Uitati-va pina la capat, mai uitatzi-va inca o data, tragetz aer ading in pept si pe urma datz drumu la televizor si continuatzi-va viatza.
Consumatzi un talk-show intens, cu spume, admonestari si alte isterii de prima intiietate, degustatzi o shtire cu singe, privitz o telenovela de-aia nord-coreeana sau vreo chestie de-aia cu vedete de-ale noastre, ceva interesant, cum ar fi de-o pilda un meci de folbal din campionatu intern.
Si, inainte sa deschidetz o bere de-aia cu gust generic de apa artificiala, mai rostogolitz prin minte inca o data: nu o sa fac asha ceva in viatza mea. nu o sa fac asha ceva in viatza mea. nu o sa ...
:blink:
Chris Sharma - Dreamcatcher. Where sheer crazyness meets the sheer face of rock. The rock gives up first, pe principiu "Cine-i mai deshtept cedeaza primu".
:)
marți, 31 august 2010
You don't have to be crazy, but it helps
Scris de Turambar at 15:04
Etichete: Climbing, Mountains, Oamenii frumosi si zadarnici, Respect
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Hmm, eu zic nu va apropiati de teveu, nici pentru show-uri cu muscaturi, nici pentru telenuvele nord-curveene, nici pentru alte alea. Merjetz' voi frumos in frontu' oglinzii. Na-ked! Mmmmbecause that's all there is, kids,
human body. Restu' sunt recipienti si condimente. :D
La mine e chiar simplu: in proportie de 99,99% nu voi face. Dar asta nu inseamna ca nu imi place ceea ce vad ;-D
La ce ajuta? Se vede bine si de jos... :-)
Ai depasit varsta.
In plus ai nevoie de niste degete hotarate.
Studiaza putin oamenii care fac asa ceva. Arata ca niste broaste, cu muschi subtiri. Nu masivitate, nu supradezvoltare. Agilitate, flexibilitate si degete. Cand prinzi ceva cu ele, esti sigur pe ele.
Acum 30 si ceva de ani m-am distrat privind o echipa de halterofili incercand sa se catere pe un traseu. In Pietrele lui Solomon, aici la Brasov. N-au reusit sa parcurga in degete cei 3 metri de surplomba pana la prima regrupare. Pentru mine, care aratam ca o broasca lesinata, imi erau deajuns 55 de secunde.
Dar asta a fost demult de tot. :)
@ZaffCat
Nu se compara.
De jos le vezi fara emotie.
De sus, le vezi cu inima ticaind alert. Acolo e adrenalina. :)
@matusalem
stiu, glumeam si eu, struguri acri...
si eu am depasit varsta si greutatea.
:-)
Revin.
Nu vreau sa distrug corola de lumini a lumii dar, amanuntele ne omoara.
1. Traseul este preformatat. Jos palaria in fata primului catarator.
2. Granitul ala, a suportat interventia artificiala a unor bormasini, unele pitoane sunt artificial plantate, nefiind vorba de pitoane de expandare ci insurubate.
3. Praful de magneziu folosit pentru cresterea aderentei este distrugator pentru maini.
4. Sunt portiuni unde se puteau plasa pitoane orizontale si ...
mai sunt multe observatii dar iar o sa zici ca sunt un carcotash. :) :) :)
Ca sa nu mai spunem ca baiatul si-a aranjat traseul pornind de sus in jos, ca sa fie sigur. Doar nu credeti ca alea 4-5 camere filmau din toate unghirile asa, de fiecare data, cum s-o intampla. Vroiai si ei sa optimizeze costurile, sa mearga din prima, direct la tinta. Doar nu vrei sa lasi in asteptare prea mult cateva sute de gagici ce doreau atat de mult sa vada asa ceva ca sa fie impresionate, nu?
..
In capitalism nu e asa. Aici de fiecare data e altfel. Plus ca e prima si ultima data (adica trebuie sa te astepti la ORICE)
Nici firmele de asigurari nu au curaj - nu vedeti cum sunt toate (de la prea mult bine) cu burta in sus?
Trimiteți un comentariu