Balaurologie

Cu scuzele de rigoare ca nu pun diacritice. Trebuie sa aiba si perfectziunea shubrezeniile sale, nu'i asha? Precum acel cub fara de greshala caruia poetul, in mare marinimia sa, ii frige o mama de ciocan, sa'l shtirbeasca la coltz, sa nu ne apuce epilepsia si apocalipsa de mult prea groaznica frumusetze.

==========
Trurl si Clapautzius fusesera elevii marelui Cerebron Emtadratus, care predase timp de patruzeci si sapte de ani Teoria Generala a Balaurilor, la Scoala Neantica Superioara.

Dupa cum se stie, balauri nu exista. Aceasta constatare primitiva ar putea fi suficienta pentru o minte simpla, da nu si pentru stiinta, deoarece Scoala Neantica Superioara nu se ocupa deloc de ceea ce exista. Banalitatea existentei a fost dovedita de prea multa vreme, ca sa mai fie nevoie sa i se consacre macar un cuvintzel, asa ca genialul Cerebron, atacand problema cu metode exacte, a descoperit trei categorii de balauri: nuli, imaginari si negativi. Toti acestia, dupa cum s'a spus, nu exista, dar fiecare categorie nu exista in mod diferit.

Balaurii imaginari si cei nuli, pe care specialistii ii numesc imaginishti si nulishti, nu exista intr'un mod mult mai putin interesant decat cei negativi. De multa vreme se cunoaste in balaurologie paradoxul care consta in faptul ca atunci cand doi negativi se herborizeaza (operatie care corespunde in algebra balaurilor inmultirii din aritmetica obisnuita) ca rezultat apare un semibalaur de gradul aproximativ 0,6. De atunci lumea specialistilor s'a impartit in doua tabere: una sustine ca e vorba de o parte dintr'un balaur, socotind de la cap la coada, iar a doua, ca, dimpotriva, socotind de la coada la cap.

Marele merit al lui Trurl si Clapautzius a fost ca au demonstrat eroarea acestor conceptii. Ei au aplicat pentru prima data, in acest domeniu, calculul probabilitatii, creind astfel balaurologia probabilistica, din care rezulta ca balaurul este, din punct de vedere termodinamic, imposibil numai in sens statistic, ca si elfii, spiridusii, piticii, gnomii, vrajitoarele etc. Din formula generala a improbabilitatii ambii teoreticieni au dedus coeficientii de piticizare, de selfizare etc. Din aceeasi formula rezulta ca ar trebui sa asteptam manifestarea spontana a unui balaur obisnuit cam saisprezece cvintocadralioane de heptilioane de ani.

Desigur, aceasta problema ar fi ramas o simpla curiozitate matematica, de n'ar fi fost pasiunea de constructor a lui Trurl, care hotari sa studieze aceasta chestiune empiric. Si pentru ca era vorba de fenomene improbabile, inventa amplificatorul de probabilitate si experimenta, mai intai la el in pivnita, apoi pe un poligon special, numit Poligon Balauristic sau Balauroligon, a carui constructie fusese finantata de Academie.

==========
Restul de napasta de vorbe si de iuresh de imaginatzie va invit sa'l marturisitzi cu uimita mirare in Letopisetzul Tzarii Trulicogalactice, adica in

Stanislaw Lem, CIBERIADA, Ed. Albatros, 1976, trad. Mihai Mitu, pp. 213-214, "Expeditia a treia sau balaurii probabilitatzii"

Auzi, bre cititorule bre? Balaurologie probabilistica. Scoala Neantica Superioara. Balauroligon. Herborizare. Coeficient de piticizare. Cvintocadralion.

Auzi, bre cititorule bre? Sa va vaz, bre cititorule bre, carele mai suntetzi in stare sa va bubuie mintea asemenea suferinta de cuvinte. Asemenea pacoste de inventivitate. Asemenea epidemie de talent.



Stanislaw Lem, bre cititorule bre. Mama noastra de cititori atomici contemporani cu Internetul nostru, ca n'o sa mai scrie neam de neamul meu sau al tau, bre cititorule bre, precum monstrii astia sacri de pe vremuri. Ca sa nu mai spun ca nici cu traducerea nu mi'e deloc, dar deloc rushine.

Auzi, bre cititorule bre? Ciberiada, bre Internetofagule. Lasa dracu' monitoru', nu mai belii ochii mintzii in el, du'te la bimblioteca si citeshte Ciberiada, bre Internetofagule bre. Pune'tzi mana in cap, degetul in ochi, piciorul in ghips, limba in ureche si deschide mintea larg rashchirata la efectul gamelor beta asupra densitatzii dermice la balauri.

Hai, repede. Va va vum...



:bow: