Deci cind e seara si cind whisky-ul s-a terminat si cind doar rom a mai ramas prin casa sa stai la o discutie prieteneasca cu ficatul tau si cind iti aduci aminte ce exotic suna Kalamazoo si de ce sint totusi zgirie-norii cei mai frumosi copaci metalici de pe lumea asta,
in aceste momente de intensitate emotional-alcoolica nu pot decit caci ca sa va recomand sa beti incet, ca-i rece afara, incet si trist, ca la vaduve, si sa dati sonorul tare.
Maestre, un moment de nostalgie, rogu-te, in loc de "Leka notch, detza"...
Albumul se numeste Fashion Nugget, e din 1996, fix din vremurile acelea, si il gasiti aici.
.
duminică, 4 decembrie 2011
Ca la Kalamazoo la nimenea
Scris de Turambar at 22:36
Etichete: A sense of catastrophe in the fresh winter air, Cake, Kalamazoo, Music, Nostalgie, Personal, Stari si zile, USA
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
sper ca ti-a trecut intre timp, ca am vazut ca ai inceput saptamina pe ritmuri mai vesele; si, ma rog, de ce trezeste kalamozoo asa sentimente negre in tine? melancolia poa' sa fie si ea mai molcoma, cu un suris in coltu' gurii, plus ca tie anu ala' nu ti-a schimbat radical viata, n-ai cunoscut nici un ceh karatist si filozof...hai c-o sa ne-ntoarcem noi pe-acolo intro zi...
:) Nu stirneste sentimente negre, ci doar nostalgie. Si karatist, si filosof? Waw! Ai nimerit bine, bre tataroaico bre :)
Ce mai faceti voi, expatriatilor? Cum merge viata in Canada?
Da, o sa ne intoarcem in Kalamazoo / Missoula intr-o zi :)
Sa-l lasam pe Frankie sa se odihneasca in pace, eu recomand alte maluri ale bosforului, cu japonezi care canta Smoke Gets In Your Eyes, sau Caini psihotici, die, die little bitch, sau vreau sa te iubesc nebuneste sau astea. Ma rog, traducerile mele din limba Esacramento, sau Esperanto sau cum o fi nu suna bine, ca sunt beat la ora asta. :)
Asa ca o linkuiesc pe asta: http://www.youtube.com/watch?v=PkgXArxRxy8
:)
Sau daca te apuca spleenul de country
http://www.youtube.com/watch?v=o22eIJDtKho
Trimiteți un comentariu