Ieri vorbeam despre nevoia de educație în rîndul neamului țigănesc.
Implicit, pledoaria mea era despre necesitatea ca țiganii să se dea după români, care la rîndul lor s-au dat – mai mult sau mai puțin, depinde de criteriile de evaluare – după ruși, chinezi, americani, francezi, englezi și celelalte nații care au ales drumul modernității, al rigorii, al eficienței întru bunăstare și control asupra mediului înconjurător prin intermediul cunoașterii științifice și al surorii sale, aplicația tehnologică.
De ce spun “necesitate”? De ce spun “trebuie”? Cum de îmi permit să intru cu cizmele mele de autoritarian nemernic și cvasi-legionar într-un subiect care altminteri ar trebui să fie guvernat de ideea de autonomie culturală, de toleranță întru diversitate, de “cîte bordeie, atîtea obiceie“?
Ce Dumnezeu, măi Turambare măi, tu te dădeai rotund și presque antropolog și tolerant și umanist și acuma, tam-nesam, ai început s-o iei pe cîmpii cu legionarismele astea? Măi sociologu’ lu’ pește, te credeam mai înțelept la capul ăla al tău din dotare, și cînd colo, tu...
Stați așa, că nu-i așa. Am un motiv puternic să propăvădui metodele cele dure, binele făcut cu de-a forța. Nu sînt dus cu pluta, nu am îmbrățișat nobilele idealuri bezmetice ale Căpitanului.
Motivul e simplu. Se numește “viitor“.
Vedeți voi, dragii moșului postmoderni, din ce în ce mai mult, de cînd oamenii au descoperit agricultura, roata și fierul, lumea se bazează pe cunoaștere. În mod accelerat, în ultimele decenii am ajuns la o pondere din ce în ce mai mare a cunoașterii în crearea de plus valoare, de bunăstare, de trai prosper, de calitate a vieții.
Asta dinspre partea pozitivă a lucrurilor, ca să îl cităm pe marele economist în viață Gigi Becali. Dinspre partea întunecată a Forței, logica este aceeași, cu finalități diferite însă. Vorbim despre competiția între națiuni, despre marele joc de sumă zero al puterii, despre relații internaționale, despre bătaia dintre băiețeii de grădiniță geostrategică.
Și în această privință cunoașterea joacă un rol esențial.
Cine e mai deștept are economii mai puternice, deci mai multe resurse pentru făcut tancuri. Cine e mai deștept dintre popoare are armate mai deștepte, mai instruite, elite de soldați.
Cine e mai deștept e în stare să urce sateliții sus în slava cerului să ți se uite în ceafă ce mănînci dimineața la micul dejun. Cine e mai deștept e în stare să aibă tehnologii de organizare, de comunicare care să distribuie resursele mai eficient și să îi ajute să dețină controlul.
Cine e mai deștept se pricepe să trimită șpioni mai deștepți la frații lor mai proști și mai naivi. Cine e mai deștept dintre nații știe să își instruiască diplomați mai rafinați, mai pricepuți, mai eficienți, care de cele mai multe ori rezolvă problemele în interes propriu fără a fi nevoie să se recurgă la forța armată.
Pe scurt, doamnelor și domnilor: viața e o luptă. O competiție. Și în bine, întru bunăstare și eficiență. Și în rău, întru dominare și beneficii cîinești, imperialiste.
Iar în această luptă de competiție cuvîntul cheie este “cunoașterea”. Nu este cale de mijloc.
Ori te școlești și ții pasul, ori te culci pe o ureche și atunci, din păcate, o sugi atomic – iertate-mi fie cuvintele mîrlănești și necuviincioase, dar asta este poza, dragilor.
Nu înveți carte, nu trăiești bine.
Nu înveți carte, pierzi cursa și ajungi slugă la alții.
Nu înveți carte, vin alții și te exploatează năpraznic, pentru că pe lumea asta frăția și iubirea sînt mai mult în cărți și mai puțin în viața de zi cu zi.
Nu înveți carte, stai să dai la pilă, să ștergi bolnavii la fund, să te prostituezi pentru că altă resursă nu ai la dispoziție decît propriu-ți trup, și ăla doar vremelnic, pînă începe să facă primele cute de bătrînețe, că pe urmă nici de curvă nu mai ești bună măcar.
