Așa s-a întrupat Electra. Așa sunǎ inevitabilitatea. Așa vine sfîrșitul lumii. Așa vor cînta trompetele la Judecata de Apoi, care dupǎ cum știm cu toții va pica într-o joi, cînd vom fi morți și putrezi și goi.
Din degetele astea țîșnește infinitul. Moartea. Hǎul. Repetabilitatea pînǎ la epuizare. Și seninǎtatea de dupǎ sfîrșealǎ.
Poza asta mă face să mă întreb…
Acum 6 ore
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu