Cum etimologia reflecta lupta de clasa

Postul de mai inainte, cel despre etimologie si ideologie, a starnit deja reactii.

Constantin Gheorghe, unul din persoanele constant active in blogosfera de schimb de idei din Romania, cu o pozitie ideologica bine definita de stanga pe care i-o cunoastem cu totii, ii dedica un articol separat. Nu prea e bland cu cuvintele, dupa cum ma asteptam, de altminteri. Insa de-aia e dezbatere de idei, sa discutam in contradictoriu.

Iata ce spune Constantin Gheorghe:

*********
Gândirea Bocului constituţional, exprimată de sluga lui Şeitan: nu vă luăm dreptul la pensie, vă luăm din pensie.

Ştiu că tot felul de cretini au să ţopăie de furie pentru că, nu-i aşa, să se ducă dracului statul şi boşorogii ăia de comunişti, şi au să urle că eu sunt comunist şi nenorocit şi că au să-mi facă şi au să-mi dreagă. Aş vrea să văd cum ar reacţiona tembelii când ar veni unii şi le-ar pune pistolul la tâmplă, spunându-le: "bă, nu-ţi iau dreptul la viaţă, îţi iau viaţa!" După care apasă pe trăgaci...

Noi ne împiedicăm în termeni şi facem filosofie de doi bani (scuze, Turambar, dar termenii folosiţi nu demonstrează nimic): vezi, Doamne, americanii sunt demni, că la ei pensionarilor li se zice retraşi, iar ai noştri sunt pomanagii, că sunt pensionari, care aşteaptă cu mâna întinsă la stat.

Nu e pomană, e un sistem care implică solidaritate între generaţii. Şi la retraşii americani funcţionează sistemul. Iar pensiile mari le datorează statului providenţă şi poziţiei dominante, ocupată de economia americană după cel de-al Doilea Război Mondial. Generaţia baby boomerilor e pe ducă, iar pentru restul huzurul s-a terminat. Au avut grijă de asta Reagan şi compania.

Solidaritatea este ceva suspect în ochii noii generaţii. E greţoasă, e comunistă. Iar "mila" este doar prilej de circ mediatic. E "cool", e la modă.

Oamenii nu au nevoie de pomană, au muncit pentru pensiile alea. Şi degeaba fluturăm "demografia". De vină este egoismul. Sigur că nu vor fi bani de pensii, dacă unii nu mai vor să plătească pentru cei din faţa lor. Sigur că nu sunt bani când 2 milioane de români lucrează afară şi nu contribuie. Sigur că nu sunt bani când e evaziune fiscală, muncă la negru. Sigur că nu sunt bani când statul a ajuns un cadavru. Sigur că nu sunt bani când administrarea statului este făcută haotic. Sigur că nu sunt bani când cineva intră pe piaţa muncii la 25 de ani şi iese la 50-55. Degeaba măreşti vârsta de pensionare la 65 de ani, când la 50 eşti deja candidatul ideal la şomaj.

Orice sistem poate fi abuzat sau fraudat. Pentru asta sunt sistemele de supraveghere sau control. Ăsta nu este un argument pentru a respinge sistemul public.

Nu, Turambar, greşeşti fundamental, şi anticomunismul tău primitiv îţi întunecă judecata. Nu ai, moral, dreptul să spui asta: "Ati priceput? Vedeti pe ce se pune inconstient accentul? In cazul romanilor (si nu numai, mai sunt si alti europeni care folosesc aceeasi sintagma), scoatem fara sa vrem in evidenta faptul ca primeste ceva. Deci pe beneficii, pe entitlements. Pe asistenta sociala. Pe pomana bine-meritata."

Oamenii ăia au muncit pentru pensie. Au cotizat. Sunt banii lor. Nu primesc niciun beneficiu. Şi nu iau banii altora. PUNCT!

Nu vrei să mai plăteşti pentru alţii? Foarte bine! Să zicem că ar fi dreptul tău. Deşi nu cred că ai acest drept, pentru că şi alţii au plătit pentru tine. Dar spune-o! Nu jigni nişte oameni care nu merită asta.

*********

Si iata raspunsul meu:


*********
*********
Da, stiu. Nu e pomana. E bine-meritata. Insa la nivel simbolic, la nivelul perceptiei ei la nivel lingvistic, e perceputa, chiar si inconstient, drept pomana. Ne da statul. Stam la mana statului. Si atunci nu putem sa concepem lingvistic alta existenta si alt cuvant in afara pensiei - data de milostivenia si de bunavointa, dar si de toanele unui tatuc omnipotent si castrator: statul. Altii. Asta ii face pe oameni in mintea creerului lor sa gandeasca ciuntit, sa-si perceapa viata ciuntit. Isi pune cineva problema dintre cei care sunt acum la pensie sau pe cale sa iasa la pensie: Mai, pot / voi putea / as fi putut sa traiesc si din banii mei, ai mei, facuti cu sudoarea si cu responsabilitatea mea, pusi deoparte de mine, de MINE, la decizia mea de om mare si stapan pe deciziile mele?

Aici e buba, draga prietene. La minte. La cap. La creer. La perceptzie. Si la felul in care asta afecteaza relatia cu riscul, cu responsabilitatea, cu viitorul, cu efortul lucrativ, cu proprietatea. Eu. Eu hotarasc. Nu ministrul de finante.

Stiu: ai dreptate. Toata generatia pensionarilor de acum nu a avut mari sanse sa puna deoparte, courtesy of atitudinea comunistilor fata de proprietatea privata si fata de initiativa privata, de descurcatul pe cont propriu. Nu aveai voie sa ai initiativa. Initiativa era primejdioasa. Altii iti spuneau cand sa-ti cumperi casa, unde, ce servici sa ai (vestitele repartizari), ce salariu meriti, ce pensie o sa ai, unde sa calatoresti si unde nu, daca ai voie sa mananci parizer sau nu. Ori oua ori unt: nu sunt bune - face rau la sanatatea alimentatiei rationale.

Toate, actiuni abjecte de infantilizare si de dezumanizare si de castrare a omului si a vointei.

Da, inteleg. Pentru ei e prea tarziu. Ei nu pot sa conceapa in capul creerului lor cum e aia sa te zbati sa ai banul tau si sa pui deoparte si sa gandesti tu pentru tine si sa traiesti tu viata ta pentru tine. Cine facea asta era ori ostracizat, hartuit - varianta moale - ori pur si simplu bagat la puscarie ca submineaza siguranta nationala - varianta tare.

Vezi tu, asta iti doresti tu de la poporul asta pe care spui ca-l iubesti, prietene? Un alt rand, o alta generatie de infantilizati si castrati care sa traiasca asa cum vrea partidul, in marea marinimia sa un pic dispretuitoare? Asta doresti tu viitorului tarii asteia?

Daca da, cam nasol.

Eu despre asta vorbeam cand faceam comparatia intre cele doua cuvinte.

A, apropos: stii care e singura sub-categorie din Romania despre care, atunci cand ajunge la varsta la care nu mai munceste, se vorbeste si cu alt cuvant decat cu cel de "pensionar"? Despre militari. Ei sunt "in retragere". Adica exact echivalentul roman al lui "retired". E drept ca se spune des "pensionar militar", ca doar le intalnim in sondajele noastre unde intrebarea despre ocupatie este deschisa. Dar se practica si sintagma "militar in retragere". Ala e "in retragere", nu e pensionar. Da?


:(

*********
*********