Nu înveți carte, nu ai cu ce să faci bani și atunci te apuci și furi și vine polițistu care a învățat cît de cît carte și te bagă la bulău.
Deci ideea e simplă și fără de dat la întors: dacă nu înveți carte, dacă nu te prinzi în marea horă nemiloasă a economiei cunoașterii, ai belit-o. Scurt, fără recurs. Lumea nu stă după tine să te aștepte. Nici la nivel individual: dacă nu înveți carte la timpul tău, în școală și liceu și facultate, societatea rar îți mai dă a doua șansă. Nici la nivel de relații internaționale: dacă nu ții pasul cu ceilalți cîini, haita se întoarce și face planuri cum să te mănînce copt.
E ca la legionari, și nu la legionarii noștri trăiriști și mistici, ci ca la legionarii francezi, violenți și eficienți: ”mergi sau crapă”. Doar că nu e cu ”mergi”, e cu ”învață sau crapă”. Învață sau pierzi jocul modernității, al cursei înarmării creierelor și te poziționezi într-o bicisnică situație de slugă proastă.
Nu e “c-o fi, c-o păți“. E cu “trebuie“ în propoziție. E cu “müssen“, cu “il le faut“, cu "doljen". E cu “must“, și nu cu must de-ăla de-al nostru, tulburel și dulce. E cu “must“ de-ăla nemțesc și nașpa, aspru și cîinos. E din aceeași clasă conceptuală cu “luptă“, “competiție“, “concurs“, olimpiadă’, "război“, “selecție“, “cursă“.
În această privință sînt două variante, pe măsură ce țiganii vor fi din ce în ce mai mulți ca pondere în cetățenii României. Ori ei se dau după această logică aspră a modernității cîinești. Ori ne dăm noi după ei și ne culcăm pe-o ureche și o ținem într-o logică lăutărească a vieții de meșteșugar aproximativ, de slugă și de hoț și de curvă, căci altceva nu știm ce să facem. Din păcate, deocamdată mai degrabă românii se dau după țigani și se dezmodernizează, încep să disprețuiască școala și beneficiile pe aceasta le aduce, în loc să fie pe dos.
Diferența dintre haves și have-nots în lumea de azi, dragilor, este dată de anii de școală făcuți, de numărul de brevete de invenție pe cap de locuitor, de numărul de universități aflate în Top 500 Shanghai, de ponderea serviciilor în economie, de priceperile tehnologice, inginerești, de tehnologie a informației, de numărul de elevi care trec baremele la matematică.
Matematica, alt cuvînt cheie. Matematica, această regină nemiloasă a realității, unde nu merge cu Doamne Doamne și cu “las-o așa, cum a căzut“. Nope. În matematică nu merge cu “lasă, mă, că merge și așa, adu cheia de paișpe să-i frigem două la carburator să pornească“. Nu merge. Ori știi matematică, ori nu știi. Ori știi carte, ori nu știi.
Ca și în război și ca și în marea luptă dintre animale, nature red in tooth and claw, nu merge cu păcălitul. Competiția nu poate fi cîștigată pe nepotism, pe criterii premoderne, medievale, de rudenie, de privilegiu. Competiția se cîștigă pe merit. The name of the game is knowledge society. The name of the game is meritocracy. The name of the game is human capital and social capital. The name of the game is competence.
Pe scurt: the name of the game is education, dragilor.
Iar acestea nu se pot nici falsifica, nici amîna. Meritul se merită, nu se face din vorbe. Ori știi carte, ori nu știi. Istoria nu stă după noi să ne aștepte să ne educăm noi țiganii la Sfîntu Așteaptă.
Pe măsură ce ei vor deveni dominanți din punct de vedere genetic, trebuie să se schimbe și să se dea după obiceiurile modernității, unde ritul acceptat de trecere de la copilărie la maturitate îl reprezintă bacalaureatul și nu absolvirea ”facultății” din pușcărie ori prima menstră.
