Nu, nu este vorba despre matematică. Nici despre logaritmi, nici despre istoria lor. Ci despre cu totul altceva. O idee care mă vizitează de mult, de cel puțin 10 ani, alături de ideea de nostalgie anticipativă, de care sper să vă povestesc altădată.
Despre ce e vorba? Despre percepția noastră non-liniară asupra istoriei, dată de distribuția non-uniformă a informației, dată de evoluția surselor de informație istorică și de nivelurile diferite de interes.
OK, OK: mai simplu, ca să înțeleagă și Elena Udrea sau Mircea Geoană.
Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat între anii ’40, când a fost cel de’al doilea război mondial, și anii ’80, de exemplu, ni se pare că a trecut o groază de ani, pentru că știm că s’au întâmplat o groază de lucruri: dezastrul de după război, tensiunea premergătoare Războiului Rece, asediul Berlinului, Mahatma Ghandi, revenirea economică din anii ’50, desprinderea coloniilor, evoluția moravurilor, a tehnologiei, revoluția eșuată din Ungaria, anii ’60, the Beatles, the Summer of Love, invazia Cehoslovaciei, tranzistorul, Golful Porcilor și toate nemerniciile Războiului Rece...
Și exemplele, doar din 20 de ani până în anii ’60, și doar la foc automat, pe repede înainte, fără prea mari sforțări, pot continua grămadă. Și nici nu am intrat în anii ’70: Led Zeppelin, OPEC, inundațiile, cutremurul, punk, recesiunea economică...
Ei bine, ia încercați să vă găndiți la distanța dintre 630, să zicem, și 650. Anno Domini amândouă. E parcă doar un biet blip pe radarul istoriei. Dat fiind că mare lucru nu știm, sau nu am citit, sau nu ne interesează, despre acei ani, ni se pare o firimitură de timp. Când, de fapt, e vorba tot de 20 de ani trecuți în aceeași viteză, cu aceeași densitate de trăiri umane, care însă fie nu s’au transformat în documente istorice, fie nu ne interesează.
De aceea vorbesc de logaritmi. Precum distanțele diferite care, prin logaritmare, ajung să fie asemănătoare (de exemplu: de la 10 la 100 sunt 90 de unități liniar vorbind, însă în logaritm bază zece e diferența de la 1 la 2. De la 100 la 1000 sunt 900 de unități liniare, însă diferența logaritmică e aceeași: de la 2 la 3 – tot o unitate), la fel și în istorie, tindem în mod insidios, inconștient dar puternic și care ne afectează gândirea și înțelegerea istoriei, să privim printr-un ochean inversat și să măsurăm în minte cu lungimi diferite de timp perioade practic egale.
Cel puțin mie asta mi se întâmplă. De câte ori citesc texte istorice, trebuie să fac un efort conștient de recalibrare și să îmi amintesc că de la 1,200 BC la 800 BC sunt 400 de ani, adică tot atât cât de 400 BC la 0 AD sau de la 1,600 AD la 2000 AD. Și câte știm / ne închipuim că s-au întâmplat între 1,200 și 800 BC, și câte știm că s-au întâmplat între 1940 și 1960, darămite între 1,600 și 2,000!
E drept că pe vremurile acelea lucrurile nu se întâmplau cu aceeași viteză, că interacțiunile între oameni erau mult mai puține. Asta din două motive: pe de o parte, pentru că populațiile erau mult mai mici (un trib mare avea maxim 100 mii de oameni, adică aproximativ cât un biet oraș mediu din zilele noastre); pe de altă parte, datorită izolării spațiale și limitărilor tehnologice (să străbați o distanță de 100 de km era o aventură de zile întregi, plină de primejdii și efort, în timp ce acum, dacă ne chinuim un pic, într-o oră suntem acolo). Dar asta nu înseamnă că acolo, nevăzuți, neștiuți, nu au trecut tot 400 de ani.
