Salariul de la stat nu e mai mare decît cel de la privat

Hai să vă explic cum funcționează propaganda tefelistă și cum naivii sunt fraieriți cu mare fraiereală retorică, să crească în ei furia împotriva știrbilor și săracilor și comuniștilor și pesediștilor și celor de la stat.

Știți, zilele astea tot circulă știrea aia virulentă și tefelistă că cei de la stat cîștigă mai bine decît cei din privat. Concluzia e limpede: huo PSD, huo Dragnea, sîntem cu ochii pe voi, corupților, rezistăm, ce vă mai bateți joc de țară și de-alte sloganuri de-astea de mare patetism tefelistic.

Afirmația ascunde o mare păcăleală. Se compară mere cu șuruburi.

Unul din modurile cele mai des întîlnite în care se categorisesc ocupațiile este în funcție de tipul de activitate, o combinație de complexitate, domeniu de activitate și loc de desfășurare.

De la simplu la complex și de la mai puțin bine plătit la mai bine plătit, ordinea este:

- ocupații manuale o agricole (adică agricultori, adică țărani și alți tractoriști) o non-agricole, în exterior (de ex. zidari, lucrători salubritate) o non-agricole, în interior (de ex. vînzători, manipulați marfă în depozite, laboranți) o

- ocupații non-manuale, fără funcție de conducere o fără studii superioare (de ex. secretară, contabil studii medii) o studii superioare, fără funcție de conducere (de ex. inginer, programator, medic) o

- funcții de conducere / patronat o funcție de conducere, fără afacere proprie (de ex. director de vînzări) o afacere proprie (patron, mic întreprinzător) o

După cum spuneam, cu cît urci această scară de complexitate profesională, cu atît în medie salariile sînt mai mari.

Și aici intervine păcăleala. Aici ajungem să comparăm mere cu șuruburi.

La stat, prin prisma specificului activității, sînt angajați preponderent cu studii cel puțin medii, de regulă superioare și îndeosebi cu ocupații non-manuale (adică de birou – nu vă gîndiți la alte prostii la care eu nu m-am gîndit).

Adică vestiții funcționari publici – mai toți cu studii superioare. Profesorii din învățămîntul de stat – practic toți cu studii superioare. Medicii din sistemul medical de stat – toți cu studii superioare. Polițiștii. ANAF-iștii, procurorii, judecătorii, securiștii, miniștrii și restul angajaților de la stat. Cei mai mulți dintre ei cu studii superioare și cu o complexitate semnificativă a fișei postului.

Evident că la stat mai există și ceva ocupații manuale, de ex. șoferi, dar acestea sînt clar în minoritate. Majoritatea covîrșitoare e compusă din ocupații non-manuale, fie cu studii medii, fie de multe ori cu studii superioare. Pe aceștia îi găsim în zona medie și superioară a ierarhiei mai sus menționate.

Deci mai bine plătiți, prin prisma meseriei. Deci trag media în sus, da? Că nu avem tractoriști și mecanici auto în rîndul angajaților de stat.

Pe de altă parte, mai toate ocupațiile manuale le găsim în mediul privat. Agricultori zidari laboranți tehnicieni lucrători de salubritate instalatori mecanici toate meseriile pămîntului care implică pus osul și mînuța pe vaselină și pe mătură și pe sapă și pe șaibă și pe marfă le găsim la privat. Că așa e sistemul capitalist, am vrut privatizare, de vreo 30 de ani am mutat toată zona asta din zona proprietății de stat în zona proprietății private.

Deci ăia plătiți mai slab sînt toți în mediul privat. Deci ei contribuie la medie, la socoteală doar în cazul mediului privat. Deci trag media în jos, da?

Mai mult de atît, ocupațiile din mediul privat foarte bine plătite, unele din ele nu se regăsesc în calculul salariilor – atenție, al SALARIILOR, căci pe această cifră se bazează tefeliștii în afirmația lor incriminatorie.

De ce? Simplu. Pentru că oamenii ăia foarte bine plătiți nu primesc salarii. Asta nu înseamnă că muncesc pe gratis. Ci că nu iau salariu. Ci altceva.

