Hai, gata. S-o mai schimbam. Ne-am tot titilat. Sa ne mai shi lemnizam oleaca. O tzara. A while.
Astazi: frasinul. The ash tree. Cresc cu gramada pe-acolo de unde vin eu. Unul din copacii sfintzi la scandinavi, alaturi de ... De stejar, cred (dar nu sunt sigur). LATER EDIT: Ulm. Celalalt copac e ulmul.
Acasa, la casa Florentinei, aveam pana mai amu catziva ani unul fain, in gard cu vecinul Ion de dinjos de noi. Pe masura ce crestea, Ion devenea din ce in ce mai ingrijorat ca se umfla in radacini si ca salta si sparge si strica zidul care era dinsus de el, zidul care tzinea malul sa nu-i vina peste casa (la Telega nu e de joaca cu asha ceva). Si atunci, cu strangere de inima, l-am taiat. Era un copac cam de vreo zece ani, si se facuse o frumusete, la vreo 10-12 metri, cu tulpina dreapta si cu ramurile raschirate mandru, asha cum ii stau crengile frasinului. (Pentru cei care nu stiu, frasinul e unul din copacii care creste repede, si unul din putinii copaci de esenta tare cu aceasta iutzeala, alaturi de salcam).
Vazandu-ma shucarit si suparat si trist, ca sa se compenseze, neamurile si cumnatzii si rudele si nevasta mi-au facut hatarul de om intrat tarziu in curtea aia, prin insuratoare, si mi-au lasat trei frasini care au crescut dansus de casa, in mijlocul unei gramezi de bolovani, in stanga grajdului care intre timp l-am daramat acum doua veri, ca statea sa cada pe noi.
Astia trei frasini sunt mai mult ca sigur din aceeasi radacina, insa sunt trei trunchiuri total distincte, la distanta de 1 metru, 1 metru si ceva. Intre timp s-au facut la fel de mari ca raposatul taiat, si si-au asezat coroanele in asa fel una in combinatie cu cealalta incat de la departare pare o singura coroana, mai bogata, rotunda si mare.
Sunt o minunatie de copaci, si desfid atat pe neamuri, cat si pe copilele mele, pe nepotzii mei, pe urmasii urmasilor mei sa-i taie. Ma scol din mormant, din urna sau din ce mama dracu m-otzi pune shi vin si va bat cu coada toporului la cur, sa va rup picioarele. Si sa nu aud ca "Aoleu! Cade peste casa!", cum se vaita de regula tzaranii privind copacii prea aproape de casa. Intai sa-mi aratatzi voi mie un frasin doborat de vant, si pe urma incep shi eu sa-mi fac griji. (Tot pentru cei care nu stiu, frasinul este unul dintre cei mai longevivi si mai trainici copaci de prin locurile astea ale noastre).
==========
Gata cu destainuirile personale. Uite aici cum arata un frasin, pentru fraierii de blambeci urbani dintre voi care habar n-avetzi ce e aia un frasin. Huooo! Rushine! Morloci palizi shi fara sange in instalatzie. La oaseeeee.... Mama voastra de copii atomici, facutzi din plastic shi bitzi.
:rant:
joi, 14 februarie 2008
Un copac pe zi: FRASINUL
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
culmea, stimabile!
cautam eu pe gugal textul "un copac pe zi", sa vaz daca nu-i alt destept prin patria mama cu aceeasi idee ca s-o patenteze de urgenta si poftim unde ajung.[ideea mea nu era sa povestesc zilnic despre un copac].
hai noroc!
Să-ți trăiasca frăsinetul telegare!
O calvineanca ( peste vreo doua dealuri de tine)
D
Trimiteți un comentariu