Ca să nu mai spun că, pe măsură ce ne scufundăm în trecutul preistoric, lucrurile se agravează. Ce mi’e 10,000 BC, ce mi’e 11,000 BC? Tot Magdalenian era, tot pietre de râu și piei neargăsite și inventarea agriculturii. Când, de fapt, sunt 1,000 de ani. Adică fix distanța dintre 1,000 AD și 2,000 AD. Adică fix distanța de la Cruciade și de la Willhelm cuceritorul și de la huni și Gelu, Glad, Mennumorut și până la Internet și Spice Girls.
Concluzia? Cu grijă când intrăm cu gândul în istorie. Trebuie să conștientizăm această tendință de percepție non-liniară, exponențială, și să-i aplicăm logaritmul de rigoare. Adică ln (800 BC – 1200 BC) = ln (1960 – 1940). Și ln (10,000 BC – 11,000 BC) = ln (2,000 AD – 1,000 AD).
Ați înțeles? Logaritm. Și atunci sunt toți egali, în vastele câmpii de vânătoare ale minții noastre. Hunii. Celții. Revoluția agricolă. Pitecantropii și neandertalii. Ieșirea din Africa. Renașterea. Războiul Rece. Beatles. Indo-europenii. James Cook. Rusia kieveană. Aztecii. Și OPEC, of course. Și Spice Girls, mânca’le’ar istoricul pe ele de țâțoase sexoase și pline de sevă de mit.
:)
vineri, 25 iulie 2008
Istoria logaritmică
Scris de Turambar at 14:14
Etichete: History, Serendipitati
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Tinand seama de profesiile XXlogatilor, cred ca i-ai dat gata cu log-plotul istoriei.
Am inteles, da' parca nu iese calculul asta:
ln (800 BC – 1200 BC) = ln (1960 – 1940)
Nu e acelasi lucru ca (log100 - log10) = (log1000 - log100) care este echivalenta cu 2-1 = 3-2
log(A-B) nu este egal cu logA - logB, but logA-logB=log(A/B)
parca asa era ... :)
Neper
Da, Nepere, parinte de naturali si e-uri, ai dreptate, riguros matematic asa este. Insa ce am scris eu acolo a fost mai degraba la nivel simbolic, de pseudocod. Am scris cum mi'a venit. Intr'adevar, trebuiau paranteze separate, sa logaritmam fiecare an.
Dar ideea sper ca ai prins'o: nevoia de a trata diferentele de maniera diferita, pentru a turti perioadele recente, care sunt expandate inconstient in mintea noastra, si pentru a expanda perioadele mai vechi, care le avem aplatizate in cap din motivele enumerate mai sus.
Gagioaso. Cautatoareo de nod in papura.
:) :p
Foarte frumos post, e un lucru pe care l-am remarcat si eu. Istoria Bizantului are 1000 de ani, pare o poveste s-o scrii in jumatate de pagina. Fugarirea lui Osama are 7 ani, o poveste de dimensiunea unei carti.
Ma bucur ca ti'a placut. De mult timp imi bantuie mintea chestia asta, inegalitatea asta insidioasa, rea prin faptul ca de multe ori nu suntem constientzi de ea si ne deformeaza perceptzia istoriei.
Stii tu cum ziceau slovacii, cand plecau la lupta: Caveat emptor.
:)
Sau poate o fi si o chestie legata de (la fel de schematic):
1. Cantitatea disponibila de informatie (din ce in ce mai bogata => face ca trecutul apropiat sa fie mai dens in evenimente nu fiindca e apropiat ci fiindca exista mai multa informatie despre el)
2. Mai multe cai de difuzare a informatiei
3. Distantele sunt mai scurte => evenimentele de importanta majora se petrec mai repede (i.e. sunt mai dese decat in trecut, cand distantele fiind lungi era mai greu ca doi actori importanti sa se intalneasca)
4. Densitatea populatiei a crescut exponential (=> frecventa interactiunilor a crescut exponential => 3.)
5. Oamenii traiesc mai mult. => au mai multe ocazii de a produce evenimente memorabile decat in trecut cand vietile erau mai scurte.
Trimiteți un comentariu