Ei își încasează cîștigurile altfel. Mulți dintre ei pe firmă sau pe PFA, și scot banii prin intermediul dividendelor. Foarte mulți au acolo un salariu minim pe economie, să aibă carte de muncă, să meargă vechimea, și restul se încasează prin dividende.

Alții, mai bengoși, cei din coada foarte ultimă a distribuției veniturilor, ăia cu cel puțin zeci de mii de euro lunar, prin intermediul vestitelor contracte de consultanță în paradisurile fiscale, maniera cea mai des întîlnită prin care companiile mari sifonează banii în străinătate. Ăștia nici măcar nu mai plătesc acea modestă taxă pe dividende, le vin banii în contul fizic direct din Seychelles și aia e. Nema taxe.

Deci cei cu cîștiguri foarte mari nu intră nici ei în socoteala calculului salariului din mediul privat. Deci trag și ei media în jos, prin omisiune. Că dacă erau luați în socoteală, o trăgeau în sus.

Nici nu mai spun de vestitele plăți la negru, de banii în mînă primiți în mediul privat. La stat nu se poate așa ceva. Nu se poate, punct. Totul e pe hîrtie. În privat, uneori nu e pe hîrtie. Dar acolo nu știu distribuția, să zicem că banii negri sînt și la ăia săraci, și la ăia bogați, deci e posibil să nu afecteze calculele.

Rămînem doar la primele două motive pentru salariul mediu din zona privată rezultă că e mai mic decît salariul mediu de la stat: a) ocupațiile manuale, prost plătite, existente practic doar în mediul privat și

b) salariile mari care unele sînt plătite altfel, nu drept salarii, ci drept prestări servicii, care se concretizează în venituri prin intermediul dividendelor (firme din țară sau din străinătate).

Iată cum salariul din mediul privat devine mai mic decît cel din mediul de stat. Căci comparăm mere cu șuruburi.

Dacă am fi corecți și nu tefeliști propagandiști deontologi, ar trebui să comparăm categorii comparabile. Doar mere cu mere.

Adică să decupăm doar subsetul celor din mediul privat cu ocupații non-manuale sau cu funcții de conducere și atunci să cîntărim, să vedem care cîștigă mai bine:

- Funcționarul public cu salariul între 300 și 1500 de euro sau IT-știi cu salarii plecând de la cel puțin 1500 de euro și care pe deasupra mai sînt și asistați social, mai ceva ca șomerii din Vaslui, că nu plătesc taxe, le plătește statul român în locul lor? -

- Directorii din ministere, inspectorii școlari, profesorii universitari de la stat sau directorii din bănci care vehiculează salarii uriașe, făcute pe cîrca diferențialului medieval de mare între dobînzile încasate și dobînzile oferite, diferențialul cel mai mare din Uniunea Europeană? -

- Profesorii de liceu ori de școală generală, sau profesorii din învățămîntul privat? Medicii și asistentele medicale, sau medicii și asistentele medicale de la privat? Secretarele din ministere, sau zuzele de assistent manager îmbrăcate în taioare scumpe și care vorbesc o romgleză marketizată și care de fapt nu fac nimic, doar freacă menta și cafeaua prin birourile multinaționalelor? -

Vedeți voi, voinicii moșului cel știrb, de-aia nu are ursul coadă. Că i-au mîncat-o tefeliștii și au transformat-o în propagandă pe bază de statistici false, să încingă inima în voi, să vă umple de furie împotriva celor care compun statul român.

Hai, nu mai puneți gurița la toate prostiile otrăvite pe care vi le picură în urechi deontologii tefeliști. Mai gîndiți și voi cu capul vostru din dotare, că de-aia aveți cap, să nu vă plouă în radiator.

PS: Data viitoare vă explic și cum sînteți fraieriți cu cealaltă gogoriță economică, aia cum că Uber, vezi Doamne, plătește mai multe taxe decît taximetriștii – altă invenție recentă a tefeliștilor globaliști corporatiști anti-pesediști și anti-România.

Cum ar zice Stalin, și cum de altminteri a fost cazul și în exemplul de față: the devil is in details.



.