Ipocritice, paradoxale, oximoronice sint caile filmului azi

L-au nominalizat pe Bansky la Oscar, pentru nu stiu ce docomentar ar fi facut el acolo. Asta in sine e de ris. Dar partea si mai de ris este ca, pe cale de consecinta, l-au chemat la festivitatea Oscarului din acest an.

Si de atunci toata lumea isi da cu presupusul, ca sa nu spunem cu pretzuputzu sau, Doamne fereste!, chiar cu preputzu: vine sau nu vine? Iese din umbra marele zaticnitor, fiara dezlantuita anti-capitalista, esteto-anarhistul?

Unii zic ca deja ar fi prin tirg. Ca semnele diavolului elegant deja au aparut pe varii panouri ale capitalismului salbatic aflat in putrefactie si descompunere avansata.

Ca nobilele idealuri ale consumerismului, Mickey si Minnie, ar fi fost surprinse in pozitii nefiresc de nefiresti si de ambiguu sexuale, ca sa nu spun mai mult, caci altminteri ar trebui sa va sfisii inima aia a voastra naiva si balcanica si dedata la desene animate.

Si cine ar fi putut sa faca asta, daca nu doar dracul impielitat, nemernicu de britanic snob si zdrobitor de mituri?

Uaaleu. Parca sintem in filmele cu Zorro. Simt cum incet-incet se construieste o oximoroniceala demna de Radu Cosasu - cu acent pe "moroniceala", da?

Unde mi-ati ascuns punga cu floricele? Paradox fight la orizont.

:)

Courtesy of Dana Patranoiu pe FB.