Pe măsură ce devin din ce în ce mai mulți, țiganii trebuie – repet: trebuie – să se schimbe în atitudine și să-și schimbe valorile. Altminteri, din păcate, Africa de Sud va scrie pe capul nostru: enclave de români triști și bătrîni într-o mare de țigani proști – adică needucați, premoderni, care se lasă pe tînjală, nu-și dau copiii la școală și se mulțumesc să facă tigăi, ibrice și să cînte la vioară (ca să nu fiu răutăcios și să spun: să fure și să își vîndă trupurile).
Întrebarea este: sînt țiganii în stare de așa ceva? Sînt ei în stare să-și depășească această condiție nomad-naivă și să ia cartea de coarne? Eu cred că da, pentru că, după cum spuneam și altă dată, nu bagajul genetic este problema. El este democratic împărțit între etniile lumii acesteia. Țiganii sînt un popor deștept, cu potențial intelectual. Doar că trebuie să-l direcționeze înspre rigoare și construcție, nu înspre lăutărisme și dolce vita far niente medieval-pre-modernă.
Măi țiganilor, vă ține priceperea să înțelegeți asta, pe măsură ce ne veți înlocui populațional pe acest mirific picior de plai?
joi, 3 martie 2011
Aceastǎ modernitate cîineascǎ și țiganii noștri de început de lume
Scris de Turambar at 10:44
Etichete: Antropologie, Educatie, Responsabilitate sociala, Romania, Sociologie, Tigani
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
16 comentarii:
corect. și complicat în aceeași măsură. poate mai sunt ceva speranțe în ceea ce privește „problema romilor”, iar ele se leagă - logic - de eduacație; sau de lipsa ei. dacă toti copiii respectivi ar fi școlarizați în loc să fie trimiși la cerșit/ciordit de „părinți” iresponsabili poate că într-o generație-două am asistat la schimbări de fond în cadrul etniei. altfel...viitorul nu sună deloc bine. iar spre deosebire de țigani (că tot se fac asemenea analogii) negrii din SUA parcă voiau ceva mai abitir să se integreze în societatea nord-americană, așa segregată și rasistă cum era ea vreme de mai bine de 100 de ani după 1865...
Cum zicea un gadje vopsit? Capitalism de cumetrie? Cumetrie=clan=casta.Dar pe aia o stii, s-a inecat ca tiganu la mal?
pai si cum ii "directionezi"? ideal ar fi prin puterea exemplului (doar facilitati nu-i suficient, ele deja exista, la un nivel minimal)
si aici stam foarte prost - la capitolul modele de succes prin educatie. in schimb dam pe-afara de fotbalisti, "modele", stiriste, etc..
Raspuns sec la ultima ta intrebare: NU !
Drepturi castigate (aka hidrantul atomic)
:)
Felicitari pentru articol Turambar, intalnesc multe idei cu care m-am jucat in ultimii 2 3 ani. Cu o mica precizare: Africa de Sud e mult peste nivelul Romaniei. :D
Aferim, Tura baci, adevarat graiesti.
@ Camil: da, din pacate ai dreptate. Cred ca programul de discriminare pozitiva prin care sa li se acorde bani suplimentari daca participa la scoala si sa nu li se dea alocatia deloc, daca nu vin (sau variatii incrementale) ar trebui sa fie pus in aplicare cit mai repede. Morcovu si batzu, morcovu si batzu, caci altminteri nu mai merge.
@ Richard: da, stiu. Dar macar Iliescu si Nastase au invatat carte. Ca sint oamenii rusilor, asta e alta poveste, ce tine de loialitate / fidelitate, nu de competenta :( Inteligenta si caracterul sint, din pacate, chestii relativ autonome :(
@ Anda: din pacate, si tu ai dreptate. Televiziunile reprezinta una din elementele ecuatiei, si sint de partea proasta a minerului deocamdata
@ Darael: mda :( Nasol e viitorul, nu?
