] Fiţi optimişti, 2012 s-ar putea să fie un an mai bun decît vă aşteptaţi. În 2002 nu ştiam unde şi cât poate creşte economia. Şi noi şi afacerile mergeam cu piaţa şi viaţa. Nu aveam un reper. Fiecare proprietar, sau angajat visa la mai bine şi încerca să ajungă acolo, fiecare în felul lui şi cu cifrele şi obiectivele lui.

Unul vroia să aibă o maşină bună, un altul vroia să ajungă la un milion de euro. Un altul vroia să-şi ia un apartament, în timp ce patronul lui vroia să-şi cumpere concurentul, ca să depăşească afaceri de 100 de milioane de euro. Am văzut cum poate arata 2007 sau 2008. Şi avem un reper. Deci înapoi la muncă, adică la investiţii, la crearea de noi locuri de muncă, de noi produse şi servicii şi de noi pieţe, tovarăşi capitalişti!


Cristian Hostiuc, În 2002 nu ştiaţi unde puteţi ajunge. În 2012 ştiţi cât de mult puteţi pierde. Înapoi la muncă, adică la investiţii, tovarăşi capitalişti! (Ziarul Financiar, 2 ian 2012)

.