Aprilie e cea mai scîrboasă lună, scornind
Liliac din moarta țărînă, încurcînd
Amintiri și dorințe, stîrnind
Răgățînile blegi cu ploaia primăverii.
Iarna ne-a ținut de cald, acoperind
Pămîntul cu zăpada uitării, hrănind
Oareșce viață cu tuberculi uscați.
Vara ne-a surprins, venind peste Starnbergersee
Cu un potop de ploaie; ne-am oprit în coloană,
Și am ieșit la lumină, în Hofgarten,
Și am băut cafea, și am vorbit vreo oră.
Bin gar keine Russin, stamm’ aus Litauen, echt deutsch.
Și cînd eram copii, stînd la arhiduce,
La vări-meu, m-a scos pe sanie
Și mi-a fost frică. Mi-a spus: Mărie,
Mărie, țin-te bine. Și la vale ne-am dus.
În munți, acolo te simți liber.
Citesc, mai toată noaptea, și iarna mă duc în sud.
Fuck. E prea mare. Mi-e lene. I have lived enough having seen one thing, that love hath an end. Goddess and maiden and queen, be near me now and be friend.
.
joi, 4 aprilie 2013
Aprilie e cea mai scîrboasă lună
Scris de Turambar at 17:13
Etichete: A sense of catastrophe in the fresh winter air, A sense of wonder in the warm spring air, Literature, Poezie, Stari si zile, Traducere
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Omule, vremuri.
Trimiteți un comentariu