@ John Galt: Cum le stii tu, bibicule, ca un om mare! :)
Mersi pt felicitari. Ma gindeam la discrepanta dintre Africa de Sud de acum 30 de ani si Africa de Sud de acum - tensiuni sociale de alta natura: de la apartheid la brain drain :(
@ Bujold: Aferim, mon cher, aferim! :) :friends:
Must-ul de care vorbesti ... pentru ei e doar o vorba care nu cred ca-i atinge-n suflet sau minte. Poate ca sistemul statal ar trebui sa fie mult mai coercitiv, dar atunci ar sari in sus de trei m ca sunt discriminati.
E mai simplu sa fii lenes, sa canti/asculti manele, sa dansezi, sa furi, sa inseli, etc , decat sa inveti :(
Yup. Din pacate ai dreptate. :(
Dar daca vii sa le spui asta, sar de cur in sus imediat toti apostolii politicii corecte. De parca mie cind ma puneau sa invat carte, n-as fi avut mai degraba chef sa ma dau pe bicicleta sau sa joc fotbal in curtea scolii. Mama lor de apostoli prosti :(
Turambar, ai dreptate in logica comentariului.E nevoie de educatie pentru a obtine (ca natie) obiectivele despre care vorbesti.
Problema e unde oprim coercitia?
Pentru ca acest sistem social in care traim este imperfect. Adica gresit. Iar daca il ducem spre absolut - la absurd- o sa aflam cred eu pe pielea noastra de ce nu e bine.
Aceeasi discutie este cea cu armele. E bine sau nu sa aiba populatia arme?
E bine sau nu sa avem condamnarea la moarte? etc.
Cu cat o sa ducem mai inspre absolut justetea necesitatii modernizarii statelor in sensul conformarii mai mult sau mai putin voluntare la o norma fixata de stat (de cine??) cu atat libertatea noastra se va duce mai abitir la gunoi.Adica a mea, a ta, a lor.
Pentru ca nush de ce am impresia ca dupa ce nu vor mai fi tzigani, sistemul va simti nevoia sa "perfectioneze" pe altii.
Pongo, liberalule, Pongo, hippiotule, Pongo, anarhistule anti-sistem :), ia sa-mi spui tu mie cit de mult ai fost tu obligat (damn it, nu stiu cum se spune: coercizat, coercevizat, coacervatizat, deci folosesc cuvintul stramosesc si ostasesc: obligat),
deci cit de mult ai fost tu obligat cit erai mic sa nu te caci pe tine, sa nu te scobesti in nas, sa nu vorbesti urit, macar in public, nu asa ca mine, ditamai sociologul care se ecsprima cu c si f si p pe blog, sa te duci la scoala in fiecare zi, sa te tunzi, sa iti cureti unghiile, sa vorbesti corecteshte gramaticaleshte, sa nu furi, violezi decit cu liber consimtamint, minti decit daca esti politician si sa nu stai degeaba decit daca esti tot politician sau jurnalist sau sociolog?
Ei? Ai? Aud? Cuuum? Te-au obligat cind erai mic? Doamne, ce nedreptate ontologica! Doamne, ce crima si ce nevoie de razbunare! Doamne, ce conformare nedreapta. Tz tz tz. Ce brute, dom'le, ce brute...
:) :p
M-au violat Turambare, asa e :-) Am urat scoala din toata fiinta mea.
Pe unele le aveam deja in sange - alea cu furatu, cu cavaleria, cu minciuna- altele mi le-au inoculat cu forta.Matematica de exemplu.
La unele ma opun si acum :)
Da tocmai de aia nu vreau sa pateasca si baietii mei ce am patit eu. Inclusiv de la tigani.
Viata e o lupta. O lupta cu sistemul. Cu scoala. Cu machina.
:)
Aaaa, pai de ce nu zici asha, stimabile! Avem aici de-a face cu un Thoreau in marime naturala si noi nu stiam.
Aloo! Echipa de interventie nr 2? Repede, avem un caz. Hai, lasati micii si berea si miscati-va fundurile, pina nu pleaca domnu de pe blog. Ca pe urma cine stie cind il mai prindeti.
Metoda obisnuita, da?
:rofl:
Uite, de aia e nevoie de educatie:
Tiganii au furat un copil gresit
http://www.agentia.org/anchete/tiganii-au-furat-un-copil-gresit-8881.html
:)
lol :D
Trairisme. :P
Trimiteți un comentariu